749 matches
-
se numește azi Tulio Savastano și-și risipește harurile deloc comune În cumetria cea mai lipsită de substanță. Din această enervantă delăsare abia de izbutește, poate, să ne mântuie Scuipatu’ Brun, o energică vinietă laterală, o dovadă În plus a caratelor stilistice prin care strălucește H. Bustos. Dar nu-i totul numai lapte și miere. Cenzorul fin și elegant din mine condamnă fără drept de apel obositoarea risipă de tușe colorate, dar episodice, vegetație vicioasă care copleșește și ocultează severele linii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
să adapteze deciuplinile geologice la cronologia marginală care Împodobește Scriptura. Lăsase d-acu capitalu, care iera baban, moștenire la fondurile ălora de ierau ififlii la ficat și repeta fericit că nepoatei Flora Îi pregătea ambuscada unei moșteniri cu mai multe carate ca auru ăl mai lucitor, adică amoru pentru cronologia dân Biblie. Legatara iera o bibilică cam bolnăvicioasă, dă cel mult nouă ani, care ochii ei privea parcă zărea marea, cu păru blonziu, și se purta cuviincios și dulce, ca sălbatica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dă la debara trei dorinți, fincă sub olanele ei a trăit banghiu care merită mai mult respect ca adevărații bampiri care sug și sânge dă la sărac, și turnesol dă la industriașu chiabur. Domne, Îți vorbesc dă Zalduendo! Patruj de carate s-au dus pân rondelaș* - mai bine zis treijnouă dă anișori - dân seara dă suvenir, sau poa că dân dulcele ziurel dă ziuă trezit În zori, când m-am cunoscut cu don Wenceslao. Cu iel sau altu, că timpu aduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
critică. Să recunoaștem că lucida lui Încercare de a-și găsi locul și-a primit răsplata. Lăsând la o parte chiar mai multe mici și inevitabile imperfecțiuni, cărțulia explozivă căreia i-a venit astăzi rândul să o prefațăm are suficiente carate. Materia brută trezește În curiosul cititor interesul pe care nu i l-ar insufla niciodată stilul. În haoticul moment pe care Îl trăim, criticii negative Îi lipsește cu siguranță vitalitatea; e vorba cu preponderență de afirmarea, dincolo de gustul nostru personal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
În carne și oase, asemenea personaj? Nu cumva e, oare, vorba de o rudă, sau măcar de un ecou, al acelui Lambkin, fantoșa imaginară care și-a Împrumutat augustul nume unei satire de Belloc? Farse ca aceasta reduc numărul posibilelor carate ale repertoriului informativ, care nu poate aspira să primească un alt avans - să se priceapă bine lucrul acesta - decât al purei și simplei probități. Nu e mai puțin impardonabilă ușurătatea cu care autorul tratează conceptul de breslism, studiind o bagatelă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
1911, când vitrinele de la Moën au făcut cunoscut ceea ce mai târziu s-a numit Opus I. De ce să nu menționăm chiar acum titlul oportun și clar pe care autorul l-a Încredințat tiparului? Ursul. La Început, mulți nu au apreciat caratele istovitoarei munci care precedase redactarea tomului; studierea lui Buffon și a lui Cuvier, repetatele și vigilentele vizite la grădina noastră zoologică din Palermo, pitoreștile interviuri cu piemontezi, cutremurătoarea și, poate, apocrifa descindere Într-o peșteră din Arizona, unde un ursuleț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Dolfi, vreau să-mi pictezi nudul”. Se așază turcește și pozează goală. Are mâinile mici cu degete scurte și groase ca niște cârnați. Din cel mic și borcănat, Chiți și-a scos într-o zi inelul cu piatra de câteva carate. „E al tău”, miorlăise dânsa, cu nespusă dulceață... „Am simțit întotdeauna repulsie pentru trântorii întreținuți de femei, îmi mărturisi Rudolf cu toată onestitatea de care îl cred capabil. Însă inelul nu mai putea cuprinde butoiașul de carne al degetului ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
