2,738 matches
-
înfundări de teren etc.; pentru localizările umane - formarea ghetourilor și a bidonvilurilor; pentru structură - disfuncția transporturilor, lipsa de relații între cartiere și segregația. Toate aceste fenomene mai pot fi grupate, potrivit unui alt criteriu, în două categorii generale: boli de carență și boli de pletoră. 3. Sănătatea mintală și boala psihică în grupele sociale În cadrul grupului social-uman, starea de sănătate mintală și boala psihică depind de următorii factori: a) modelul socio-cultural, sistemul de valori al acestuia, factorii „represivi” și factorii sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
continuare. Comportamentul de tipul crizei psihobiologice apare în perioada pubertății, adolescenței sau la menopauză. Crizele de dezvoltare sau involuție sunt însoțite de schimbări comportamentale, care au un caracter pasager și reversibil. Comportamentul de tip carențial este legat de frustrările afective, carențe educative, conflicte, schimbarea modului de viață etc. Comportamentul de tip sociopatic are un caracter aparent, deviant, de inadaptare socială, agresiv și antisocial. Comportamentul patologic are la bază o tulburare psihică primară, care antrenează după ea modificări ale comportamentului de diferite
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și patologic (J. Hochman, Cl. Koechlin, M. Reitter). Acestea reprezintă forma psihosocială a conduitelor de tip comportamental psihopatic sau tulburări de conduită caracteriopatice. Sociopatiile nu trebuie privite ca boli, ci ca devianțe comportamentale datorate unor cauze exogene diferite: frustrări afective, carențe educaționale, familii dezorganizate, imitația unor modele negative, conduite antisociale imitate ca urmare a contactului cu indivizi delincvenți, asocierea cu grupurile de tineri delincvenți, lipsa de control și dezinteresul părinților sau al educatorilor. De regulă, sociopații se recrutează din rândul tinerilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pseudo)modele”, prin integrarea în grupele marginale de adolescenți delincvenți. Acest tip de comportament este favorizat de stările de anomie socială, de slăbirea sau chiar absența controlului familial și școlar al tinerilor, schimbările socio-culturale, devalorizarea modelelor morale, dificultatea comunicării, frustrări, carențe educațional-afective, stări complexuale. Profilul personalității și modelul de comportament al toxicomanilor se caracterizează prin următoarele aspecte: viață dezordonată, conduite antisociale de factură sociopatică, acțiuni infracționale (șantaj, furt, violență), vagabondaj, prostituție, consum de droguri, slăbirea caracterului, nesiguranța de sine, nevoia de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Din aceste considerente trebuie să acceptăm faptul că devianța reprezintă efectul acțiunii unor „modele negative” asupra persoanei umane, care, plecând de la acestea, a „interiorizat anti-valori”. Modelele negative sunt acceptate cu ușurință de o anumită categorie populațională (persoane frustrate, complexate, cu carențe afective și educaționale, lipsite de familie etc.), care, prezentând probleme serioase de identitate și formare a personalității, aderă cu ușurință la „modelele negative”, de regulă ale unor grupe marginale în care sunt acceptați, cu care se identifică, unde găsesc protecție
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Situația poate fi extinsă de la individ la grupul social, și în acest caz avem de-a face cu genocidul. Problema criminalității comportă studiul a două categorii de factori: a) mediul social, cu diferite aspecte: influențe familiale, educație greșită, frustrări sau carențe emoționale în copilărie, influența unor stări de gravă criză socială (revoluții, războaie), factori economici, mod de viață, perioade de șomaj, mizerie, alcoolism, toxicomani; b) factorii legați de constituția bio-psihică a individului, ereditate, antecedente patologice personale sau familiale etc. În ceea ce privește natura
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
G. Tarde, Lacassagne și Sengès au informat punctul de vedere al lui C. Lombroso, aducând argumente importante în susținerea teoriei sociogenezei crimei. Un alt punct de vedere consideră că actele criminale se leagă de traumatisme infantile, complexe nerezolvate, frustrări și carențe emoționale, toate având la bază o copilărie dificilă și inadaptată, evidentă mai ales în primele manifestări de tip delictual ale adolescenților (Heuyer). Crima și criminalii nu reprezintă forme omogene de manifestare sau de personalitate. În privința aceasta, se impune o clasificare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de regulă un caracter bizar sau absurd. B) Conduitele de dependență socială Acest tip de conduite deviante au la bază, ca motivație, o imaturitate emoțional-afectivă sau intelectuală cu consecințe importante asupra personalității și individului. Un rol decisiv revine frustrărilor și carențelor emoțional-afective din copilărie, defectelor de educație, modelului familial rău. În plus, sunt de luat în considerare sugestibilitatea, lipsa de educație, nivelul intelectual și cultural redus, toate constituindu-se în carențe social-morale grave. Acest tip de conduite reprezintă forma opusă agresivității
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
