3,446 matches
-
plantei care formează o încrengătură pe fundul ghiveciului. Rădăcinile trebuie tăiate înainte de plantare. Cloroză Îngălbenirea frunzelor din cauza lipsei de fier. Compost Amestec de resturi vegetale și menajere, care, odată degradate, îmbogățesc solul. Crucifere (familia) Varză, creson, napi, ridichi. Cucurbitacee (familia) Castraveți cornișon, castraveți mari, dovleci, dovlecei, pepene galben, bostani. Excesul de creștere Alungirea excesivă a tijelor, datorată lipsei de lumină. Vorbim de exces de creștere atunci când semințele nu primesc destulă lumină sau când sunt semănate prea devreme în timpul anului. Fabacee (familia
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
formează o încrengătură pe fundul ghiveciului. Rădăcinile trebuie tăiate înainte de plantare. Cloroză Îngălbenirea frunzelor din cauza lipsei de fier. Compost Amestec de resturi vegetale și menajere, care, odată degradate, îmbogățesc solul. Crucifere (familia) Varză, creson, napi, ridichi. Cucurbitacee (familia) Castraveți cornișon, castraveți mari, dovleci, dovlecei, pepene galben, bostani. Excesul de creștere Alungirea excesivă a tijelor, datorată lipsei de lumină. Vorbim de exces de creștere atunci când semințele nu primesc destulă lumină sau când sunt semănate prea devreme în timpul anului. Fabacee (familia) Mazăre, fasole
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
în timp ce ochii albaștri, mici, cu marginea pleoapelor înroșită, îl priveau atent. Cel cu pălărie zicea convins : - Ia dă vaca la păscut, să vezi, paște ? Nu paște !... Lângă coșuri de nuiele deșertate pe un petecar, se ridicau movile de castraveți, ceapă și ardei. într-un genunchi, alături, ședea precupețul cu fața lungă, galbenă, din care atârna strâmb și buburos un nas vânăt ca porumbrica. Cu albeață pe un ochi belit cu pleoapa roșie, din celălalt ochi privea verzui și rece
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
purcică tărcată care guița asurzitor, căscând râtulețul roz. - Chepteni, piepteni, hai la chepteni ! zâmbea tuturor o țigancă strânsă sub sâni într-un ilic violet și la tâmple cu bariz roș. Se împinse într- o babă supărată și, oprindu-se la castraveți, întrebă de preț, apoi începu iar să strige zâmbăreață : - Chepteni, hai la... - Săru’ dreapta, Sfinția ta. - Buna, buna, domnu’ Lazăr. Cu ochi vicleni, zbârciți în coada pleoapelor, un om zâmbea încercând să pară prietenos și să-și ascundă răutatea din
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
învață samba. Bujorul, cu capul lui voios de bordo, așteaptă la rând și în timp ce Zâna îi mângâie fața rotundă, o ia pe nepregătite și o rotește în ritmul înfloririlor spaniole, o amețește în focul dansului de passo doble. La plecare, castraveții fac o plecăciune adâncă în fața Zânei de smarald, cu umilință și admirație, ascunzânduși puii sub frunze, până mai cresc. Creanga de zmeură lasă și ea din mândrie și se apleacă de atâtea fructe-rubin în fața Zânei frumoase. Fasolea se ridică pe
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
sus și-n jos. Cu o voce calmă, hotărâtă, el Îi răspunsese: ― Încerc să am senzația aia. ― Ce senzație? ― Știi tu - mormăind, gâfâind, dând din genunchi - senzația aia. Dar ea nu știa. Mai erau mulți ani până când Desdemona, În timp ce tăia castraveți, avea să se rezeme de colțul mesei din bucătărie și apoi, fără să-și dea seama, să se rezeme puțin mai tare și după aceea să se trezească luând acea poziție În fiecare zi, cu colțul mesei plasat comod Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
rămaseră la etaj, unde creșteau copiii. Ceea ce Însemna, practic, că Desdemona Îi lua din pat dimineața, Îi hrănea, Îi spăla pe față și le schimba scutecele Înainte de a-i prezenta Sourmelinei, care deja primea musafiri, Încă mirosind de la feliile de castravete pe care și le punea pe pleoape În timpul nopții. La vederea Theodorei, Sourmelina Își deschidea brațele și fredona: ― Chryso fili! Și Își smulgea comoara de fetiță de la Desdemona, acoperindu-i fața cu sărutări. Tot restul dimineții, În timp ce bea cafea, Lina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
