1,146 matches
-
aș dezvălui, el ar nimici lumea.”" Printre lucrările sale esențiale se află culegerea de ode închinate iubirii mistice evocându-l pe maestrul sau dispărut Diwan-e Shams-e Tabrizi, opusul doctrinar în distihuri Mathnawi, Fihi-ma-fihi (în trad. franceză "Cartea Înlăuntrului”) și celebrele catrene Ruba’iyat. Cunoscut că "cel mai mare maestru" (esh-sheikh el-akbar) al Sufismului. Opera să constituie formularea inegalată a doctinei și experienței contemplative sufite. Născut la Murcia (în Anadaluzia)în 1165, moare la Damasc în 1240. Meditațiile și viziunile în fața Ka
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
evidente în tratamentul temelor, în stilul său, în detaliile costumbriste și în adaptarea la mentalitatea medievală și câmpeneasca. Lirica să este culta, chiar dacă adopta o formă populară și utilizează unele elemente tradiționale; tipul de strofa cel mai des utilizat este catrenul alexandrin, separând fiecare vers în două jumătăți de căte șapte silabe, printr-o cezura ce corespunde sfârșitului cuvântului și al grupului fonic, împiedicând apariția sinalefei și cu o singură rimă consonanta în toate versurile. Opera principala a lui Gonzalo de
Gonzalo de Berceo () [Corola-website/Science/307990_a_309319]
-
ei creativ. Pentru a consolida valoarea trecutului față de valoarea viitorului nechibzuit, Poe folosește o formă tradițională de sonet englezesc pentru a-și prezenta gândurile. Un sonet este format din paisprezece versuri, care, în forma shakespeariană pot fi împărțite în trei catrene eroice și un cuplet eroic, în care schema rimei este ABAB CDCD EFEF GG. Versurile sunt eroice deoarece folosesc pentametrul iambic, adică o serie de cinci iambi, în care fiecare iamb este urmat de o silabă. Forma sonetului a existat
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
Noapte liniște adâncă stele: "cu umbrele amestecați vom asculta-n tăcere somnul lumii", " Noaptea e-naltă și sub faldurii ei de-ntuneric/ somnul tuturor adie că un cântec"... Mai tarziu, în 1947, cănd scrie ciclul de poeme în câte două catrene, Zodii, stilul se schimbă, discursul fiind concentrat într-o expresie oarecum rece, închegând emblematic figură semnelor zodiacale: "Pe columne înalte de gand/ între șapte semne de aur/ firmament pitagoric întind/ săgetat de Centaur". O "Diana iernatică-n cer/ cu ogari
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
și sonete", București, Tiparul Oltenia, 1932 "Sofonisba: tragedie într'un prolog și trei acte în versuri", București, Tipografia Presa, 1945 Dimitrie Cuclin este un poet foarte dator liricii românești antebelice, cultivând cu predilecție forma sonetului, despre care are idei proprii: catrenele trebuie să conțină cadrul unei drame, terținele drama propriu-zisă, iar ultimul vers trebuie să fie cel mai puternic și surprinzător. Sonete sale utilizează o imagistică bogată și au elanuri oratorice, rămânând de multe ori la nivelul unor exclamații în versuri
Dimitrie Cuclin () [Corola-website/Science/303525_a_304854]
-
99-257). Sunt incluse cca. 1300 nume de persoane (rude, profesori, colegi etc.), fiind enunțate toate creațiile sale poetice/matematice/de altă natură, extrase din manuscrise, tipărituri, informații orale, aflate în arhive, muzee, colecții de stat/private. Cartea cuprinde trei cicluri: "Catrene" (p.9-33), "Rondeluri" (p.35-46) și "Sonete" (p.4-65); După "Cuvânt înainte" (p. 7-8) și "Cronologie" (p. 9-18), cartea este secționată în două părți: "Opera" (p. 19-129) și "Contribuții critice" (p. 131-218), formate din 1155 de titluri. Astfel, "Opera" poetului
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
și astfel: în vasul cu apă toate fetele își vor pune inelele după care vasul este acoperit cu o basma și o altă fată va extrage un inel. Fetei al cărui inel este scos din apă i se vor dedica catrene satirice sau umoristice . Mai jos sunt doar câteva exemple: ”Bülbül obur yuvada/ Kanad calur havada./ Emin oglu sag olsun,/ Men niye ghidem yada”. Traducere: „Cântă privighetoarea în cuibul său/ Apoi își ia zborul/ Să-l țină Domnul pe fiul lui
Sărbătoarea Anului Nou în Iğdır (Turcia) () [Corola-website/Science/331927_a_333256]
-
