57,403 matches
-
bucățele ai creionului. A trăi șterge totul, Chiar și faptul că poetul a plecat În moartea străveche unde zeii l-au primit Aproape cu menajamente, Adică, prezența lui fu rânduită statuie, Pentru ca puținii locuitori ai cerului Nu încă izgoniți în carne să-l admire.
Poeme fără titlu by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/13212_a_14537]
-
negația mișcării. negație cu damf de șantaj. mai întîi trage storurile, apoi mișcarea e silită sau convinsă (n-o vom ști niciodată) să se dezbrace și țuști afară și clic ! încuietoarea. rămasă acolo, mișcarea e lăsată pînă ajunge ficțiune în carne și oase. prevăzător și totuși cu nimic mai surprins decît pușcăriașul ce, spășit, își ia blidul cu terci și se retrage într-un colț mai cald al închipuirii, mă îndreptam spre locul unde urma să-l întîlnesc, trebuia să fie
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/13187_a_14512]
-
Claudiu Komartin Poem de dragoste E un fel de amiază stricată, mustind ca prunele mult prea coapte care plesnesc fără zgomot, cu sucuri și carne dulceagă de fruct doborât - dând buzna afară din pielița vineție în care așteptau ghemuite. Din aroganță mi-am zădărnicit mai vechea hotărâre de a mărturisi: ecoul versurilor pe care le-am smuls din sucurile și carnea micului animal doborât la
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/13221_a_14546]
-
zgomot, cu sucuri și carne dulceagă de fruct doborât - dând buzna afară din pielița vineție în care așteptau ghemuite. Din aroganță mi-am zădărnicit mai vechea hotărâre de a mărturisi: ecoul versurilor pe care le-am smuls din sucurile și carnea micului animal doborât la marginea zidului de lut s-au spulberat într-un irepetabil joc de artificii în ziua când zăpada începuse a se topi de pe scheletul atât de schimbat al memoriei noastre comune. Acum aștept, dedublat, între limba maternă
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/13221_a_14546]
-
s-a mai desprins ieri o bucată. Rînjesc oribil în oglindă, aproape satisfăcut de cît de hîd arăt! * Există și o constipație a sufletului, cînd nu mai poți plînge. Lacrima scremută, întărită ca o căcărează, taie cu muchiile ei fine carnea, îți însîngerează scîrbos ochiul și scrisul. E bine atunci să iei un purgativ cinic, de exemplu o blenoragie sau niște păduchi lați de la o doamnă pe care ai iubit-o cu sfințenie și-ai futut-o cu stimă! Ce părere
Ar trebui o scrisoare voioasă, suplă, mușchetară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13527_a_14852]
-
un Matei virtual. În această încercare de a răspunde chemării femeii potrivite, Matei își află propria identitate, la început, destul de confuz, avînd în vedere dubla sa viață, pentru ca mai tîrziu să devină conștient de faptul că are o personalitate „în carne și oase”, un miros mateian. Eliberarea de sub vraja zeului-calculator este exact lucrul de care are nevoie pentru a-și reformula biografia. Nu cred că autoarei i-ar fi prisosit ceva-ceva din umorul și ironia, cultivate în postmodernitate. În această relativizare
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
de lucru (tricotau flanele, șosete, berete și mânuși de lână), de obicei tăifăsuiau despre întâmplări cu totul neinteresante legate de menajul în comun - acces la baie, la bucătărie - cu locatari jegoși, ignari, obraznici, sau despre succese obținute la cozile la carne, își împărtășeau rețete culinare - budinci, sufleuri, prăjituri, plăcinte - schimbau păreri despre toaletele de vară (sau de iarnă), sporovăiau cuminți, cu vocea coborâtă (să nu mă deranjeze!), evitau confesiunile intime ce se opreau la sutiene, furouri și jartiere, o parte dintre
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
căreia, prosternați, cei mai mulți dintre români lăsaseră să curgă lacrimi de bucurie și de speranță: afaceriști veniți să scormonească în ruinele comunismului, amatori bolnavi de exotism sângeros, umanitari miloși, contrabandiști, intelectuali în vogă în căutare de devoți, homosexuali exicitați de duhoarea cărnii proaspete, visători, inocenți, politicieni și înalte grade militare cu soluții pentru următorii o sută de ani, martori ai lui Jehova, vânzători de fleacuri, escroci, predicatori ai Armatei Salvării, ziariști specializați în mizerie și copii sidatici, spioni, traficanți de droguri, proxeneți
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
