781 matches
-
Solistul trupei Holograf, Dan Bittman, ar avea șanse reduse să mai poată cânta. Operat de stenoză carotidiană, vocea lui Bittman ar putea să nu mai sune niciodată la fel, chiar dacă , răgușeala va dispărea în șase luni, scrie evz.ro. Operat de stenoză carotidiană la începutul lunii octombrie, vocea solistul trupei Holograf este încă răgușită. Dan Deleanu, președintele
Vocea lui Dan Bittman ar putea fi afectată din cauza operației () [Corola-journal/Journalistic/72998_a_74323]
-
Holograf, Dan Bittman, ar avea șanse reduse să mai poată cânta. Operat de stenoză carotidiană, vocea lui Bittman ar putea să nu mai sune niciodată la fel, chiar dacă , răgușeala va dispărea în șase luni, scrie evz.ro. Operat de stenoză carotidiană la începutul lunii octombrie, vocea solistul trupei Holograf este încă răgușită. Dan Deleanu, președintele Societății Române de Cardiologie, a dezvăluit că afecțiunea este foarte periculoasă. În mod normal se încearcă un tratament, dar dacă îngustarea este de peste 70% se intervine
Vocea lui Dan Bittman ar putea fi afectată din cauza operației () [Corola-journal/Journalistic/72998_a_74323]
-
președintele Societății Române de Cardiologie, a dezvăluit că afecțiunea este foarte periculoasă. În mod normal se încearcă un tratament, dar dacă îngustarea este de peste 70% se intervine chirurgical: „Metodele prin care se poate rezolva această problemă sunt: chirurgical, prin endartectomie carotidiană, sau prin implantarea unui stent. Cardiologul a subliniat și că „zona gâtului este puternic vascularizată, acolo aflându- se multe ramuri nervoase. În urma intervenție chirurgicale se poate să fi fost afectată zona fonației. Dacă a fost lezat nervul laringean, sunt slabe
Vocea lui Dan Bittman ar putea fi afectată din cauza operației () [Corola-journal/Journalistic/72998_a_74323]
-
infarct miocardic în antecedente, iar 7,5% fuseseră revascularizați anterior (prin by-pass sau angioplastie). Insuficiența renală cronică în antecedente s-a regăsit la un număr de 50 de pacienți (23,4%), iar 37,8% au avut o altă determinare aterosclerotică (carotidiană 18,2%, periferică 19,6%). Antecedente heredocolaterale semnificative am găsit la 26,3% din pacienți. Nu au existat diferențe semnificative statistic între cele două loturi în ceea ce privește istoricul medical. În ceea ce privește asocierea altor factori de risc pentru boala cardiovasculară, analiza făcută a
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
dependență și scăderea calității vieții la persoanele vârstnice (4-7). În timp ce sarcopenia este o componentă importantă a sindromului de fragilitate, rigiditatea arterială, individuală nu a fost încă luată în considerare drept un criteriu al acestui sindrom. Grosimea intima-medie (IMT) la nivel carotidian reprezintă un marker important al aterosclerozei precoce, componentă a fragilității, și este utilizată pe scară largă ca un predictor al evenimentelor cardiovasculare. Indicatorii de sănătate urmăriți privind bolile metabolice (diabet zaharat) și de obezitate s-au axat în principal pe
Revista Medicală Română by Sorina Maria Aurelian () [Corola-journal/Journalistic/92277_a_92772]
-
brațe și ambele glezne, iar presiunea arterială sistolică a fost măsurată de două ori la fiecare pacient, folosind o sondă pen de 8 MHz Doppler. Măsurarea indicelui de grosime intimă-medie (IMT, intima-media thickness) s-a efectuat printr-o imagine ecografică carotidiană, în modulul B, secțiune longitudinală cu un transductor 5-10 MHz (Logitech 3 GE). Subiectul a fost examinat în decubit dorsal, într-o cameră întunecată și liniștită. Medicul imagist nu a fost înștiințat de valorile IGB sau de examinare PWV aortică
Revista Medicală Română by Sorina Maria Aurelian () [Corola-journal/Journalistic/92277_a_92772]
-
