2,196 matches
-
volum liber se corelează bine cu procentul de porogen utilizat /53/. Formarea structurii macroporoase este determinată exclusiv de comportarea catenelor reticulate prin (co)polimerizare iar procesele care au loc pot fi descrise astfel: nucleii formați inițial se leagă împreună prin catenele care conțin foarte puține molecule de reticulant. Acest domeniu de joasă reticulare este foarte umflat în amestecul diluent monomer. La uscare această structură nu colapsează total și formarea porilor corespunde spațiilor dintre particule. Schimbarea calității termodinamice a diluentului reflectă un
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
contactelor intra particule: macroradicalul crescător poate ataca o grupare vinilică periferică de pe aceeași particulă. Utilizarea mediilor inerte în scopul obținerii structurilor permanent poroase produce câteva efecte asupra mecanismelor de formare a reticulaților: viteza de reacție scade, numărul ciclizărilor crește, conformația catenelor se schimbă, în timpul polimerizării polimerul se umflă mai mult sau mai puțin în diluant și se modifică semnificativ echilibrele din sistem. Caracterul neomogen al (co)polimerizării reticulante nu este o condiție suficientă pentru apariția porozității permanente. Utilizarea mediilor porogene provoacă
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
Deoarece de cele mai multe ori, perlele utilizate în scopuri preparatorii sau separatorii, au structură (înalt)reticulată, ele se bucură de caracteristicile materialelor rezistente termic, mecanic și chimic. Polimerii reticulați tipici, nu posedă porozitate decât atunci când sunt umflați în solvenți. În urma solvatării, catenele polimere se separă unele de altele și formează porii care sînt locurile (spațiile) umplute cu solvent. Această umflare limitată are loc la polimerii slab reticulați sau la gelurile macroporoase, produse ușor de deformat la presiune, ceea ce , în general împiedică utilizarea
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
stabilește în urma experimentărilor pe coloană ( dinamic) acestea fiind recomandate pentru stabilirea capacității de reținere cât si pentru regenerări (spălări). Un adsorbant polar este recomandat să lucreze atât în soluții polare cât și nepolare (adsorbția din soluția apoasă crește cu creșterea catenei și descrește cu solubilitatea substanței de reținut). Reținerea moleculelor pe suprafața adsorbanților se face prin legături slabe de tip Van der Waals. Din cauză că forțele de legătură de acest tip sunt mai slabe ca cele de atracție electrostatică prezente în schimbul ionic
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
omogenitatea structurii adsorbante, variația volumică a adsorbantului polaritatea scheletului; influența compoziției soluției: salinitatea soluției, concentrația solutului, solubilitatea solutului, natura efluentului, izotermele de adsorbție si existența legăturilor de hidrogen; influența naturii polimerului: permeabilitatea (cea mai mare se observă la polimeri cu catene flexibile, densitate de împachetare mică a macromoleculelor înseamnă o permeabititate mare) și reticularea prin legături intermoleculare ( o densitate de reticulare mare impune o constrângere asupra mobilității segmentelor aflate în agitație termică) Tratarea apelor industriuale O problemă foarte importantă a tratării
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
pot utiliza monomeri funcționali. Astfel utilizarea acidului metacrilic va duce la cationiți carboxilici cu porozitate gel variabilă și cu o anumită selectivitate Transformarea chimică a copolimerilor macroporoși polari în schimbători de ioni a dus la creșterea gradului de hidrofilie a catenei și implicit la îmbunătățirea calității selective a acestora. Prin clorurarea copolimerilor stirenici reticulați, în prezența unui catalizator Friedel-Crafts, rezultă un adsorbant clorurat polar, care conține până la 60% Cl /90/, testat la purificarea antibioticelor. Particolele polimere hidrofile sunt importante în biomedicină
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