și textierul ieșiră din separeu fără să crâcnească. Cohen zise: — Ai nevoie de ceva de lucru sau ceva lipeală, corect? — Nexam. — Howard se poartă frumos cu tine? — Minunat. Cohen se juca cu paharul, ciocănind în el cu pietricica de șase carate de pe degetul mic. Știu că ești trecut la datornici prin niște catastife. Ar trebui să lucrezi pentru mine, băiețică. Condiții de lux, profit lejer... — Îmi place să mă joc cu focu’. Îmi face sângele să circule ca lumea. Ești nebun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cu eleganță de toată lumea. A fost o rătăcire? A fost un mesaj subliminal? A fost o lecție? A fost o iluzie? Toată lumea încearcă reflecția pe seama acestui moment...! 3. Criticul destructurează, prin apucăturile sale, textul, pipăind încheieturile cuvintelor, încercând în dinți caratele versurilor, îți face așchii un poem cât ai clipi. Dar apoi, cu obiectul "crimei" în față, precum cu un fluture dezmembrat în părțile sale componente total neatractive când nu sunt în zbor, nu are cum să nu încerce o reașezare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de lucru la Divizia Auto Dodeni de pe Șantierul Hidrocentralei Bicaz dar când au auzit de tată, m-au refuzat. După aceea am incercat la « Sovrom Lemn » Vatra Dornei, unde m-au primit ca ajutor de șofer pe o remorca de carat bușteni din pădure la fabricile de cherestea. Aici am dus o viață foarte grea, în anul 1953, din primăvară până în toamnă. Între anii 1953-1956 am facut stagiul militar la UM 182 tancuri din Pitești. La Comisariatul Militar, la incorporare, mi
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93320]
-
mai multe ori cum, copleșit fiind de Metamorfoza lui Kafka, a priceput că există și o altfel de scriitură. Cred că știu și cum citește Ernesto Sabato. Dar oare cum citește Saramago? Faptul că ultimii trei sunt autori de xyz carate îi face, oare, să fie și cititori aparte? Au ei o superbie de cititor care știe că este și autor performant ori chiar genial? Iar dacă aceștia trei citesc cu voluptate, procedează astfel și pentru că și-ar dori ca ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
de educație în familie, la grădiniță, în învățământul primar, gimnazial, liceal și chiar universitar. Autorul spune răspicat. M-am alăturat căutătorilor de diamante pe care - spun eu - le-a șlefuit ca un adevărat bijutier, adăugându-le valențe sporite și noi carate. Ca educator să nu te mulțumești cu binele de azi, ci să te gândești la cel de mâine, ridicând zi de zi ștacheta, asemeni sportivilor de performanță. Ne îndeamnă să mergem înapoi la studiul copilului și al firului de iarbă
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
următoare când am citit integral volumul, am notat doar atât: „Magistru condei (actual pix) pe măsură măiestriei pedagogice, perfecționate timp de o viață la catedră, când a fost un adevărat șlefuitor de caractere, cărora le-a adăugat noi valențe, noi carate.” Pe 29 mai 2007 îmi notez următoarele: O zi consemnată și de istoria universală - Ziua căderii Constantinopolului și a Imperiului Bizantin sub turci, cu implicații majore în viața popoarelor, inclusiv poporul român. La 100 de ani de la pătrunderea lor în
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
boabă de porumb, ținea în mână o lesă, iar lesa trăgea o valiză de piele pe rotile. Fluturându-și degetele ca să facă piatra să scânteieze, Lady Zdreanță spune: — E soțul meu răposat, incinerat și transformat într-un diamant de trei carate... La care Tovarășa Lătrău se apleacă spre agenda în care scrie Contele Calomniei și spune: — Forma corectă este lifting facial. La câteva străzi mai încolo, după ce trecem de vreo două semafoare și dăm de câteva ori colțul, așteaptă Bucătarul Asasin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
ei că-și iubea cu adevărat soțul decedat. Îl iubea, se tânguia ea înspre căușul palmelor. Umerii încovoiați îi zvâcneau înăuntrul vizonului. Cu diamantul barosan cuibărit în palme, se văita că trebuia să iasă ca să-și înmormânteze soțul de trei carate în parcela funerară a familiei. Am mâncat omlete Denver, în timp ce Ducele Vandalilor pocnea baloanele gumei sale cu nicotină și spunea că-i o perioadă foarte defavorabilă pentru a se lăsa de fumat. Și Sfântul Fără-Mațe a făcut scurtă la mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
-i mâna însângerată și uitându-se în sus la nasul ei despicat, Sfântul Fără-Mațe i-a spus Mamei Natură: — Poți să te prefaci că mă iubești pentru tot restul vieții? Și, în genunchi, a strecurat inelul cu diamant de trei carate, inelul roșu și lipicios pe care-l retezase cu tot cu deget de pe mâna lui Lady Zdreanță, Sfântul a strecurat rămășițele scânteietoare ale lordului Zdreanță pe degetul pictat cu henna roșie al Mamei Natură. Și stomacul i-a chiorăit. Și ea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
