4,234 matches
-
1937 proiectul unui calculator electromecanic de uz general, bazat pe principiile enunțate de Charles Babbage. Construcția calculatorului, numit MARK 1, a început în 1939 și s-a terminat în 1944. Programul era stocat pe bandă de hârtie perforată, sau pe cartelele de comandă. ABC: prima mașină complet -electronică (J. V. Atanasoff, Clifford Berry, 1937) rezolvare 29 ecuații cu 29 necunoscute prima mașină cu stocare pe un mediu similar cu DRAMul actual prima utilizare a aritmeticii binare mașina nu era programabilă și
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
manual prin comutatoare și cuple pentru cabluri de legătură la diferite module. De exemplu pentru adunarea a două numere din acumulatoarele A1 și A2 trebuia stabilită manual o cale de date între A1 și A2. Introducerea datelor se făcea prin cartele perforate. Calculatorul mai cuprindea niște memorii speciale, numite tabele de funcții, utilizate pentru stocarea tabelelor și constantelor. Rezultatele se obțineau fie pe cartele perforate, fie la mașina electrică de scris. Datele și programele erau stocate separat. ENIAC a fost terminat
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
A2 trebuia stabilită manual o cale de date între A1 și A2. Introducerea datelor se făcea prin cartele perforate. Calculatorul mai cuprindea niște memorii speciale, numite tabele de funcții, utilizate pentru stocarea tabelelor și constantelor. Rezultatele se obțineau fie pe cartele perforate, fie la mașina electrică de scris. Datele și programele erau stocate separat. ENIAC a fost terminat după război (1946) și a funcționat până în 1955. Proiectanții ENIAC-ului au continuat separat să realizeze 2 noi modele de calculatoare cu program
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
des goale, iar spre sfârșitul perioadei respective erau goale mai tot timpul. Cu toate acestea, produse alimentare se mai găseau, și nu numai pe piața neagră. Comerțul de stat le punea în vânzare, periodic - avea această obligație, căci se reintroduseseră cartelele alimentare1. Dar cumpărarea presupunea ore întregi de coadă, acceptate cu resemnare pe fondul preocupării obsedante de a avea ce pune în farfurie. Evident că familiile cu copii mici, bătrâni sau persoane suferinde erau cu atât mai marcate de această preocupare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din cauza mirosului -, la ness - de care aveam nevoie, nu pentru că ar fi fost în familie mari amatori de cafea, ci pentru că într-un timp mama era bolnavă și trebuia să te duci și la medic cu ceva! Apoi mai erau cartelele. Stăteai la rând, îți dădea pe cartelă lapte, ulei, zahăr, orez și îți scria pe cartelă că ai ridicat-o pe luna respectivă. Culmea era că trebuia să stai și acolo la coadă!” 6. Relatarea unui inginer pensionar: „Membrii de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nevoie, nu pentru că ar fi fost în familie mari amatori de cafea, ci pentru că într-un timp mama era bolnavă și trebuia să te duci și la medic cu ceva! Apoi mai erau cartelele. Stăteai la rând, îți dădea pe cartelă lapte, ulei, zahăr, orez și îți scria pe cartelă că ai ridicat-o pe luna respectivă. Culmea era că trebuia să stai și acolo la coadă!” 6. Relatarea unui inginer pensionar: „Membrii de partid cu funcții înalte aveau magazinele lor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
amatori de cafea, ci pentru că într-un timp mama era bolnavă și trebuia să te duci și la medic cu ceva! Apoi mai erau cartelele. Stăteai la rând, îți dădea pe cartelă lapte, ulei, zahăr, orez și îți scria pe cartelă că ai ridicat-o pe luna respectivă. Culmea era că trebuia să stai și acolo la coadă!” 6. Relatarea unui inginer pensionar: „Membrii de partid cu funcții înalte aveau magazinele lor, unde găseai tot ce voiai la prețuri mici. Era
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Cum procedați? Îmi spuneați că nu stăteați la coadă.” M: „Îmi reținea. Îi spuneam că am nevoie de unt, carne, mezeluri. Ceea ce se chema pe sub mână.” I: „Ați stat vreodată la coadă?” M: „La zahăr, numai când se dădea pe cartelă. Mai luam de la restaurante, unde lucram.” I: „Când stăteați la coadă, vă mai amintiți ce se discuta, dacă lumea se îmbulzea, lucruri mai deosebite?” M: „Lumea înjura când nu ajungea, oamenii erau nervoși, le era frică să nu se termine
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
persoane multe. Fiecare își cunoștea punga și lua în funcție de câți bani avea.” I: „Dar vânzătoarea?” M: „Nu comenta, era cumsecade. Mai ales acelea pe care le cunoșteam eu. La zahăr mă ajuta vânzătoarea de la pâine, care mi-a făcut o cartelă în plus pentru zahăr.” I: „Cum funcționa sistemul cu cartele?” M: „Uleiul, zahărul se dădeau pe cartele. Se calcula o anumită cantitate pentru fiecare persoană. Era 700 ml de persoană de ulei și 1 kg de zahăr pe persoană pe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