Persia - d. 1292) a fost unul dintre principalii poeți persani. , poetul filozof, este autorul a două vaste culegeri de un pronunțat caracter moralizator: Golestan (Gradina florilor) și Bustan (Livada / Gradina Fructelor), pe lângă producții pur lirice, însumând sute de gazeluri si catrene. Golestan este considerata cea mai influentă culegere de proză a literaturii persane. Mausoleul lui se află în Șiraz (Iran). Ziua Națională Saadi este celebrată în Iran pe 21 Aprilie (persana: ١ اردیبهشت) Multe aspecte ale vieții lui Saadi sunt incerte
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
iraniene, expresia cea mai înaltă, cea mai rafinată, cea mai plină de strălucire a geniului iranian din totdeauna. Impactul său asupra literaturilor lumii, prin multitudinea de traduceri, s-a produs nu numai la nivel de formă - a se vedea gazelul, catrenul, etc. - ci și la nivel ideatic, fiind preluate teme ce țin de o anume viziune asupra lumii, de cunoașterea fină a regulilor care o guvernează, de căutare a divinității, de celebrare a vieții ale cărei neajunsuri sunt privite cu înțelepciune
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
Taher din Hamadan, zis despuiatul , a fost unul din primii poeți persani, care a precedat șirul geniilor poetice persane ca Ferdousi, Nizami, Omar Khayyam, Rumi, Attar, Saadi, Hafez și Djami. A fost unul dintre primii poeți care a folosit robaiul, catrenul persan monorimat, cu excepția versului al treilea, rima fiind de obicei urmată de radif, cuvântul sau grupul de cuvinte ce se repetă, menit să adâncească semnificația versului respectiv. Despre poet se știe că a trăit de-a lungul celei de-
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
și în prima jumătate a secolului al XI-lea. A fost înmormântat în orașul Hamadan. În rest, doar legende, din care una ar trebui menționată. Se spune că poetul a dus o viață de derviș rătăcitor ( cum reiese din unele catrene ) și că odată, vizitând o madrasa ( școală religioasă de pe lângă o moschee ), a rămas surprins că nu înțelege nimic din ce se predă acolo. A cerut elevilor o explicație. A fost luat în râs și sfătuit să se scalde în bazinul
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
a devenit un cunoscător al învățăturilor religioase, predate pe atunci în arabă. Poate că de pe urma acestei întâmplări i se trage și porecla despuiatul Până acum vreo 70 de ani se credea că Baba Taher a scris doar vreo 80 de catrene în dialectul kurd lur, vorbit în provincia Luristan. Apoi i s-au atribuit încă vreo 200 de catrene, compuse tot în dialectul lur. Poezia lui se bucură azi, cum s-a bucurat un întreg mileniu, de-o mare popularitate în
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
se trage și porecla despuiatul Până acum vreo 70 de ani se credea că Baba Taher a scris doar vreo 80 de catrene în dialectul kurd lur, vorbit în provincia Luristan. Apoi i s-au atribuit încă vreo 200 de catrene, compuse tot în dialectul lur. Poezia lui se bucură azi, cum s-a bucurat un întreg mileniu, de-o mare popularitate în rândul vorbitorilor de limbă persană. Este unul dintre marii creatori ai catrenului mistic persan. Caracteristica sa inconfundabilă, care
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
au atribuit încă vreo 200 de catrene, compuse tot în dialectul lur. Poezia lui se bucură azi, cum s-a bucurat un întreg mileniu, de-o mare popularitate în rândul vorbitorilor de limbă persană. Este unul dintre marii creatori ai catrenului mistic persan. Caracteristica sa inconfundabilă, care-l situează în rândul marilor poeți persani, este exprimarea simplă, directă și dramatică a unei religiozități pure și a unei zbuciumate trăiri interioare. 1.(1) Ferice de acei ce vin să Te privească," Să
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
făcută de Edward Fitzerald și a apărut în Anglia, în 1859. Au urmat numeroase alte ediții, stârnind nu numai un larg ecou public, dar și interesul cercetătorilor, care s-au preocupat să descopere noi manuscrise khayyamiene. În noile manuscrise numărul catrenelor a început să varieze de la 150 la 450, nesiguranța autenticității crescând într-atât, încât s-a ajuns până la negarea totală a paternității lui Omar Khayyam. Disputa în jurul autenticității lor continuă și astăzi. Robaiurile Înțeleptului Khayyam ( din ediția îngrijită de J.B.