obținere a unor copolimeri reticulați pe bază de stiren-divinilbenzen. <&contents> PREFAȚA Lucrarea de față se referă la (co)polimeri reticulați obținuți prin tehnica polimerizării în suspensie. Un polimer reticulat este definit ca o mică regiune dintr-o macromoleculă (dintr-o catenă polimeră) unde există măcar un punct tetrabranșat. Unirea macromoleculelor prin legături covalente duce la formarea unei singure molecule “gigant”. Legăturile covalente care unesc catenele macromoleculare se numesc reticulări, iar polimerul format este un polimer reticulat. Rețelele polimere covalente se înscriu
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
în suspensie. Un polimer reticulat este definit ca o mică regiune dintr-o macromoleculă (dintr-o catenă polimeră) unde există măcar un punct tetrabranșat. Unirea macromoleculelor prin legături covalente duce la formarea unei singure molecule “gigant”. Legăturile covalente care unesc catenele macromoleculare se numesc reticulări, iar polimerul format este un polimer reticulat. Rețelele polimere covalente se înscriu printre cele mai mari molecule cunoscute. Asemenea rețele sunt denumite în mod obișnuit macrorețele. În contrast cu polimerii nereticulați, polimerii rețea, se disting prin stabilitatea lor
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
măsură convenabilă de estimare a solubilității sistemelor de polimeri și influențează morfologia perlelor. Polimerizarea în masă și polimerizarea în suspensie urmează aceleași legi cînd toate componentele sistemului sînt solubile în faza de monomer (inițiatori, macrocatene radicalice, agenți de transfer de catenă). Viteza de polimerizare în perlă nu este influențată de dimensiunea particulei și de tipul de stabilizator /38/. Mecanismul (co)polimerizării reticulante radicalice În tehnica polimerizării în suspensie, formarea copolimerilor reticulați din monomeri mono și polinesaturați are loc prin reticularea radicalică
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
de polimerizare în perlă nu este influențată de dimensiunea particulei și de tipul de stabilizator /38/. Mecanismul (co)polimerizării reticulante radicalice În tehnica polimerizării în suspensie, formarea copolimerilor reticulați din monomeri mono și polinesaturați are loc prin reticularea radicalică a catenelor. La începutul reacției de copolimerizare a catenelor monomerilor polinesaturați se formeaza numai câteva macromolecule polifuncționale liniare, care sunt dizolvate in monomeri. Copolimerizarea reticulantă radicalică, (CRR), are câteva comportări specifice care nu se regăsesc la reticularea prin policondensare sau vulcanizare. Principala
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
de dimensiunea particulei și de tipul de stabilizator /38/. Mecanismul (co)polimerizării reticulante radicalice În tehnica polimerizării în suspensie, formarea copolimerilor reticulați din monomeri mono și polinesaturați are loc prin reticularea radicalică a catenelor. La începutul reacției de copolimerizare a catenelor monomerilor polinesaturați se formeaza numai câteva macromolecule polifuncționale liniare, care sunt dizolvate in monomeri. Copolimerizarea reticulantă radicalică, (CRR), are câteva comportări specifice care nu se regăsesc la reticularea prin policondensare sau vulcanizare. Principala diferență constă în procesul de inițiere a
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
monomerilor polinesaturați se formeaza numai câteva macromolecule polifuncționale liniare, care sunt dizolvate in monomeri. Copolimerizarea reticulantă radicalică, (CRR), are câteva comportări specifice care nu se regăsesc la reticularea prin policondensare sau vulcanizare. Principala diferență constă în procesul de inițiere a catenelor crescătoare, proces care determină apariția diferențelor morfologice ale structurilor reticulate. Din p.d.v. al reacțiilor elementare, CRR nu diferă de polimerizarea liniară a monomerilor mononesatutați Tabelul 1 prezinta reacțiile elementare în cazul copolimerizării a doi monimeri cu reactivitate egală și independentă
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
