736 matches
-
a năruit aceste planuri. Ulterior, după năvălire, pentru a învinge criza, adică starea gravă a regatului în urma cuceririi mongole, regele Ungariei, Bela IV, precum tatăl său Andrei II, în 1211, a apelat la călugării-ostași, ospitalierii Sf. Ioan din Ierusalim, ordin cavaleresc francez, cavalerii ioaniți ! Ioaniții erau prezenți de mai multă vreme în Europa și chiar în regatul Ungariei-ei fuseseră înzestrați de Andrei II cu averi uriașe. Încă din anii 1237-1238, documentele îl menționau pe magistrul ospitalierilor Sf. Ioan, Rembald, cu care
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al Ungariei, care desfășura o politică ofensivă, de cucerire, la începutul secolului al XIII-lea, când expansionismul său avea să îmbrace, îndeosebi, haina cruciatei. Pe lângă acesta, al doilea instrument al papalității, în secolele XIII-XIV, în Europa răsăriteană, au fost ordinele cavalerești medievale, rezultat al îmbinării între monahism și cavalerism în epoca cruciatelor. Ordinele militare călugărești, precum teutonii, au avut rol de cruciată în Europa răsăriteană, acestora adăugându-se acțiunea ordinelor misionare ale bisericii, dominicanii (predicatorii) și franciscanii (minoriții). Înfruntarea între cele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și excepționale". Prelatul amintește, într-o diatribă vehementă, că Franța fusese secole de-a rândul un model de civilizație pentru întreaga Europă. El subliniază că nimeni alta decât țara sa izvodise de-a lungul timpului codurile iubirii curtenești, ale idealului cavaleresc, ale bunului-gust și ale galanteriei clasice... Și iată că la acest sfârșit de veac, se lamentează monseniorul Bolo, Franța nu doar că încetase a-și scăpăra luminile scânteietoare, dar era nevoită să îndure la rândul ei "o anume năvălire de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
aparținea primilor cititori sau ascultători ai respectivului text. Raportul cititorului contemporan cu un astfel de text este unul strict intelectual. Pentru a-l optimiza, el trebuie cultivat. Literatura europeană clasică este literatura greco-romană. Ea continuă În Evul mijlociu cu romanul cavaleresc, o sumă de ficțiuni transnaționale, e drept mult mai greu canonizabile, dar a căror cunoaștere contribuie la introducerea În mitologia europeană nordică. Cred Însă că lecturile literare din perioada medievală fac destul de puțin dacă nu sunt Însoțite de cunoașterea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
firul roșu al vieții naționale, ajunge sus știința disciplinată și cunoscătoare, căci științele nu sunt decât ochii muncii." Trebuie să recunoaștem aici nu doar ipostaze de personalități în diverse epoci, dar și o evoluție, o deplasare de accent de la însușirile cavalerești de altădată, admirabile și necesare în egală măsură, spre eroismul muncii anonime, al cunoașterii, element pe care se sprijină în genere lumea modernă. E oarecum o deplasare de la individ la comunitate, căci știința însăși e un factor tot mai acuzat
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în mod paradoxal eroul anglo-saxon prin excelență, în unele versiuni ale legendei fiind chiar liderul luptei pentru unirea triburilor anglo-saxone. Această adaptare a legendelor poate fi explicată prin larga lor popularitate în acea vreme, datorită combinării în text a elementelor cavalerești, romantice și magice, pe gustul epocii medievale. Tiparul "cavalerului" se poate stabili ușor pornind de la trăsăturile comune ale regelui Arthur și ale însoțitorilor săi. Acest model joacă un rol important în înțelegerea eroului modern de genul lui Superman, dar și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
un rol important în înțelegerea eroului modern de genul lui Superman, dar și în decodificarea eroului de tip Shrek. Eroul arthurian este de fapt diferit de tipul Beowulf, descris anterior. Arthur și cavalerii săi trăiesc după standardele înalte ale codului "cavaleresc", care le pune la încercare nu numai forța și curajul, dar și caracterul și comportamentul. Cavalerul trebuia să fie nobil, bogat, frumos și bine pregătit pentru luptă. Cavalerul atingea adevărata sa valoare prin depășirea limitelor fizice și psihice obișnuite în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
frumos și bine pregătit pentru luptă. Cavalerul atingea adevărata sa valoare prin depășirea limitelor fizice și psihice obișnuite în aventurile cu care se confrunta. Printre calitățile pe care trebuia să le dovedească se numărau: onestitatea, credința, loialitatea și modestia. Codul cavaleresc este, evident, diferit de cel germanic, răzbunarea fiind înlocuită cu credința și lauda cu modestia. De aceea, cele mai reușite narațiuni nu sunt cele care descriu exclusiv faptele de vitejie ale cavalerului, ci mai degrabă acelea care reliefează psihologia eroului
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cu divinitatea. Regele Arthur și cavalerii Mesei Rotunde Un exemplu în acest sens este Sir Gawain, un cavaler cu un profil bine conturat în cadrul legendelor arthuriene, dar și protagonist al unei legende separate. Descris ca fiind întruchiparea desăvârșită a "codului cavaleresc" atât în cadrul legendelor arthuriene, cât și în poemul Sir Gawain and the Green Knight 49, personajul Sir Gawain poate fi considerat un tipar pentru tipul supereroului modern. Scris prin secolul al XIV-lea, în dialectul nord-vestic, Sir Gawain se referă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