înaintarea în vârstă, iar prevalența lui depășește 25% din persoanele cu vârsta peste 85 de ani (19). Studiile populaționale pe adulții de vârstă mijlocie au demonstrat o corelație pozitivă între un indice ABI scăzut și detectarea ultrasonografi că a aterosclerozei carotidiene, aceasta din urmă fiind de finită prin identificarea stenozei carotidiene sau măsurarea creșterii indicelui intimă-medie (20). În plus, persoanele vârstnice cu boală arterială periferică au o rigiditate arterială crescută la nivelul arterei carotide și aortei, comparativ cu persoanele fără boală
Revista Medicală Română by Sorina Maria Aurelian () [Corola-journal/Journalistic/92277_a_92772]
-
cu vârsta peste 85 de ani (19). Studiile populaționale pe adulții de vârstă mijlocie au demonstrat o corelație pozitivă între un indice ABI scăzut și detectarea ultrasonografi că a aterosclerozei carotidiene, aceasta din urmă fiind de finită prin identificarea stenozei carotidiene sau măsurarea creșterii indicelui intimă-medie (20). În plus, persoanele vârstnice cu boală arterială periferică au o rigiditate arterială crescută la nivelul arterei carotide și aortei, comparativ cu persoanele fără boală arterială periferică. Pe de altă parte, studiul SHEP (Systolic Hypertension
Revista Medicală Română by Sorina Maria Aurelian () [Corola-journal/Journalistic/92277_a_92772]
-
Se încadrează m gradul III │ │echo-doppler pentru vasele mari │atestării documentare a cel puțin 1-3 A.I.T. │modificărilor de F.O., modifirilor ex. │(trei) de invaliditate. Se vor │ │pentru depistarea tulburărilor │repetate în decurs de 1-2 ani, si demonstrarea │Doppler carotidian, modificări ce apar la │face recomandări medicale cu │ │de circulație. │existenței factorilor de risc predispozanți, │ex. C.T. cerebral: atrofie corticala, │privire la regimul de viață și Deficiență accentuată se stabilește pe baza │Între 70-90% procentul fiind cu atat mai Fără
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
acordă respectând │Incapacitate 0-49% se acordă pe baza │contraindicațiile medicale și │ │atestă existența a unuia sau mai │aceleași criterii că și în cazul A.I.T. │acelorași criterii că și în cazul A.I.T. │specificațiile în legătură cu │ │multor episoade de boală, fiecare │carotidian. │carotidian. │locul de muncă că și în cazul │ │dintre ele cu o durată de 24 ore, A.I.T. carotidian. │ │cu tendința la repetabilitate. Se manifestă prin deficite Deficiență medie - se acordă respectând │Incapacitate 50-69 % - se acordă în Se încadrează în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
respectând │Incapacitate 0-49% se acordă pe baza │contraindicațiile medicale și │ │atestă existența a unuia sau mai │aceleași criterii că și în cazul A.I.T. │acelorași criterii că și în cazul A.I.T. │specificațiile în legătură cu │ │multor episoade de boală, fiecare │carotidian. │carotidian. │locul de muncă că și în cazul │ │dintre ele cu o durată de 24 ore, A.I.T. carotidian. │ │cu tendința la repetabilitate. Se manifestă prin deficite Deficiență medie - se acordă respectând │Incapacitate 50-69 % - se acordă în Se încadrează în gradul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
că și în cazul A.I.T. │acelorași criterii că și în cazul A.I.T. │specificațiile în legătură cu │ │multor episoade de boală, fiecare │carotidian. │carotidian. │locul de muncă că și în cazul │ │dintre ele cu o durată de 24 ore, A.I.T. carotidian. │ │cu tendința la repetabilitate. Se manifestă prin deficite Deficiență medie - se acordă respectând │Incapacitate 50-69 % - se acordă în Se încadrează în gradul III │ │motorii hemipareze, parapareze, │aceleași criterii că și în cazul A.I.T. │funcție de aceleași criterii că și în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
trei). Deficiență accentuată se acordă respectând │Incapacitate 70-90% - se acordă │Se încadrează în gradul ÎI │ │retiniene hipertensive, diabetice), │aceleași criterii că și în cazul A.I.T. │respectând aceleași criterii că și în cazul │(doi) de invaliditate │ │ex. Doppler, alte examene │carotidian. │A.I.T. carotidian. Nu poate fi pus în discuție odată stabilit H.T.A., diabet deficite din │program recuperator complex; Deficiență gravă se acordă bolnavilor ce au │Incapacitatea 90-100% prin sechele grave Incapacitatea se va │cățiilor medicale, în special E.E.G., E.K.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