asupra personalității și individului. Un rol decisiv revine frustrărilor și carențelor emoțional-afective din copilărie, defectelor de educație, modelului familial rău. În plus, sunt de luat în considerare sugestibilitatea, lipsa de educație, nivelul intelectual și cultural redus, toate constituindu-se în carențe social-morale grave. Acest tip de conduite reprezintă forma opusă agresivității. Dacă agresorul este individul aflat în conflict cu societatea, dependentul este individul care depinde de societate. Agresivul atacă, pe când dependentul cere. Agresivul stârnește ură și frică, pe când dependentul stârnește mila
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
amenințări, șantaj, injurii etc.), fie fizică (violență corporală, crimă), fie morală (presiuni, amenințări, răpiri de persoane etc.); aceste tipuri de conflict sunt limitate la o anumită categorie socială de indivizi, în special cei recrutați din lumea interlopă (persoane frustrate, cu carențe emoționale și educative, complexe de inferioritate etc.); e) cea de-a cincea formă a conflictelor sociale o reprezintă terorismul; terorismul este violența fizică cu caracter de surpriză, urmărind efecte atât imediate, cât și la distanță, de factură psihologică și morală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
separare”, o scoatere din lume. Toate acestea vor antrena după ele un întreg cortegiu de manifestări clinico-psihiatrice și social-morale, resimțite direct și intens de către bolnav. Acestea sunt următoarele: izolarea individului, cu ruperea comunicării cu familia sau prietenii; impresia de reprimare; carențele emoționale; starea de anxietate; sentimentul abandonului; privațiunea de libertate individuală; obligativitatea de a veni în contact cu alți bolnavi psihic; contactele permanente cu persoanele responsabile de îngrijirea medicală; asimilarea personalității proprii cu mediul spitalicesc de psihiatrie. În această situație apare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
capabile să pună în joc sensibilitatea emoțională sau să trezească starea de anxietate. Două sunt scopurile acțiunii de igienă mintală în aceste cazuri: i) satisfacerea tendințelor emoționale, a sensibilității afective și a nevoii de confort emoțional, evitarea situațiilor frustrante, a carențelor emoțional-afective; ii) favorizarea prin aceasta a unui acord activ cu lumea exterioară, realizat prin următoarele mijloace: atmosferă calmă; căldură sufletească; protecție emoțională; evitarea efortului, a luptei; satisfacții emoționale; securitate emoțională. b) Psihoigiena mitomanilor, istericilor și imaginativilor Prima sarcină a psihoigienei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
din lume” cu refugiu în imaginar sau izolare. O mare atenție trebuie acordată stărilor hiperemoționale sau ciclotimice, întrucât acestea pot să complice sau chiar să genereze formele de alcoolism periodic (dipsomania). Se vor căuta forme de compensare a conflictelor, frustrărilor, carențelor afective, a situațiilor castratoare. Se va combate izolarea. Se vor institui măsuri de psihoterapie individuală sau de grup, terapii ocupaționale; măsuri de protecție și susținere a Eului. Se vor urmări creșterea încrederii în sine și integrarea indivizilor în familie, în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mintală. Omul liber se va dezvolta independent, armonios, echilibrat, va fi capabil de inițiativă, creativitate, flexibilitate în relații și comunicare, egal în activitate. Omul constrâns se va dezvolta dependent de formele instituționalizării, va avea o structură de tip nevrotic (frustrări, carențe afective și emoționale) cu complexe de inferioritate și/sau de culpabilitate, va fi inegal în comportament (timid sau agresiv), lipsit de inițiativă, rigid în relații și comunicare, adesea nemotivat pentru activitatea practică utilă. Instituționalizarea concepută cu cele mai bune intenții
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de altă parte, dezvoltă atitudini și conduite ostile valorilor pozitive, creând condiții pentru aderarea la antimodelele devianței. Atât ambianța negativă, cât și absența modelului pozitiv vor avea o influență negativă importantă asupra personalității, în special în ceea ce privește rezolvarea situației oedipiene, cu carențe ulterioare severe pentru individ, care-i vor marca profund psihobiografia. Având în vedere cele de mai sus, se poate spune că procesul de instituționalizare generează, în mare măsură, un tip special de caracter și comportament, pe care majoritatea specialiștilor îl
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cel mai frecvent expuse sunt alcoolismul, toxicomania, fuga și vagabondajul, tulburările cu potențial antisocial sau de dependență socială, psihopatiile. După perioada de instituționalizare, revenirea în societate a acestei categorii de indivizi va putea, în mare măsură, să compenseze frustrările și carențele acumulate. Unii, însă, datorită dificultățile de comunicare/relaționare și de adaptare, vor deveni personalități antisociale, dependenți sociali sau, cum spuneam, bolnavi psihic. La toți acești indivizi, „psihobiografia” le va fi marcată de „experiențele psihotraumatizante” din cursul perioadei de instituționalizare. O
