1,147 matches
-
Ioana Voicilă Dobre - A fost impresionată de tinerețea spirituală a autorului pe care îl numește un Făt-Frumos care a scris „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte.” Actrița Doina Ghițescu a citit din creațiile celor doi autori, cât și un catren, creație proprie, dedicat lui Ion Dodu Bălan: „Pe-aripi de înflorită zi de vară / Vă urce-n slăvi, aripile vulturi, / Și inima-n speranță temerară / S-o purtați ca azi la ...86 de ani!” Ion Dodu Bălan a mulțumit gazdelor
DUBLĂ LANSARE DE CARTE ŞI MOMENT OMAGIAL LA CENTRUL „JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372545_a_373874]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > CATRENE EXACTE PENTRU INGINERI SI MATEMATICIENI Autor: Dan Norea Publicat în: Ediția nr. 1258 din 11 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Operații inutile cu necunoscute Să afli ce-o femeie a simțit Sau, și mai mult, ce a gândit la fix
CATRENE EXACTE PENTRU INGINERI SI MATEMATICIENI de DAN NOREA în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371078_a_372407]
-
un prieten francofon, Când bem mă simt așa boier... Cântăm frumos, deși-s afon, Toți trei, c-atuncea-s... doi Pierre ! Matematica - știință exactă ? Știți, matematica-i perfidă Și nu sunt chiar total afon. Expresia "mulțime vidă" Mie îmi pare-oximoron. Referință Bibliografică: Catrene exacte pentru ingineri si matematicieni / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1258, Anul IV, 11 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Norea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CATRENE EXACTE PENTRU INGINERI SI MATEMATICIENI de DAN NOREA în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371078_a_372407]
-
în țara lui Caragiale. În opinia organizatorilor, acest proiect cultural optimist s-a desfășurat cu zâmbetul pe buze, din moment ce participanții s-au întrecut într-o atmosferă propice umorului stenic, cu replicile date fie prin desenul inteligent și subtil, fie prin catrenele încărcate de haz. De-a lungul celor cincisprezece ani scurși de la prima ediție a festivalului, au participat, prin lucrările lor, nu mai puțin de 1500 de artiști reprezentativi, din 142 de țări. Impresionant, umor din toate colțurile lumii, de pe acest
FESTIVALUL INTERNATIONAL „ACASA LA CARAGIALE” de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344775_a_346104]
-
2016 Toate Articolele Autorului Începi să mă surprinzi ca un delict, În iarna incomodă și perfidă, Cu vești ce-mi declanșează un conflict în ipoteza cordului, lividă. Mă-ntorc rănită printre iambii orbi să îți mai scriu cu sânge, un catren. Dar ochii-mi sfâșiați de niște corbi, Alunecă pe șine reci de tren. Mă bântuie în zori, un gând meschin. Mi-e noapte ziua, mă scufund în somn. Mi-e viața nălucire și-o reprim. Iar visul mi-l ucid
SURPRINDERE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344809_a_346138]
-
Lila (Franța) - La petite fille qui voulait voler/ Fetiță care voia să zboare; Aga Lucia Selenity (Brașov), Goga Gr. Constantin(Fetești) - Ghicitoare, provocare, mă ghicești și-mi dai culoare (Antologie de literatură pentru copii); ■Ion Croitoru (Adjud, Vrancea) - Migrația polilor (catrene umoristice); ■Virgil Stan (Constantă) - Zborul spre stele (român); ■Boteanu Cornel (Baia de Arama - Mehedinți) - Iovana (român); ■Cristian Petru Bălan (SUA) - Eminescu și universul folcloric românesc (eseu); Daniel Dăian (Deva, Hunedoara) - Arbori de cristal (poeme) ■ Gina Zaharia (Buzău) - Reverie albastră (picturi Mihai Cătrună
SCRIITORUL SI EDITORUL GHEORGHE A. STROIA A DEVENIT MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANO-AMERICANE DE ARTE SI STIINTE (ARA) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345812_a_347141]
-