sa atunci când venea vorba de mâncare. Cu vinovăție postbelică, condamna bratvurștul, sauerbraten și Königsberger Klopse ca pe niște mâncăruri vecine cu otrava. Erau Hitlerul alimentelor. În schimb, considera propria noastră dietă grecească - vinetele plutind În sos de roșii, sosurile de castraveți și pasta de pește cu ouă, pilaful, stafidele și smochinele - ca având putere de vindecare, ca niște medicamente miraculoase, dătătoare de viață, ce curățau arterele și netezeau pielea. Și ce spusese doctorul Müller părea să fie adevărat: deși avea numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cu Talismane la fel de etnice În cele mai mici detalii? Nu erau la fel de pline de ritualuri și mâncăruri ciudate? De frazeologie tribală? Spuneau „hidos“ În loc de respingător și „aiurea“ În loc de ciudat. Mâncau niște sandvișuri mititele, fără crustă, din pâine albă - sandvișuri cu castraveți, cu maioneză și ceva pe nume „măcriș“. Până să mergem la Baker & Inglis, eu și prietenele mele ne simțiserăm Întotdeauna complet americance. Dar acum nasurile pe sus ale Brățărilor sugerau că mai exista o Americă, În care nu aveam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cu ochii strâns Închiși, recitând. Făceam deja asta de două ore. Obiectul aproape parcursese un set complet. Beulah, servitoarea, ne-a adus sandvișuri pe o tavă și două sticle mari de Tab. Sandvișurile erau albe, fără crustă, dar n-aveau castraveți și nici măcriș. Pe pâinea pufoasă era unsă o pastă de culoarea somonului. Făceam multe pauze. Obiectului Îi trebuiau des gustări. Încă nu mă simțeam bine În acea casă. Nu mă puteam obișnui cu ideea de a fi servită. Tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
să aflăm când e și Geraldine liberă, deși pentru mine e o săptămână destul de liniștită, aș putea merge oricând. Și de ce-mi luați numele în deșert? spune Geraldine așezându-se lângă noi, cu un prânz format din lăptuci, roșii, castraveți și nici un fel de dressing. ― Ben tocmai spunea c-ar trebui să mergem aici, îi explic eu, și-i arăt articolul. Pare amuzant. Dar de ce și Geraldine, mă gândesc eu, pentru numele lui Dumnezeu? De ce nu doar eu și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
de fizic. Probabil că sunt modele aduse pentru a masca tocilarii și ciudații în hanorace. ― Of, Geraldine, spun eu, prefăcându-mă din nou că nu vreau decât să ni se alăture. Haide, vino. ― Neah, face Geraldine, luând o felie de castravete între degete și plescăind. Am treabă, trebuie să mă spăl pe cap. ― Doamne, ești jalnică, exclamă Ben, dar nu cu răutate, ci pentru că de fapt nu se poate abține, este extrem de evident că vrea ca ea să vină. Chiar dacă sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
la saltea și de-abia reușește să ajungă la birou pe 10, ignorând complet sandvișurile cu șuncă de pe drum. Stă la birou și bea toată dimineață apă plată, iar la prânz mănâncă o farfurie de lăptuci simple cu roșii și castraveți, în timp ce Geraldine dă din cap uimită, încă neputând să priceapă voința Jemimei, după atâta vreme. Odată ce prânzul s-a încheiat, Jemima se va simți ușor vinovată doar pentru că a mâncat ceva, fiindcă a dus la extrem toată chestia asta cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
în privința Jemimei. E drept însă că n-a mai făcut asta de ceva timp, și vom descoperi mai târziu motivele, dar acum haideți să vedem dacă are vreun efect... ― Știi ce nu pot să cred? începe Brad, tăind morcovii și castraveții (sau zucchini, cum le spune el) în patru, pe lung. ― Ce ? spun eu. Mă simt și mai amețită, șampania combinată cu diferența de fus orar are un efect complet năucitor, dar se pare că nu mă mai pot opri din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
piept. Examinez ambalajul, citesc cum fiecare îți va face pielea mai tânără, părul mai des, pielea mai fermă. Torn în apă jumătate de sticlă de spumant de baie cu aromă de migdale și mă dau pe spate, cu felii de castraveți pe ochi, un prosop umed și cald în caare mi-am împachetat părul, după ce l-am îmbibat de balsam. După ce m-am șters cu unul din imensele prosoape pufoase ale lui Lauren, merg în bucătărie și deschid ușa frigiderului. Ura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
André, ieșind pe ușă. Noaptea era rece. Lăsă ușa deschisă și o boare răcoroasă pătrunse-n casă. — Mangez! Îmi spuse madam Fontan. N-ai mâncat nimic. Mâncasem două bucăți de pui cu cartofi prăjiți, trei coceni de porumb dulce, niște castraveți și două porții de salată. — Poate vrea niște prăjitură, spuse Fontan. — Trebuia să fi luat niște prăjitură, spuse madam Fontan. Mangez du fromage. Mangez du crimcheez. Vous n’avez rien mangé. Ar fi trebuit să iau prăjitură. Americanii mereu mănâncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