se acordă respectând │Incapacitate 70-90% - se acordă │Se încadrează în gradul ÎI │ │retiniene hipertensive, diabetice), │aceleași criterii că și în cazul A.I.T. │respectând aceleași criterii că și în cazul │(doi) de invaliditate │ │ex. Doppler, alte examene │carotidian. │A.I.T. carotidian. Nu poate fi pus în discuție odată stabilit H.T.A., diabet deficite din │program recuperator complex; Deficiență gravă se acordă bolnavilor ce au │Incapacitatea 90-100% prin sechele grave Incapacitatea se va │cățiilor medicale, în special E.E.G., E.K.G, ex. oftalmologic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
a uterului și oviductului 1.180.338 131. Mamografie în 2 planuri 120.611 132. Sialografia, galactografia, sinusuri, fistulografia cu substanță de contrast 1.176.241 133. Flebografia de extremități 1.253.593 134. Tomografia plana 262.530 135. Angiografia carotidiană cu substanță de contrast nonionică 1.252.272 136. P.E.G. 100.481 137. Radiofotografia medicală (MRF) 16.113 138. craniu cu substanță de contrast nonionică 1.148.311 139. regiune gât cu substanță de contrast nonionică 1.148.311 140
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132348_a_133677]
-
a uterului și oviductului 1.180.338 131. Mamografie în 2 planuri 120.611 132. Sialografia, galactografia, sinusuri, fistulografia cu substanță de contrast 1.176.241 133. Flebografia de extremități 1.253.593 134. Tomografia plana 262.530 135. Angiografia carotidiană cu substanță de contrast nonionică 1.252.272 136. P.E.G. 100.481 137. Radiofotografia medicală (MRF) 16.113 138. craniu cu substanță de contrast nonionică 1.148.311 139. regiune gât cu substanță de contrast nonionică 1.148.311 140
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132355_a_133684]
-
urmate de studiile neurohistologice ale lui Ramon Y Cajal, urmate de observațiile anatomo-clinice ale lui Broca, ce au stabilit primele localizări funcționale corticale cerebrale ajungând-se În final la studiul angiografic al creierului prin introducerea de către E. Moniz a angiografiei carotidiene. În cadrul acestei etape, o experiență nefericită au constituit-o traumatismele cranio-cerebrale rezultate În cadrul numeroaselor campanii militare ce au răvășit Europa Evului Mediu. O a treia etapă și cea mai importantă pentru definirea neurochirurgiei din cadrul chirurgiei generale, a constituit-o abordul
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
era indicată puncția lombara, a realizat o codificare a timpilor operatori specifici (trepanația craniana temporară), un instrumentar adecvat (electrocoagularea Bouwie-Cushing, aspirația electrică), precum și trei noi metode de explorare a leziunilor cerebrale: Ventriculografia(Dandy), pneumoencefalografia, mielografia cu lipiodol și ulterior angiografia carotidiana(E. Moniz), foarte agresive, dar utile pentru acel moment. Epoca modernă a neurochirurgiei românești, Începe o dată cu Înființarea a celor 2 servicii de neurochirurgie de către Al. Moruzi În cadrul Spitalului Socola Iași În anul 1933(Aldea H. Momente din istoria neurochirurgiei românești
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
cu Înfundare - 101 cazuri; Trepanații pentru arahnoidita optochiasmatica - 2 cazuri; Ventriculografii 75 cazuri; Tumori cerebrale operate - 44 cazuri; Abcese cerebrale operate 6 cazuri; Trepanații pentru chirurgia epilepsiei - 13 cazuri; Traumatisme de nervi periferici - 5 cazuri; Anastomoza hipoglosofaciala 1 caz; Arteriografii carotidiene 3 cazuri; În serviciul de chirurgie de la Caritatea, În aceeași perioadă, doctorul E. Lupu a executat și el o serie de intervenții neurochirurgicale: fracturi craniene 18 cazuri, ventriculografii - 61 cazuri, Închiderea unei fistule de lichid cefalorahidian; Mobilizat la spitalul Militar
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