aș răstigni iubite de-aș fi cruce / și pironit în șoapte te-aș iubi / să nu mai știi de tine pân’ ne-om duce / și ne-om întoarce înapoi copii // te-aș răstigni iubite de-ai fi vers / iar eu catren arzând autumnal / cu iambi plecați să afle-n univers / cununa-ți dintr-o rimă de final”. Se remarcă în acest poem unele idei-forță care mai apar în creația acestei autoare: reîntoarcerea la copilărie - care, singură e perfectă, creația care împlinește
RUGUL DE LINIŞTE AL IERTĂRII. RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE TOAMNA CUVINTELOR DESCULŢE , EDITURA INFORAPART, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345983_a_347312]
-
Vasile Preda, Teohar Mihadaș, Negoiță Irimie și alții, oameni cu diferite profesii, cum ar fi: artiști, scriitori, jurnaliști, profesori, ingineri etc., au pus bazele unei adevărate școli de epigramă, (această specie a poeziei lirice, de proporții reduse, de regulă un catren, care satirizează elementele negative ale unui om, sau a unei situații și care se termină printr-o inteligentă poantă ironică), înființând Cenaclul “Satiricon “. În literatura universală s-au evidențiat epigramiști ca Simonide, în Grecia, Voltaire, în Franța, Lessing în Germania
EPIGRAMA CLUJANĂ LA CEAS ANIVERSAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347803_a_349132]
-
și un spin. Iar Ion Bratu “epigrama “la epigramă: “E o cobră care mușcă, Dar și arma ce rănește, În trei versuri te ochește Și-n al patrulea te-mpușcă.” . “Epigrama este o formă fixă de poezie, în mod preponderent catren, aparținând genului liric, cu un conținut satiric, umoristic, aforistic sau poetic, ce ține de ascuțime și de arta ingeniozității, având o structură binară ce-i conferă simetrie și opoziție între argument și contrargument, structură care naște o tensiune numită Ťepigramaticăť
EPIGRAMA CLUJANĂ LA CEAS ANIVERSAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347803_a_349132]
-
ingeniozității, având o structură binară ce-i conferă simetrie și opoziție între argument și contrargument, structură care naște o tensiune numită Ťepigramaticăť (mecanism epigramatic), descărcându-se printr-o Ťscânteieť surpriză ce poartă numele de poantă. Dar epigramă nu înseamnă doar catren, prozodie perfectă și poantă. Dacă poanta nu e motivată,pregătită ingenios de primele două-trei versuri, lipsește acea așteptare care intensifică surpriza din final,” scria Elis Râpeanu, doctor în epigramă. Subliniem afirmațiile unor istorici literari care stipulează în lucrări de anvergură
EPIGRAMA CLUJANĂ LA CEAS ANIVERSAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347803_a_349132]
-
Urmuz (pseudonimul lui Demetru Dem. Demetrescu-Buzău, 17 martie 1893, Curtea de Argeș - București, 23 noiembrie 1923), potrivit unui sprinten catren-dedicație - « Din apoftegma zilei cumsecade,/ Din toiul nopții-ajunsă sfetnic rău,/ Veni-ntâmplarea de a-i spune bade/ Lui Demetrescu cratimă Buzău» (p. 5) -, catren care-i de fapt motto-ul întregului volum «în manieră blond-absurdă» (p. 3), și prin această nouă carte, Corbigrame (III) - Urmuzeu poetic (2013)*, „tetradic-structurată“: Epigrame (1, pp. 17 - 122), Madrigaluri (2, pp. 123 - 126), Epitafuri (3, pp. 127 - 134) și
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
minut“ («Când cântăreață-i Mona Lisa,/ Parisu-i ca și dânsa, chel,/ Iar Tanti Sena interzis-a/ Mustața Turnului Eiffel!»), din 5 aprilie 2013, dedicată academicianului Mihai Cimpoi (ce, „călare pe biciul-semnăturii“, certifică sacrul act epigramistic), pentru că în momentul zămislirii de catren era chiar însoțitor de Corb[u], Eugen Ionescu (Slatina-Dacia/ România, 26 norembrie 1909 - 1994, moartie, 26, Paris), părintele teatrului absurdului, fiind „total absent“: își lăsase deasupra „Cântăreața cheală“ (ce, „la câteva minute după“, s-a spânzurat, din gelozie, de-o
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