bani avea.” I: „Dar vânzătoarea?” M: „Nu comenta, era cumsecade. Mai ales acelea pe care le cunoșteam eu. La zahăr mă ajuta vânzătoarea de la pâine, care mi-a făcut o cartelă în plus pentru zahăr.” I: „Cum funcționa sistemul cu cartele?” M: „Uleiul, zahărul se dădeau pe cartele. Se calcula o anumită cantitate pentru fiecare persoană. Era 700 ml de persoană de ulei și 1 kg de zahăr pe persoană pe lună.” I: „A fost tot timpul așa?” M: „Până să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
comenta, era cumsecade. Mai ales acelea pe care le cunoșteam eu. La zahăr mă ajuta vânzătoarea de la pâine, care mi-a făcut o cartelă în plus pentru zahăr.” I: „Cum funcționa sistemul cu cartele?” M: „Uleiul, zahărul se dădeau pe cartele. Se calcula o anumită cantitate pentru fiecare persoană. Era 700 ml de persoană de ulei și 1 kg de zahăr pe persoană pe lună.” I: „A fost tot timpul așa?” M: „Până să lucrez la restaurant a trebuit să stau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în 1977 cifrele cresc din nou (Georgescu, 1995); astfel, stalinismul economic își reintră în drepturi. Efectele sunt scăderea producției industriale și agricole, creșterea datoriei externe, creșterea prețurilor, apariția crizelor de alimente și a cozilor. În toamna anului 1981 sunt reintroduse cartelele pentru alimente (pâine, lapte, ulei, zahăr, carne), care fuseseră desființate în 1954, desființare precedată de faimoasa Plenară din 19-20 august 1953, când fuseseră reduse fondurile destinate investițiilor. Tot în 1981 s-a publicat și acel program de „alimentație rațională”5
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de a scădea insatisfacția populației față de criza alimentară. În cazul României, stalinismul economic, adică subordonarea politică severă a logicii specifice câmpului, se asociază, atât în anii ’50, cât și în anii ’80, cu apariția crizelor de alimente, a raționalizării cu ajutorul cartelelor și cu proliferarea cozilor. E adevărat, studiile despre fenomenul cozii în socialismul real sunt aplicate mai ales pe „rândurile de așteptare” din anii ’80, însă fenomenul a existat și în anii ’50, chiar dacă, poate, nu a avut amploarea celorlalte. Instituirea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din interiorul întreprinderii, muncitorii au format o coloană și au pornit spre centrul orașului, scandând: „Hoții!”, „Vrem banii înapoi!”, „Ajunge, nu mai vrem să fim mințiți!”, „Vrem duminica înapoi!”, „Vrem mâncare la copii!”, „Vrem lumină și căldură!”, „Vrem pâine fără cartelă!”. Coloanei inițiale de protestatari i s-au alăturat locuitori ai orașului și, treptat, cererile economice (legate de lumină, hrană, căldură, bani) au fost înlocuite cu scandări anticomuniste: „Jos Ceaușescu!”, „Jos comunismul!”, „Jos cu epoca de aur!”, „Jos tiranul!”, „Jos dictatorul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
TVR se dădeau interviuri cu reacțiile populației și nu pot uita răspunsul unei bătrâne de la țară: „Dacă americanii n-au ce mânca, le dăm noi, maică, să nu mai dea bomba!” - asta pe timpul când noi stăteam la cozi și aveam cartele la alimente! Atât a înțeles românul și, fără să vreau, mă urmărește gândul că unele „scenarii” de la noi sunt făcute parcă de un psihosociolog rătăcit prin sistemele politice și care, din păcate, nu a mai fost la reciclare de decenii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rezolvarea problemelor). Programele‑cadru (libere de conținut) permit copiilor să ia decizii și oferă profesorilor posibilitatea să‑și proiecteze propriile mijloace în funcție și de alte resurse materiale disponibile în clasă. De exemplu, profesorii pot consolida schemele lingvistice dezvoltate pe cartele sau planșe, folosind un computer cu aceleași materiale. Tastatura Concept, care include caracteristici, cuvinte, fraze, imagini sau desene adaptate abilităților intelectuale și lingvistice, înlocuiește tastatura obișnuită; prin utilizarea ei, copiii devin capabili să creeze mici povestioare sau să scrie orice
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
datelor. Marcarea se poate face chiar pe suport sau pe caseta, rola sau plicul ce-l conține. Suporturile reutilizabile trebuie să fie marcate cu etichete adezive sau creioane ce pot fi șterse ulterior. Marcarea suporturilor de hârtie, cum au fost cartelele și benzile perforate, se făcea prin culori distincte: portocaliu = informații care necesită control special, roz = confidențiale, verde = private, galben = cu restricții, albe = comune. Dacă numai o parte a benzii sau a pachetului conține informații protejate, tot volumul va căpăta același
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