diferă de polimerizarea liniară a monomerilor mononesatutați Tabelul 1 prezinta reacțiile elementare în cazul copolimerizării a doi monimeri cu reactivitate egală și independentă a grupărilor vinilice din monomerul divinilic. Diferențele apar datorită prezenței monomerului multinesaturat, care poate fi incorporat la catena crescătoare prin reacția unei singure duble legături, cealaltă rămânând pendantă și poate să ia parte la (co)polimerizare, astfel că în mod gradat legăturile duble pendante vor uni catene, formând punțile caracteristice produșilor reticulați. Adeseori se întâmplă ca reactivitatea chimică
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
Diferențele apar datorită prezenței monomerului multinesaturat, care poate fi incorporat la catena crescătoare prin reacția unei singure duble legături, cealaltă rămânând pendantă și poate să ia parte la (co)polimerizare, astfel că în mod gradat legăturile duble pendante vor uni catene, formând punțile caracteristice produșilor reticulați. Adeseori se întâmplă ca reactivitatea chimică a legăturilor pendante să fie egală cu a monomerului bisnesaturat și schema de copolimerizare să fie identică celei pentru copolimerizările binare liniare. Pentru reactivitate neegală a grupelor vinilice, schema
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
celor două grupări vinilice poate să se schimbe (sau nu) după ce una din cele două legaturi duble reacționează. Macroradicalul crescător poate reacționa cu o legatură dublă a monomerului polivinilic, cu cealaltă legătură pendantă, poate forma o legătură covalentă cu o catenă liberă (reticulare intermoleculară) sau cu una de pe aceeași catenă (ciclizare intramoleculară reticulantă). Există două moduri de formare a ciclizărilor în timpul reacțiilor de reticulare: ciclizarea pe seama legăturii duble pendante și cea pe seama unei legaturi duble existente pe o altă catenă existentă
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
nu) după ce una din cele două legaturi duble reacționează. Macroradicalul crescător poate reacționa cu o legatură dublă a monomerului polivinilic, cu cealaltă legătură pendantă, poate forma o legătură covalentă cu o catenă liberă (reticulare intermoleculară) sau cu una de pe aceeași catenă (ciclizare intramoleculară reticulantă). Există două moduri de formare a ciclizărilor în timpul reacțiilor de reticulare: ciclizarea pe seama legăturii duble pendante și cea pe seama unei legaturi duble existente pe o altă catenă existentă în aceeași moleculă , așa numita ciclizare multiplă. La inceputul
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
o catenă liberă (reticulare intermoleculară) sau cu una de pe aceeași catenă (ciclizare intramoleculară reticulantă). Există două moduri de formare a ciclizărilor în timpul reacțiilor de reticulare: ciclizarea pe seama legăturii duble pendante și cea pe seama unei legaturi duble existente pe o altă catenă existentă în aceeași moleculă , așa numita ciclizare multiplă. La inceputul procesului de polimerizare, în sistemul de reacție există numai câteva legături duble pendante care pot participa la reticularea intermoleculară. Totuși, reacția de ciclizare intramoleculară poate avea loc dacă inchiderea ciclului
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
așa numita ciclizare multiplă. La inceputul procesului de polimerizare, în sistemul de reacție există numai câteva legături duble pendante care pot participa la reticularea intermoleculară. Totuși, reacția de ciclizare intramoleculară poate avea loc dacă inchiderea ciclului este susținută de flexibilitatea catenei. Așadar, începutul reticulărilor sunt exclusiv intramoleculare. Se formează cicluri de diverse mărimi, dar cel mai adesea ciclurile mici au probabilitatea cea mai mare de formare. Ciclizarea nu este foarte importantă atunci când monomerul divinilic este în cantitate mică . O caracteristică a
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
sunt exclusiv intramoleculare. Se formează cicluri de diverse mărimi, dar cel mai adesea ciclurile mici au probabilitatea cea mai mare de formare. Ciclizarea nu este foarte importantă atunci când monomerul divinilic este în cantitate mică . O caracteristică a copolimerizării reticulante a catenelor este puternica scădere a reactivității legaturii duble pendante, scădere datorată formării ciclurilor. Multe din legăturile pendante sunt prinse în interiorul ciclurilor. Prezența legăturilor duble la o conversie totală a monomerilor probează inaccesibilitatea lor (figura 5). Reticularea internă foarte mare conduce la