auriu și bogat. Florile de tot felul ne încântă cu parfumul lor și în câmp crește recolta viitoare. Iar ploaia, pe care Sorina era atât de supărată, ajută să crească și să rodească și merele ori perele, și roșiile ori castraveții, și grâul ori porumbul. Vara e vremea pârgului: atunci, grâul cel mustăcios și înspicat așteaptă să fie scos din lan, dus mai întâi, la moară, apoi la brutărie, deci la fabrica de pâine. Atunci se coc roșiile și castraveții, perele
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
ori castraveții, și grâul ori porumbul. Vara e vremea pârgului: atunci, grâul cel mustăcios și înspicat așteaptă să fie scos din lan, dus mai întâi, la moară, apoi la brutărie, deci la fabrica de pâine. Atunci se coc roșiile și castraveții, perele și merele și tot ce are mai bun acest pământ al nostru. Și, cine credeți voi că va face lucrul acesta? Nimeni altul decât Soarele cel dătător de lumină și căldură. Iar, dacă nu ar fi așa de cald
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
voiau, chiar să dea de mâncare și merilor, și perilor și gutuilor... Luaseră, pentru asta, apă în gălețile lor mici și erau gata s-o ofere tuturor plantelor din gospodărie. Nu doar celor cu fructe dulci și înmiresmate, ci și castraveților sau dovleceilor, firelor de pătrunjel ori de mărar... Ce să mai lungim vorba? Tot ce are rădăcină urma să primească apă. Noroc că i-a oprit la timp bunicul, care le-a explicat că, vara, plantele trebuie „hrănite” doar dimineața
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
nu se știe cum, nu se știe când (s-ar putea să fie ăsta un mare secret de-al lui) le-a răsădit demult, tare demult, aici, în grădină, ca să le țină tovărășie, să le dea căldură și ocrotire somnoroșilor castraveți, copiii răsfățați ai gliei. Aceștia se ascund sub vrejuri ca sub niște umbrele verzi, ori de câte ori lumina soarelui e prea puternică și le stânjenește odihna cea dulce. Iar frații lor mai mari, dovlecii sunt, parcă, puși pe șotii: pe orice cărare
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
apărea vreo primejdie, ei foșnesc din ce în ce mai tare, ca să dea, astfel, de știre celor din ogradă că pericolul e pe-aproape. De fiecare dată, însă, teama lor este neîndreptățită. Căci, cel care trece, de cele mai multe ori, și pe la dovleci, și pe la castraveți, și pe la roșii, și prin vie ori pe la gutui, pruni și zarzări este Cuțulache, care vrea să vadă dacă nu li s-a întâmplat ceva rău. Atunci, știuleții și păstăile răsuflă ușurate, iar foșnetul lor parcă l-ar dojeni pe
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
noi!” „Daaa, daaa, daaa! Să-l luăm cu noi!” „Miauu! Nu-l putem lăsa aici!” „Cu-curiguuu! Uraa! O să avem un nou prieten!” Ceata a ajuns în ograda bunicilor. Bunică, bunicule! Unde sunteți? Sunt aici, în grădină, iau câteva roșii, niște castraveți... Ce s-a întâmplat? Ia, te uită, bunică, ce-am găsit noi în pădure! îi arată Sorina. Îl punem în cușcă, lângă ceilalți iepurași, nu? Îl ducem în altă parte , nu-l așezăm acolo! spune bunica. Nu? De ce? se nedumeresc
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
piața de alimente, locul de Întâlnire stabilit. Cortul era un imperiu al culorilor: auriul și cafeniul șofranului, gălbenelelor, curry-ului și chimenului; roșul fructelor de mango, al ardeilor iuți și al roșiilor; verdele frunzelor de țelină, al fasolei păstăi, coriandrului și castraveților. Copiii mai mici se uitau cu poftă la tăvile Întregi de jeleuri din alge colorate artificial În galben-aprins. Mamele lor erau atente la vânzătorii care le cântăreau orezul, zahărul de palmier și tăițeii de orez. Mirosurile de pământ se Împleteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
din pădure, mîna meșterului îl lucrează cu securea; 4. îl împodobește cu argint și aur, și ei îl țintuiesc cu cuie și ciocane, ca să nu se clatine. 5. Dumnezeii aceștia sunt ca o sperietoare de păsări într-un ogor de castraveți, și nu vorbesc, sunt duși de alții, pentru că nu pot să meargă." " Nu vă temeți de ei, căci nu pot să facă nici un rău, și nu sunt în stare să facă nici un bine." 6. "Nici unul nu este ca Tine, Doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
vă este pustiită, cetățile vă sunt arse de foc, străinii vă mănîncă ogoarele sub ochii voștri, pustiesc și nimicesc, ca niște sălbatici. 8. Și fiica Sionului a rămas ca o colibă în vie, ca o covercă într-un cîmp de castraveți, ca o cetate împresurată. 9. De nu ne-ar fi lăsat Domnul oștirilor o mică rămășiță, am fi ajuns ca Sodoma, și ne-am fi asemănat cu Gomora. 10. Ascultați cuvîntul Domnului, căpetenii ale Sodomei! Ia aminte la Legea Dumnezeului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]