La canapelele de velur alb aliniate lângă pereții cabinei. La pernuțele asortate. La revistele Călătorul de elită, mari cât un poster de film, cincizeci de dolari bucata. La suporturile de pahar și robinetele de baie din aur de 24 de carate. La chicineta cu automat de espresso și lampă cu halogen, a cărei lumină joacă strălucitoare pe paharele de cristal. Cu frigider și cuptor cu microunde și automat de făcut gheață. Toate astea zboară la cincisprezece mii de metri altitudine, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
inima călărilor - spuziți De dreaptă ziua-aceasta suitoare. - Ei vor sălta, la drum cu Novalis, Prin Șvabii verzi, țipate în castele. Să prade tremuratul plai de vis, Prielnic potrivirilor de stele! EDICT Această pontifică lună Cuvânt adormiților e, Din roua caratelor sună Geros, amintit: ce-ru-le. O sobă, cealaltă mumie. Domnește pe calul de șah, La Moscova verde de-o mie De turle, ars idol opac. Dogoarea, podoabă: răsfețe Un secol cefal și apter. - Știu drumul Slăbitelor Fețe Știu plânsul apos din
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
atunci cred că sunt de acord, adăugă Leigh. — N-aveți decât să râdeți, spuse Adriana ușor iritată deoarece, ca de obicei, nu era luată în serios. Dar nu e nimic amuzant când e vorba de o piatră rotundă, de cinci carate, într-o montură placată cu aur de la Harry Winston. Chiar nu e nimic amuzant. Da, dar acum e, spuse Emmy în timp ce Leigh se strica de râs. Adriana logodită? E greu de imaginat. — Nu mai greu de imaginat decât o monogama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
întrerupă că să ajungă odată la partea importantă. Nu mă interesează cum arătai tu — cum arată inelul? Și nu uita că nu e momentul să faci pe modesta. — E mare. — Cât de mare? — Foarte mare. — Leigh! — Aproape patru. — Aproape patru? Carate? Patru carate? — Mă îngrijorează că e prea mare. Cum o să port așa ceva la serviciu? Doar lucrez în publicistică, oftă Leigh. Lui Emmy îi veni să țipe. Nici nu merită să-ți răspund. I-ai spus Adrianei că ți se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
să ajungă odată la partea importantă. Nu mă interesează cum arătai tu — cum arată inelul? Și nu uita că nu e momentul să faci pe modesta. — E mare. — Cât de mare? — Foarte mare. — Leigh! — Aproape patru. — Aproape patru? Carate? Patru carate? — Mă îngrijorează că e prea mare. Cum o să port așa ceva la serviciu? Doar lucrez în publicistică, oftă Leigh. Lui Emmy îi veni să țipe. Nici nu merită să-ți răspund. I-ai spus Adrianei că ți se pare... nici măcar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
are să fie, dar îmi doream unul. Zach a scăpat ieftin cu mine. Nu am avut nici o pretenție, în timp ce Jolene i-a spus viitorului ei soț, înainte s-o ceară, că va refuza orice în afară de un diamant incolor, perfect, de cinci carate. — Iâh! țipă strident Betthina. Pentru nimic în lume n-aș fi acceptat să mă mărit cu Tommy dacă nu mi-ar fi dat un inel mai mare decât California atunci când m-a cerut. — Nu cred că mi-ar plăcea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
ies pe ușă și-o să ajung la ea în treizeci de minute. Ν De câte diamante ai nevoie ca să citești o carte? m-am întrebat uitându-mă la invitatele lui Julie din seara aceea. Trebuie să fi fost șaizeci de carate numai în cerceii cu diamante ale celor douăsprezece fete adunate în bibliotecă pentru clubul de lectură. Vreau să spun, Shelley singură purta un inel cu un diamant albastru, imens, care trebuie să fi avut cel puțin zece carate. Singura persoană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
șaizeci de carate numai în cerceii cu diamante ale celor douăsprezece fete adunate în bibliotecă pentru clubul de lectură. Vreau să spun, Shelley singură purta un inel cu un diamant albastru, imens, care trebuie să fi avut cel puțin zece carate. Singura persoană care nu era înzorzonată ca de un cocteil era Julie. Era îmbrăcată ca pentru un weekend la Cape Cod, în blugi Rogan și o cămașă marinărească retro. Era în picioarele goale, iar unghiile erau lăcuite cu o nuanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
-ntreba ce-o fi sub picioarele lui, la ce distanță și ce-ar fi dacă s-ar rupe cablul. Calm, Kane, își zise. Gândește-te la diamante. Sclipicioase, enorme diamante cu fațete multiple, limpezi și fără cusur și doldora de carate barosane. Și nu la bezna asta de, mormânt în care te învârti. La cețurile de pe celălalt tărâm cu miasme de fantome stranii și de amintiri și... Fip-ar al naibii! Iar îl apucă. ― Vezi ceva? Tresărind, imprimă fără să vrea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]