sam iubitule / s-auzea de sub pat / și-au început să iasă pe rând / fostele mele femei / treizeci și șapte la număr”), ori la pasiunea adolescentină pentru o femeie idealizată, asimilată capodoperei artistice: “și mă îndrăgosteam de mona lisa / aveam o carne castă timpurie / ca un pământ virgin / mâncam agrișe / apostolii veneau cu flori de măr în mână / mă ajutau să trec calea ferată”. Se poate identifica în astfel de versuri mult din înclinația avangardistă spre persiflarea retoricii tradiționale a poeziei, cu
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
meu drept după omul/ din ochiul meu stîng după omul/ din zare. nici chipuri, nici drumuri corabie beată/ intrînd pe furiș. în povestea uitucă/ a lînii de aur cu vinul - cu zeul/ dintr-un ochi/ întru altu’ bolboroseli splendori ale cărnii-n/ cuvintele unor mereu prea tinere limbi. prin care trece neauzit/ vestitorul inimă-albastră pe inima goală în inima flăcării - flacără mistuitoare/ căzută în sine... "focule, vino cu mine!"/ cu vinul - cu zeul dintr-o limbă în alta cu vinul, cu
în cîntecul singur by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/13794_a_15119]
-
a spus Borges prietenului său... dar eu? amintirile ghem neregulat de sârme își dizolvă rugina în mine obraznic veninul lor e totuși perfuzia mea nu trăiesc dar mă amorțesc în viață chiar mi-e bine așa? (câtă plasmă imaginară, atâta carne conștientă! am citit și astăzi, și ca și cum n-ar fi fost de-ajuns iată încă un vers îmi umblă acum prin cap distilat otrăvitor în vene celulozice amețindu-mă amețindu-mă știți voi, starea aceea aproape imponderabilă de după o lectură
nesfârșite pieile amare by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13837_a_15162]
-
deșert, parcă aud - orice urmă lasă o rană, simt pe pielea mea rănile memoriei supurând, straturi nesfârșite de piei amare, coji sub care eu continuu să scad, piei crescute unele peste altele sub altele în altele, desfăcute mi-ar sfâșia carnea sub care s-ar putea să nu mai fi rămas nimic, amintiri ca niște doage nervoase îmbrățișând strâns un butoi carnal în care aerul vechi a devenit nociv... (trebuie să suport fie că strig fie că mă înec cu aceste
nesfârșite pieile amare by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13837_a_15162]
-
sunetele salvatoare, o păpușă rusească a deznădejdii... cum să te sustragi propriilor corpuri ale durerii și fricii: scumpe fidele identități inalterabile... mă gândesc la y Gasset care gândește că al pensar nos quedamos solos, dar ce versuri să mai citesc carnea mea oricum e tristă sângele s-a tot agitat e doar un luuung scuipat portocaliu puțin acrișor o spumă aproape transparentă abia mai umflând niște vene subțiate gata să se taie oricum de la sine
nesfârșite pieile amare by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13837_a_15162]
-
bețiile odioase sau boeme faruri scandaluri fotografii viespi eliberate din matca lor în praful mahalalelor în strigătul gaterelor și al păsării împușcate salamuri cu soia se rostogoleau prin noi împreună cu kilul de zahăr și ulei ca printr-un purgatoriu de carne și oase prin tomberoanele blocurilor crăpate de cutremur și lăsate ca o amenințare continuă deasupra capului crăpăturile în zigzag din ciment păreau viețile noastre prin care puteai să privești iarba cimitirelor răscolite de buldozere vedeai ca la trapez morții prin
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
mai are nevoie de el și înțelegi ciubucul nu e destul iarba crește prin saloanele lungi cât un teren de fotbal corpurile colcăie în incubatoarele cu vitamine spălate cu ser fiziologic injectate cu ace cât stâlpul de telegraf înfipt în carne lance într-un turnir destrămat demitizat acul atinge osul și gravează pe el ca pe un papirus o epopee instinctivă pătrunde dincolo și prin gaura făcută se aud odele și vuietul printr-un laringe topit țurțurii sunt sonori xilofon multiplicat
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
fin pe potriva pianului, îi aflase părul și acum i-l iubea în tăcere. Fără conversați inutile... Iar la urmă, ca o trufă amară - gnossianna lăutarului. Un plînset gemut din cine-știe-ce voluptate scrîșnită; epuizată. Ceva care-l spinteca încet, vibrînd în carnea lui și topindu-se. Ca și cum palme aprige, odată săvîrșindu-și lovirea - pe trupul lui se dizolvau în mîngîieri. Ca și cum fluturi enormi s-ar fi nuntit pe spatele lui, tăvălindu-l zăcut și moale, torturîndu-l cînd și cînd cu biciul tăios al
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
aer, a trupului, pare ușor plictisită. Și simt în mine, din ce în ce mai grea, abia ținîndu-se de inimă, o lacrimă lacomă și caldă. Aș vrea să opresc o elevă subțire, cu vacanță în toi, să-i sărut locul matricolei pe brațul de carne, între umăr și cot, și să-i dărui cartea la care, nici acum!, n-am primit a doua corectură! Oare-aș mai putea fi îndrăgostit? Și mi-e un dor de Cehov!! De cîteva zile n-am mai putut citi