Nu mai puțin importante sunt „ariadnicele mărturisiri“ ale lui George Corbu din „auto-prefațarea-i“ de sub interogația-titlu De ce epigrame în manieră absurdă ? (pp. 11 - 16), mai mult ca sigur, întru lămurirea conceptului de epigramă ca „formă fixă“ („micropoem“ într-un stih, distih, catren, ori strofe de mai multe rânduri - poligrama lui Gh. Leu, endograma lui Nicomah / Nicolae-Paul Mihail -, mergându-se până la „sonet/ rondel satiric, umoristic“ etc.), ori „semnificant“ (înveliș „de litere“/ „de sunete“, metaforic: „pocal“), în care-i turnat un „conținut“, în care
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
-și are parcă dintotdeauna sălaș privilegiat în România...» (p. 140 sqq.). Cele o sută de pagini de Epigrame (1, pp. 17 - 122) ivite „imediat“ după binevenita-i „autoprefață“ teoretizatoare „voltaicizează“ și, totodată, încorolează tipologic specia „în manieră absurdă“ prin: (1) catrenele satirizării politicianismului/ demagogiei și a(le) paradoxurilor politic-absurde („cu dictatori“), a istoricilor puși în slujba „scursorilor din imperii“ încă foarte active în strămoșeasca-ne Dacie, sau puși („neag-djuvarian“) în slujba politicului, a „mass-mediei de clan / trib“ etc. : Ce-au avut
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
care-ar mai trebui supusă - pe lângă impozitul pe ploi - și „impozitului“ / „birului“ pe-amurg, ci și dinspre sintagma preferată Băsescului, cea de „președinte-jucător“ - ca, de exemplu:) «La amurgul declarat, / Încă neimpozitat, / Președintele plăpând / Își jucase soarta-n gând.»; etc.; (2) catrenele pseudodemocrației, sau ale democrației bolnave, ori viguros-junglieră, își fac loc printre celelalte: «Ciuperca de-i otrăvitoare / Nu-i din pădurea adormită. / Democrația-n schimb ne doare / că are poliomielită...» (p. 30); (3) catrenele și, deopotrivă, distihurile criticii absurdităților sociale / culturale
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
Își jucase soarta-n gând.»; etc.; (2) catrenele pseudodemocrației, sau ale democrației bolnave, ori viguros-junglieră, își fac loc printre celelalte: «Ciuperca de-i otrăvitoare / Nu-i din pădurea adormită. / Democrația-n schimb ne doare / că are poliomielită...» (p. 30); (3) catrenele și, deopotrivă, distihurile criticii absurdităților sociale / culturale, a hoțiilor oficiale (prin casele de pensii „private“ / „neprivate“ - «Mi-am încredințat vecia / Celui ce-mi fura simbria / Spre-a mi-o reda cu altoi / La Judecata de Apoi»; p. 26), a inechității
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
a întregului complex sculptural-brâncușian de la Tâgu-Jiu, reparat „de mântuială“ de firme mafiote din vremea democrației de junglă, încât să fie „la infinit de reparat“, e ținta epigramatică a unui fulgurant distih:) «Infinitu-avu probleme / Cu Coloana. Cam devreme !» (p. 49); (4) catrenele și, deopotrivă, distihurile care „atacă“ grobianismul, prostia electorală, imoralitatea etc.: Dând țării-un nou reprezentant / Într-un tărâm ca de poveste, / Ambiguu, mirobolant, / E raiul rațelor celeste !» (p. 23); «Potenta faună umană / Și ruda ei cea animală / Caută încă o
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
pletele-i curg râu / Reinventând un vechi desfrâu.» (p. 54); «Renumitul papagal / Xeroxa centrifugal !» (p. 56); Lirică și diafană / E azi doar Fata Morgană !» (p. 60); Ca să poți scăpa de febră, / Ia-ți o pijama cu zebră !» (p. 75); (6) catrenele împotriva „pilelor“, „falsificălilor“ de tot soiul, „nepotismului“, corupției - cancer național în România: «Dovedesc cu trei ștampile / C-am luptat la Termopile / Și că n-am murit cu zile / Cum pățesc cei fără pile !» (p. 46); (7) evidențierea rostului epigramei în
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