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nevroza-boală” din Clinica psihiatrică. 4. Nevroza de instituționalizare Nevroza de instituționalizare nu trebuie privită și înțeleasă ca având aceeași semnificație cu entitatea clinico-nosologică omonimă din psihiatrie. Ea trebuie înțeleasă ca fiind o structură caracterială a personalității celor instituționalizați, datorată frustrărilor, carențelor afective, situațiilor castratoare etc. Substituirea situației oedipiene cu complexe dintre cele mai diferite (inferioritate, rușine, vinovăție, inutilitate etc.) marchează psihobiografia acestor indivizi. În această situație, „nevroza de instituționalizare” apare ca o „reacție” a individului exprimată printr-o extrem de largă gamă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bio-psihică; prezența sau absența unor infirmități; bolile psihice actuale sau anterioare. În ceea ce privește formarea personalității, trei elemente interesează problema la care facem referință, și anume: a) imaginea de sine: „băiat bun” (admis); „băiat rău” (respins); b) raporturile și evoluția: frustrări și carențe afective; traume psihosociale, familiale, profesionale; c) tulburările psihice: nevrotice, psihotice, psihopatice, de comportament. De natura personalității individului depinde modul de rezolvare a situațiilor de viață ale individului, care, la rândul lui, depinde de următoarele aspecte: conflicte, conduite de refugiu, delicte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dezonoare, de ruină economică), sinucideri limită, legate de situațiile fără nici o ieșire, cum ar fi: boli cronice, bătrânețe, izolare. Fugile și vagabondajul patologic au la bază următoarele aspecte psihopatologice: - reacții subite, neexplicabile (schizofrenia); - fuga impulsivă și amnestică (epilepsia); - fuga prin carențe educativ-emoționale, conflicte familiale, presiuni și pedepse aplicate copilului; - fugile impulsive, dar conștiente și conservate amnezic, ale psihopaților; - vagabondajul patologic din cazul demențelor senile, deliranților sau oligofrenilor; - vagabondajul economic sau social (șomeri, exilați, profesiuni ambulante, dezertori, bolnavi psihic evadați din spitale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
față de toxic. Prin gravitatea tulburărilor de personalitate pe care le determină, aceste droguri afectează și sensul moral al comportamentului social al individului, ducând la apariția unor manifestări antisociale de tip aberant. În mecanismele sociogenetice ale toxicomaniilor, un rol deosebit au carențele educaționale, frustrările afective, stările complexuale, mediile familiale dezorganizate, presiunile în educația copiilor, exemplul rău, lipsa de control psihoeducațional în perioadele de criză psihobiologică. Evaluarea deficienței la această categorie de bolnavi va trebui să se bazeze pe următoarele: examenul somatic general
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de 48 de ani a Regelui Carol I, perioada cu cea mai grea situație economică a fost indubitabil aceea cuprinsă Între anii 1899-1902. Atunci s-au vădit toate slăbiciunile care amenințau mereu o țară „eminamente agrară” cum era România, toate carențele sistemului politic și ale aparatului administrativ de la nivelul cel mai Înalt. Criza financiară de atunci a avut În primul rând cauze naturale - o secetă devastatoare - dar și cauze legate de o politică financiară nu chiar greșită, dar prea puțin prevăzătoare
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
intervenție complex, precum și alte activități, toate acestea realizându-se prin colaborarea unei echipe de specialiști. În ce privește consilierea părinților, explicarea adecvată a problemei genetice, sau consilierea în problemele medicale ce pot să apară la acești copii se constată o serie de carențe. Majoritatea părinților afirmă că sunt dezinformați, nu știu la cine să apeleze pentru a obține informații legate de problema lor, sau nu găsesc informații, cărți sau reviste în care să fie descrisă maladia Down. Acceptarea copilului și a situației de către
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
zi de 30 martie 1856, a fost Încheiată o nouă Convenție, anume cea care consacră neutralizarea Mării Negre și care a fost anexată Tratatului general de pace <ref id="21"> 21 Pentru articole, vezi Ibidem, p. 1086.</ref>. Deși avea numeroase carențe, Între care și lipsa oricărei sancțiuni pentru situațiile În care ar fi fost Încălcată, neutralizarea Mării Negre a luat Rusiei mijloacele pe care le-ar fi putut avea În Marea Neagră, pentru a preîntâmpina ocuparea Strâmtorilor de o altă mare putere, În
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
față de țările din care aceștia sosesc. Sunt familii care afișează un comportament aberant, dat de „demisia”de la autoritatea părintească sau de autoritate paternală exagerată,unii îi lasă pe copii să facă orice, alții îi țin din scurt, în mod exagerat. Carența de afectivitate din familie, indiferent cui îi aparține vina, duce la formarea unui comportament deviant la copii. Ei au sentimentul că nu sunt doriți, că încurcă pe părinți și consideră că mai bine n-ar fi existat. De aceea se
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
literar. După 1945 această activitate frenetică încetează complet. La începutul anilor ’30, alături de Grigore Ancu, T. se vrea modernist, pledând cauza „poeziei pure”, căreia îi găsește chiar o formulă matematică, năzuind, totodată, la expresia ermetică. Lipsa de har și numeroasele carențe de cultură se văd imediat: lirismul este plat în plachetele celor doi tineri, iar obscuritatea vine mai curând din confuzia gândului și neputința de a-l exprima. Ulterior T. încearcă infatigabil să își aproprieze teme și motive simboliste, sămănătoriste și
TREBONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290244_a_291573]