la două monografii. Activitatea publicistica a continuat și după pensionare, din 1991 până În 2004, concretizându-se În numeroase articole apărute În săptămânalul personalului medico sanitar, "Viața Medicală". Activitatea să științifică a urmărit câteva direcții principale: tumorile epidermoide, patologia vasculara (dezobstrucții carotidiene, miosinangioza), cercetări clinico-statistice În traumatologia vertebro medulara, patologia discală. Dintre lucrările reprezentative citam: Leș fractures de l’arc posterieur de l’atlas , N.Oblu, Gh.Săndulescu, Acta Ortopedica Belgica, no 4,1964 L'opportunite de la fermeture operatoire des fistules liquidiennes
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
de bloc operator, Aș. Dana Lungu și Aș. Cezar Lupu. De asemenea Dr. Raluca Munteanu efectuează studii de dinamică vasculara cerebrală în stroke în cadrul tezei de doctorat. În clinicile neurochirurgicale Ieșene explorarea patologiei vasculare cerebrale s-a menținut prin abordul carotidian direct și a fost până la introducerea computer tomografului explorarea de elecție. Trebuie menționată versatilitatea acestei metode considerate la acea vreme invaziva care în mâinile unui intervenționist adecvat permitea inclusiv explorarea sistemului vertebro bazilar. Din anul 1977 s-a introdus în cadrul
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
Corneliu care a realizat primele 37 cateterisme prin care s-au obținut imagini concludențe pe crosa aortei și originile arterelor carotide interne și vertebrale. Până în anul 1998 în Spitalul de Neurochirurgie din Iași explorarea vasculara să realizat preponderent prin abord carotidian direct. Odată cu achiziționarea a 2 serioangiografe în cadrul Cliniciide Cardiologie din Iași polul de explorare vasculara cerebrală s-a realizat în centrul de cardiologie, prin colaborare cu dr. Mihai Rotar, care a prezentat cu deosebit interes pentru patologia vasculara cerebrală. Această
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
implementat: -tehnici moderne de neurochirurgie minim invazive neuroendoscopia craniana și spinala (prin achiziționarea că dotare independența a unui sistem de neuroendoscopie) -creșterea numărului de intervenții în tratamentul endovascular al M.A.V. cerebrale și anevrismelor -implementarea și dezvoltarea tehnicilor stenting-ului carotidian implementarea și dezvoltarea tehnicilor microchirurgicale prin achiziționarea în anul 2011 a doua microscoape chirurgicale, dintre care unul cu 5-ĂLA și fluoresceina -implementarea și dezvoltarea tehnicilor de electrofiziologie prin dotarea în anul 2011 cu un aparat performant electromiograf și în
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
clinica de neurochirurgie, Începe activitatea propriu-zisă de neuroradiologie odată cu venirea În serviciu a doctorului Corneliu Aldescu până În acest moment ecplorările neuroradiologice (angiografie prin puncțiem directă, mielografie, pneumoencefalografie și ventriculografie) fiin efectuate de medicii din clinică. De menționat că prima angiografie carotidiana În clinica a fost realizată la data de 23 iunie 1959. În anul 1971, secția de Reanimare și Terapie Intensivă este condusă de către doctorul Augustin Pop, având colaboratori pe Dr. Mozes Carol, Dr. Mircea Anghel, Dr. C. Tetraru. În anul
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
dar mai ales zgomot 2 întărit în focarul aortei, aritmii, în special extrasistole ventriculare sau fibrilație atrială, galop ventricular. Pentru afectarea cardiacă sunt esențiale identificarea edemelor periferice și a ralurilor de stază; Examenul arterelor periferice trebuie să cuprindă examenul pulsațiilor carotidiene și ascultația acestor regiuni (pentru identificarea stenozelor); examenul arterelor membrelor superioare și inferioare, în vederea identificării unor stenoze vasculare. Important de reținut pulsul la arterele periferice diminuat sau absent, asimetric, extremități reci, leziuni cutanate ischemice semne clinice identificate în diverse stadii
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]