tot soiul, „nepotismului“, corupției - cancer național în România: «Dovedesc cu trei ștampile / C-am luptat la Termopile / Și că n-am murit cu zile / Cum pățesc cei fără pile !» (p. 46); (7) evidențierea rostului epigramei în lume, epigramele spiritului justițiar-triumfător (catrene / distihuri, mai rar, dar sunt): (în „descendență eminesciană“) «De treci codrii de aramă / Și n-ai dat de-o epigramă, / Să nu te aud jelind / Că sunt numai fiare-n Pind !» (p. 65); Lovit dibaci de-o dura lex, / Când
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
nu te aud jelind / Că sunt numai fiare-n Pind !» (p. 65); Lovit dibaci de-o dura lex, / Când s-a trezit era un ex. » (p. 45); Terifiantul adevăr / Stă spânzurat de-un fir de păr !» (p. 59); etc.; (8) catrenele în care satirizează prostia / imbecilizarea sectanților ucigători de prunci spre „a li se șterge“ păcatele / crima : Pe un promontoriu sfânt / Lepădat fu un cuvânt, / Că la omul nătăfleț / Pruncuciderea-i la preț !» (p. 28); «Traficul feroviar / E și pârlit, e
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
naviga / Pe drumul Mării Marmara, / Urla un paradox la proră / Că matelotul îl devoră !» (p. 36); «A-nceput de ieri să cadă / Câte-un cap... acum a stat: / Principele dă dovadă / De demență, și-i păcat !» (p. 40); etc.; (11) catrene „colegial-umoristice“: «Pe oricare continent, / Din Alaska-n Yucatan, / De prostie scapi urgent / Cu pastile Tarlapan.» (p. 39); după cum se știe, Efim Tarlapan (n. 17 mai 1944, Măgurele-Bălți / Republica Moldova) este unul dintre cei mai străluciți epigramiști contemporani ai Valahimii, autor - între altele
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
De-un pavlovian reflex.» (p. 42); Fui prins când înghițeam în sec / O epigramă à la grecque.» (p. 44); Ca pirat de internet, / Atacat-am niște rime, / Dar, fiind cam anonime, / Le-am vândut unui sonet.» (p.90); etc.; (14) catrenele / distihurile împotriva stricătorilor de limbă, împotriva pleonasmitei etc : «Îndrăgostit de pleonasme, / Am fost la târg să cumpăr basme, / Dar negustori ciupind din harfă / M-au înșelat din nou la marfă. » (p. 31); Când am dat vieții de rost, / M-am
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
și de goi! Lipsiți de aer și de îmbrăcăminte Mai trec și azi, proscrișii, printre noi. Petru și Pavel, grâu jertfit în pâine, Două lacrimi din același plâns, Credința lor din veac în veci rămâne: Iubiți-vă în toate îndeajuns... CATREN: ORB DACĂ SUNT Orb dacă sunt din dragoste și mut Vederea mi-a rămas de-a pururi trează, Inima, știu, nu se dă cu-mprumut, Nici sufletul nu se amanetează... STĂ MAMA LA GEAM Stă mama la geam și se
POEME DE VARĂ 2012 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347919_a_349248]
-
amplă coroană - oameni, destine, sentimente, iubiri sau furii, împliniri sau dezamăgiri, nu rămân doar simple frunze abandonate în neant, ci se convertesc în culorile viselor îmbrăcând picurii serafici de lumină ... II. COLECȚIA SATHYR 1. ION CROITORU (Adjud) - IQ-UL OSCILANT (catrene umoristice, A5, 112 pagini) STROIA A. GHEORGHE: Epigrama este descendenta unei stări de revoltă. Se poate percepe indignarea, ca efect al neputinței și durerii. Prin logica internă, asocierile surprinzătoare, între elemente care nu au (aparent) nicio legătură, prin forma sa
GHEORGHE A. STROIA: NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE [Corola-blog/BlogPost/347929_a_349258]
-
de epigramă, tocmai pentru a reaminti valențele sale curative, purificatoare, prin care se creează veselie, făcând realitatea mai ușor de suportat. Consacrat prin mozaicurile sale umoristice (Bară la bar ... ă, Sub ploaia cepheidelor, Crinul de plastic, ș.a.), Ion Croitoru împrumută catrenelor sale din calitățile epigramei schițate mai-sus. Întreaga societate românească, se află aici, sub toate aspectele ei. Cât despre modul propriu de a-și scrie catrenele, ne oprim la opinia pertinent formulată de Cincinat Pavelescu, valabilă și în acest caz: “epigrama
GHEORGHE A. STROIA: NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE [Corola-blog/BlogPost/347929_a_349258]