gard, ecusoanele, ușile multiple (după trecerea printr-o ușă, aceasta se blochează automat, iar la următoarea trebuie cunoscut sistemul de deschidere, persoana fiind captivă între două uși, motiv pentru care se numesc și uși-capcană), sistemele de intrare pe bază de cartelă magnetică, aparatura biometrică (pentru identificare), servicii de pază, câini de pază, sisteme de control al mediului (temperatură, umiditate ș.a.), schița clădirii și a căilor de acces, locurile special amenajate pentru depozitarea suporturilor de informații. d) Controlul detectiv/administrativ Câteva dintre
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
persoane care se ocupă de controlul accesului sau sistemele automate învestite cu această funcție. De regulă, identificarea și autentificarea persoanelor se efectuează prin analiza a patru elemente: 1. Ceva aflat în posesia persoanei. De regulă, persoana posedă lucruri, precum: chei, cartele magnetice, cartele speciale, echipamente de identificare personală și jetoane. Ele permit un prim pas în accesarea sistemului. Există marele pericol al pierderii lor sau al folosirii de către alte persoane. 2. Ceva care individualizează persoana. Identificările biometrice sunt o altă variantă
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
se ocupă de controlul accesului sau sistemele automate învestite cu această funcție. De regulă, identificarea și autentificarea persoanelor se efectuează prin analiza a patru elemente: 1. Ceva aflat în posesia persoanei. De regulă, persoana posedă lucruri, precum: chei, cartele magnetice, cartele speciale, echipamente de identificare personală și jetoane. Ele permit un prim pas în accesarea sistemului. Există marele pericol al pierderii lor sau al folosirii de către alte persoane. 2. Ceva care individualizează persoana. Identificările biometrice sunt o altă variantă de condiționare
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
automate a datelor. 3.2.2. Controlul accesului prin obiectetc "3.2.2. Controlul accesului prin obiecte" Pentru a pătrunde într-o clădire sau o sală a ei, se apelează deseori la mai multe metode de autentificare, folosite alături de o cartelă de plastic sau un jeton. Cu acestea se oferă informații suplimentare despre purtător, cum ar fi numele, adresa, contul bancar, contul cardului de debit sau credit, informații medicale, drepturi de acces ș.a. Toate informațiile menționate pot fi codificate prin coduri
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în sălile ei, la calculator, la datele personale din clasicele buletine de identitate, din pașapoarte, din carnetul de șofer și la datele medicale. Practica oferă și ecusoane-active, care apelează la identificarea prin frecvențe radio, fără să fie nevoie de trecerea cartelei prin fața unui cititor special. De asemenea, prin tehnologiile infraroșu se poate realiza citirea conținutului unei cartele de la câțiva metri. Cele mai multe carduri sunt autoexpirante; prin tehnologii termice speciale se realizează carduri cărora li se anulează scrisul după o anumită perioadă de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
carnetul de șofer și la datele medicale. Practica oferă și ecusoane-active, care apelează la identificarea prin frecvențe radio, fără să fie nevoie de trecerea cartelei prin fața unui cititor special. De asemenea, prin tehnologiile infraroșu se poate realiza citirea conținutului unei cartele de la câțiva metri. Cele mai multe carduri sunt autoexpirante; prin tehnologii termice speciale se realizează carduri cărora li se anulează scrisul după o anumită perioadă de expunere la lumină. Altele folosesc cerneluri ce-și schimbă culoarea după un timp bine stabilit, astfel încât
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cea mai bună soluție pentru problema noastră. În schimb, le vrem mai performante pentru a răspunde la toate cerințele noastre”1. De asemenea, accesarea spațiului cibernetic cu ajutorul laptop-urilor și al PDA-urilor (Personal Digital Assistant) necesită noi tipuri de cartele pentru securizarea rețelelor fără fir (Wireless LAN - WLAN). Găsirea rapidă de soluții a condus la cuplarea forțelor unor foști competitori. Visa International și-a unit forțele cu realizatorul de cipuri Sony Corp. și cu Infineon pentru realizarea unui nou cip
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
camere de luat vederi pot dezbrăca, la propriu, trecând peste veșmintele protectoare ale persoanei, sau pot trece prin pereții camerelor. Unde mai este protejată intimitatea!? Revenind la biometrie, am putea face referire și la angajații Microsoft, care depind de o cartelă inteligentă, cu elemente biometrice incluse, de la intrarea în campusul unde se află locul de muncă, până la pătrunderea în birou, în restaurantul companiei, în orice loc unde îi este permis accesul persoanei, dar cu ea se poate realiza și identificarea celui
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]