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
nu pot reacționa cu monomerii întrucât aceștia nu pot difuza în interior. Numai legăturile pendante mobile de la periferia acestei specii pot reacționa cu macroradicalii pentru a construi legături cu alte specii. Deci, tendința formării microgelului depinde de lungimea și flexibilitatea catenei primare, iar posibilitatea de accesare a grupărilor duble nereacționate din interior -respectiv reactivitatea aparentă depinde de mărimea microgelului, fapt ce se reflectă de altfel în valoarea greutății moleculare a catenei. Descreșterea reactivității aparente a grupărilor duble pendante care pot produce
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
specii. Deci, tendința formării microgelului depinde de lungimea și flexibilitatea catenei primare, iar posibilitatea de accesare a grupărilor duble nereacționate din interior -respectiv reactivitatea aparentă depinde de mărimea microgelului, fapt ce se reflectă de altfel în valoarea greutății moleculare a catenei. Descreșterea reactivității aparente a grupărilor duble pendante care pot produce reticularea, este datorată factorilor sterici care duc la formări de reticulări interși intramoleculare. Acest factor provoacă un puternic control al difuziei reacției de polimerizare. Termenul de “ volum exclus “ se referă
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
reticulantă monomerii acționează ca diluanți, factorii ce influențează separarea de faze și implicit structura polimeră formată depind foarte mult de cantitatea și calitatea diluanților. Există mai multe tipuri de medii inerte ( și/sau amestecurile lor) și anume: solvenți care solvă catenele polimere, nesolvenți, polimeri liniari /40-41 /și amestecuri ale acestora. Introducerea unui diluant în sistemul de polimerizare duce la formarea de structuri permanent heterogene (care conțin pori după uscare). În scopul obținerii materialelor rigide care au porozitate, lichidul dispersat al amestecului
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
este îndepărtat, locurile ocupate de acesta devenind “porii” structurilor respective. În multe cazuri, porogenul este un simplu solvent organic sau un polimer solubil în amestecul de monomeri. Majoritatea metodelor de preparare a rețelelor macroporoase utilizează (co)polimerizarea reticulantă radicalică a catenelor, în scopul obținerii de materiale pentru sorbție sau separări cromatografice, pentru cataliză sau ca precursori pentru schimbătorii de ioni /42-52/. Termenul de macroporozitate este legat de obicei de porozitatea uscată care se caracterizează printr-o mică densitate a rețelei, datorată
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
globule interconectate și spații goale (pori). În esență, fiecare microreactor (picătură) se transformă într-o perlă macroporoasă în care procentul de volum liber se corelează bine cu procentul de porogen utilizat /53/. Formarea structurii macroporoase este determinată exclusiv de comportarea catenelor reticulate prin (co)polimerizare iar procesele care au loc pot fi descrise astfel: nucleii formați inițial se leagă împreună prin catenele care conțin foarte puține molecule de reticulant. Acest domeniu de joasă reticulare este foarte umflat în amestecul diluent monomer
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
volum liber se corelează bine cu procentul de porogen utilizat /53/. Formarea structurii macroporoase este determinată exclusiv de comportarea catenelor reticulate prin (co)polimerizare iar procesele care au loc pot fi descrise astfel: nucleii formați inițial se leagă împreună prin catenele care conțin foarte puține molecule de reticulant. Acest domeniu de joasă reticulare este foarte umflat în amestecul diluent monomer. La uscare această structură nu colapsează total și formarea porilor corespunde spațiilor dintre particule. Schimbarea calității termodinamice a diluentului reflectă un
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]