N-am citit toate cărțile, carnea e încă veselă! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13952_a_15277]
-
o insulă pustie, și-ți jur că n-o să le fut, nu, ci o să le antrenez, o să le miros sudorile încinse de joc, o să le adăp și-o să le pun în iesle numai crini! N-am citit nici toate cărțile, carnea e încă veselă! Dar cînd voi ajunge la vorba franțuzului, ce naiba o să fac? Acum, sînt sigur că niciodată nu voi citi chiar toate cărțile, dar carnea se va întrista treptat și definitiv! Va trebui, odată și odată, să mă așez
N-am citit toate cărțile, carnea e încă veselă! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13952_a_15277]
-
și-o să le pun în iesle numai crini! N-am citit nici toate cărțile, carnea e încă veselă! Dar cînd voi ajunge la vorba franțuzului, ce naiba o să fac? Acum, sînt sigur că niciodată nu voi citi chiar toate cărțile, dar carnea se va întrista treptat și definitiv! Va trebui, odată și odată, să mă așez voinicește pe scaun, să-mi potrivesc cu strășnicie coatele pe masă, să iau o mie de coli albe și-un creion infinit și să scriu, să
N-am citit toate cărțile, carnea e încă veselă! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13952_a_15277]
-
Burton și Peter O’Toole/ am venit cu anasonul/ Ei! Asta da. Spăl pahare. Poftiți...! (pag. 131) - nelipsind însă versuri calitativ nu doar bune, ci și inovatoare: ș...țși din când în când aud/ un țipăt în mașina de tocat carne./ Eu plimb pantera prin urbe (pag. 129). Din acest motiv modalitatea succintă mi se pare cea mai adecvată temperamentului scriitorului; poeziile de largă respirație din Maraton, cu ample discursuri ale personajelor (Bufonul, Arhitectul, Blasfem, Striax etc.) încadrate într-o structură
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13892_a_15217]
-
Lumina dimineții nu poate să o sintetizeze Nimeni. Nici chiar Magister Eminens. Care, între retorte,-n hangarul lui imens, Nu face altceva decît să delireze. Despre o Lume Pură, de biți, despre un Ens Din cipuri, circuite, eventual anexe De carne. În care să pulseze Un sînge nou, electric, o nouă Xistens. O lume de portale, programe, fișiere, În care universul e-n fine ordonat. O lume de Memorii, dar fără amintiri. Fără acea lumină de ambră și de miere Cînd
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/14007_a_15332]
-
plătit Pentru o altă destinație!" Am greșit-o? Poate. Sau totul n-a fost decît Reclamă, pentru cei Care se plictisesc în Puritate și Lumină: "Lume unde se-amestecă Lucruri și Idei, În care toți poartă o armură ciudată, Din carne, oase, sînge, piele, gelatină. Aventuri! Exotism! Ofetă limitată." Din volumul La Alex, P.F., în curs de apariție la editura " Aula"
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/14007_a_15332]
-
-i tuciurie și îmi musca gură, îndoind-o pînă la oase. Cine să fie, mi-am spus încă o dată, zvonind către vînt, catre mare, bărbatul acesta spasmodic, pe jumătate tap: alesul întors din adîncuri, un faun saltimbanc, cu arșiță-n carne, sau vreun înșelător de la bărbosul Haidoș, din iad? Haidoș Pe brațe avînd tatuate stripteuze albastre cu pojartier, pe piept, un catarg tremurînd în piele, ca un sfredel, în gură, mahorca, pe cap, cozoroc, si pe nas, ochelari de soare, astfel
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
o mie și una de scrisori. Ieri a plouat toată dimineața. Îmi place să umblu cu umbrela aplecată mult în față, în așa fel încît nu văd femeile decît de la talie în jos! Să tot rătăcești pe străzile pline de carne. Mai ales acum cînd, nefiind în măcelării, orice bucă de doamnă capătă ceva special. Ai și hali-o, nu numai te-ai uita! Mă surprind gîndindu-mă că aș fi un canibal distins! Ar trebui să vă scriu despre Dolhasca. În
Ce coșmar delicios, ce lume nouă și bulbucată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14035_a_15360]
-
Alexandru-Cristian Miloș 1. Și cum nu credem, nici un gram - că cine ridică sabia, de sabie va pieri! Bagdad, Bagdad - vechi oraș al meu și al lumii, Tu - să fii granița dintre muzeu și ruine?! Soldați universali mușcă din carnea timpului pus la păstrare în oamenii, casele, Străzile tale! Rachete ucigătoare îți străpung fruntea ancorată de Stele! Bagdad, Bagdad - oraș al nimănui, al tuturor - tu, vei fi piatra filozofală Războiului sfîrșitului lumii?! Țara lui Gilghamesh-zeul-om care și-a înfruntat destinul
Scrisori americane by Alexandru-Cristian Miloș () [Corola-journal/Imaginative/14036_a_15361]