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
o fi n-are decât să fie! ” , În aceste micropoeme întâlnim des motivul bahic, dar totdeauna umbrit de melancolii, tristeți, dezamăgiri, de un scepticism și de un pesimism agravat de spectacolul unei vieți frivole, egoiste, nedrepte. Iată două din aceste catrene ( , rubaiate ” ): Cerul ce m-alungă astăzi ca și mîine? De-ar avea și pietre-ar da ca după câine." Pentru-un pic de apă - șalele frîng," Merg hoinar pe drumuri - pentru coji de pâine." <nowiki>*</nowiki> Am venit pe lume
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
studiile la Universitatea Nizamiyyah din Bagdad și apoi a călătorit prin țările lumii islamice și chiar dincolo de hotarele ei. A revenit la Șiraz în 1256-1257, unde a și murit în 1292. Pe lângă producții pur lirice, însumând sute de gazeluri și catrene, opera lui "Saadi" cuprinde două vaste culegeri de un pronunțat caracter moralizator: "Golestan" ("Grădina florilor ") și "Bustan" În cele două capodopere ale sale: "Bustan" ( "Livada cu fructe" ) și, mai ales, "Golestan" ( "Grădina florilor" ) găsim elemente autobiografice și un ton de
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
date. S-a născut și a trăit la Shiraz între 1325 și 1390; a început să scrie de timpuriu, cîștigând o notorietate care avea să crească neîncetat. Opera lui poetică se compune din cinci sute de gazeluri, o sută de catrene și câteva poeme în distihuri. Gazelul, poezie lirică în distihuri, ale căror monorime sunt distribuite astfel: versurile primului distih rimează între ele, aceeași rimă păstrându-se în al doilea vers al celorlalte distihuri, primul vers rămânând nerimat. Gazelul apare în cadrul
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
citite scrisori din partea profesorului octogenar Constantin Râpeanu și a primului ministru Manea Mănescu, fost elev din promoția 1935. Au mai vorbit apoi, printre alții, Gheorghe Vidrașcu, „despre cetățeanul și patriotul profesor Ion Grigore”, Ghiocel Constantinescu, care i-a dedicat patru catrene , Mircea Ionescu Quintus și Mircea Trifu despre epigramist, acad. Nicolae Teodorescu, despre matematician. La banchetul organizat la restaurantul "Nord", au mai luat cuvîntul academicienii Gheorghe Mihoc și Caius Iacob, primul transmițînd și salutul acad. Octav Onicescu, iar al doilea citind
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
a unei expresii binecunoscute a lui Guevara: ""¡Hasta la victoria siempre!"" ("Până la victoria eternă!"). Ca și multe din cântecele autorului și în linie cu tradiția muzicii cubaneze și caraibiene, cântecul constă dintr-un refren plus o serie de cinci strofe (catrene), rimând ABBA, cu fiecare linie în vers octosilabic. Există mai mult de 200 de versiuni ale acestui cântec. Cântecul a fost cântat și de Los Calchakis, Compay Segundo, Soledad Bravo, Óscar Chávez, Nathalie Cardone, Robert Wyatt, Inés Rivero, Silvio Rodríguez
Hasta Siempre, Comandante () [Corola-website/Science/325287_a_326616]
-
schimbă tonalitatea de odă și impune privirea din prezent spre trecut. Eul se adresează acelui "tu" ambiguizat prin substantivele la vocativ. "Tema" poeziei “Cu o ușoară nostalgie” este trecerea timpului. "Elementele de prozodie" sunt următoarele: Poezia este alcătuită din trei catrene.Deosebirea de construcția clasică, în catrene, o dă prezența versului final, care are rol de a elibera ideea poetică de constrângerile rigide ale formei poeziei clasice. Versul final este o interogație retorică, de la care nu se așteaptă răspuns. Versurile au
Cu o ușoară nostalgie () [Corola-website/Science/309909_a_311238]
-
privirea din prezent spre trecut. Eul se adresează acelui "tu" ambiguizat prin substantivele la vocativ. "Tema" poeziei “Cu o ușoară nostalgie” este trecerea timpului. "Elementele de prozodie" sunt următoarele: Poezia este alcătuită din trei catrene.Deosebirea de construcția clasică, în catrene, o dă prezența versului final, care are rol de a elibera ideea poetică de constrângerile rigide ale formei poeziei clasice. Versul final este o interogație retorică, de la care nu se așteaptă răspuns. Versurile au o rimă interioară și o rima
Cu o ușoară nostalgie () [Corola-website/Science/309909_a_311238]
-
plută în Oceanul Pacific, navele care treceau pe lângă el evitând să îl ia la bord deoarece căpitanii lor se temeau că pluta este o momeală menită să îi aducă în raza torpilelor submarinelor japoneze. Titlul " Destinația mea: Stelele" derivă dintr-un catren citat de două ori de Foyle pe parcursul cărții. Prima dată, când este pierdut în spațiu, spune: Către sfârșitul cărții, după ce a revenit la viața omenească și a devenit un fel de erou, spune: Ambele catrene au la bază o formă
Destinația mea: Stelele () [Corola-website/Science/320495_a_321824]
-
mea: Stelele" derivă dintr-un catren citat de două ori de Foyle pe parcursul cărții. Prima dată, când este pierdut în spațiu, spune: Către sfârșitul cărții, după ce a revenit la viața omenească și a devenit un fel de erou, spune: Ambele catrene au la bază o formă poetică populară în Anglia și Statele Unite între secolul al XVIII-lea și jumătatea secolului XX, în care o persoană își spunea numele, țara, orașul și o predică religioasă (deseori "Cerul mi-i destinația") într-o
Destinația mea: Stelele () [Corola-website/Science/320495_a_321824]
-
mai ambițioasă operă a lui Bester din punct de vedere estetic, aducând ca argument în acest sens fonturile disparate care evocă sinestezia, limbajul tot mai inteligent pe care îl folosește protagonistul pe măsura maturizării sale și încadrearea romanului între variațiunile catrenului lui Blake. Mai aproape de zilele noastre, romanul a fost foarte aclamat de către câțiva scriitori de science fiction. Neil Gaiman scria în introducerea ediției din 1999 a romanului: "Se pare că genul cyberpunk al anilor '80 îi datorează mult lui Bester
Destinația mea: Stelele () [Corola-website/Science/320495_a_321824]