656 matches
-
protozoarul "Haemogregarina". Printre dușmanii naturali care se hrănesc cu acești șerpi se numără păsările răpitoare: șorecarul comun ("Buteo buteo"), șerparul ("Circaetus gallicus"), stârcul cenușiu ("Ardea cinerea"), eretele de stuf ("Circus aeruginosus"), codalbul ("Haliaeetus albicilla"), barza albă ("Ciconia ciconia"); vulpile, mamiferele carnivore din genul "Mustela" (herminele etc), șopârla apodă "Pseudopus apodus". În România împerecherea are loc în lunile iunie-iulie, iar în Crimeea și sudul Ucrainei în aprilie-mai. În această perioadă acești șerpi țin un „post nupțial” caracteristic. Ouăle se maturează în corpul
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
la stână încă nu necesită taxe la stat, ci doar mâncare care nu este subvenționată de stat. Dacă am avea doi câini ne-ar plăti statul mâncarea pentru ei? Nu cred asta! Mai întâi să regleze treaba vânătorii cu prădătoarele carnivore și după să se lege de numărul câinilor de la stână", a conchis Ion Motea. SURSA FOTO: Ion Motea Facebook
Ce nu s-a văzut la TV la protestul ciobanilor. 'Josnic moment'-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101578_a_102870]
-
și-ți voi spune cine ești”. Brillat-Savarin este adesea considerat ca părinte al dietei sărace în carbohidrați. El a considerat că zahărul și făina albă este cauza obezității și a sugerat în schimb ingrediente bogate în proteine. Destul de sigur, animalele carnivore nu se îngrașă niciodată (vezi lupii, șacalii, păsările de pradă, ciorile etc.). Animalele erbivore nu se îngrașă cu ușurință, cel puțin până la vârsta care le-a adus într-o stare de inactivitate; dar se îngrașă foarte repede de îndată ce încep să
Jean Anthelme Brillat-Savarin () [Corola-website/Science/336596_a_337925]
-
este rotunjită. Corpul este acoperit cu solzi verzi-măslinii, ceva mai închis pe spate și alburiu pe abdomen. Masculul are un organ copulator (numit gonopodiu), rezultat din transformarea înotătoarei anale și prin alungirea radiilor 3-5 ale acestei înotătoare. Este un pește carnivor și anume un larvivor, consumând în special larve de țânțari, al căror număr îl poate reduce într-un lac cu 97%. Consumă și crustacee mici (cladocere), diatomee și alte alge verzi sau albastre, icre de pește, iar, la nevoie, devine
Gambuzie () [Corola-website/Science/336606_a_337935]
-
străpunge prada. Tardigrazii nu sunt niciodată mai mari de 1,5 mm lungime. În lume există peste 900 de specii cunoscute de tardigrazi. Cele mai multe dintre ele se hrănesc cu sucuri extrase din mușchi, din licheni și din alge. Altele sunt carnivore și pot să mănânce alți tardigrazi. „Readuși la viață” după decenii Descoperiți în anul 1773 de pastorul german Johann August Ephraim Goeze, urșii de apă trăiesc pe Pământ de foarte mult timp: s-au descoperit fosile de tardigrazi care au
Tardigrazi, cele mai reziste ființe de pe Terra. Supraviețuiesc în cosmos () [Corola-website/Journalistic/105110_a_106402]
-
de ani, este de părere Hendrik Poinar, specialist în genetica evoluției și ADN-ului vechi, de la Universitatea canadiană McMaster, după cum relatează AFP. Și reînvierile nu s-ar opri la mamuți, ar mai fi vorba și despre tigrul tasmanian, un marsupial carnivor dispărut în anii 1930, pasărea dodo, care nu a mai fost văzută de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Suporterii „reînvierilor” au bifat un succes minor în anul 2009 cand s-a reușit clonarea unui muflon de Pirinei pornind de la celule
Arca lui Noe, ascunsă în ADN () [Corola-website/Journalistic/105107_a_106399]