epocii (vânătoarea, ospățul). Poemul reprezintă în mod evident o mostră de cultură populară medievală de succes și un exemplu foarte bun de combinație între elemente ale vieții cotidiene din secolul al XIV-lea (costume, armură, arhitectură) și imagini romantice și cavalerești din secolul al XI-lea. Deși valoarea militară a cavalerului ecvestru în Evul Mediu timpuriu scade spre sfârșitul secolului al XIV-lea datorită utilizării arcului mare și a prafului de pușcă, cultul cavaleresc este celebrat prin ceremonii și spectacole, cel
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
costume, armură, arhitectură) și imagini romantice și cavalerești din secolul al XI-lea. Deși valoarea militară a cavalerului ecvestru în Evul Mediu timpuriu scade spre sfârșitul secolului al XIV-lea datorită utilizării arcului mare și a prafului de pușcă, cultul cavaleresc este celebrat prin ceremonii și spectacole, cel mai bun exemplu fiind turnirurile care încă se mai organizează. Sir Gawain oferă, astfel, reprezentări ale diverselor ritualuri de vânătoare, ale obiceiurilor culinare, de distracție și, bineînțeles, ale relațiilor amoroase curtenești. La toate
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
că cel puțin trei dintre acestea se bazează pe modelul Beowulf-Arthur. Atât Beowulf, cât și cavalerul arthurian se caracterizează prin trăsături creștine și precreștine, astfel încât sunt percepuți drept mesageri ai divinității deși folosesc magia și recurg la răzbunare, conform codului cavaleresc, sau sunt văzuți ca sfinți cu comportament de războinic. Pe măsură ce crește sfera de influență a creștinismului, conflictul dintre aceste trăsături se adâncește, astfel încât imaginea complexă a eroului mitic se scindează, dând naștere unor tipuri separate. Atitudinea creștinească, exemplificată de personaje
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
într-o anumită măsură "continuă în maniera marilor narațiuni ale secolului al XIX-lea", s-ar putea înscrie în cadrul câtorva categorii, ca de exemplu: basme și povestiri populare (în perfectă armonie cu natura și lumea obișnuită); goticul (cucerirea supranaturalului); romanul cavaleresc (epoca de aur a legendelor arthuriene); povestirile despre exploratori și insule cu comori (colonizarea geografică); ficțiunile științifico-fantastice (cucerirea unor noi lumi în spațiu); westernuri (spiritul de pionierat în cucerirea unor noi frontiere) 241. Pentru descrierea acestor categorii, Philips folosește cele
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
o rază laser în vârf și un Sfinx uriaș colorat la intrare, în vreme ce Palatul lui Cezar expune pe Via Appia, alături de cόpii după celebre statui antice, firme de renume precum Dior și Versace. În al doilea rând, există tema "dragostei cavalerești", reprezentată de Excalibur, al cărui design seamănă cu castelul Cenușăresei mai degrabă decât cu un fort medieval. Lumea imaginară a cavalerilor arthurieni stă lângă o alta, la fel de iluzorie, a corsarilor, care păzesc insula comorii de cuceritorii englezi (Treasure Island), sau
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pe forța formativă a adevărului presupune transmiterea celor două componente ca părți ale aceluiași întreg, ignorarea uneia, presupunând funcționarea defectuoasă a celeilalte. Acest dublet educațional se regăsește, așa cum constată Henri-Irénée Marrou, încă la paideia homerică: "[...] faptul că etica de tip cavaleresc rămânea în centrul idealului grec a făcut ca Homer, interpretul eminent al acestui ideal, să fie ales și menținut ca text de bază în educație. Trebuie, într-adevăr, să reacționăm împotriva unei aprecieri exclusiv estetice a îndelungii treceri de care
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
apoi în Imperiul Roman). Pregătirea efectuată de aceștia avea îndeosebi caracter militar, sau de pregătire a gladiatorilor. În evul mediu, perioadă caracterizată, așa cum aminteam în capitolele introductive, de un regres datorat ignorării importanței practicării exercițiilor fizice, aveau acces la educația cavalerească numai nobilii, de care se ocupau preceptorii. În epoca Renașterii, grație contribuției unor mari pedagogi ai timpului, se pune mare accent pe educarea tinerilor pentru formarea personalității integrale, astfel că educația fizică începe să fie tot mai prezentă. În această
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
D-nei Maria născută Piteșteanu de profesiune fără, domiciliată în comuna Viena Austria"; falsificarea datelor privind descendența maternă era în concordanță cu încercările de înnobilare ale ultimului Caragiale: pe un blazon ex libris desenat chiar de el, înscripționa în maniera ordinelor cavalerești (Ex libris domini Matthaeus Ioan Caragiale Cavaler al Ordinului Sfîntului Ioan de Ierusalim...), în Agenda Acta Memoranda semna Mathieu J. Caragiale iar în corespondența cu Boicescu, Comte Mathieu Jean Caragiale, Matteo, principe Caragioli sau chiar Comte de Karabey ca semn
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de feminitate; ei își iubesc disperat femeile în privat, dar nu le încurajează demersurile de egalitate. Ei au știut să-și convingă consoartele că ele nu au nevoie de multe drepturi, deoarece ar fi incompatibile cu semnificația feminității. Rămășițele politeții cavalerești, precum și sensibilitatea anumitor scriitori, descendenți ai lui Rousseau 28, au paralizat mișcarea progresivă, convingând femeia că merge contra propriilor interese. Regulile vieții de societate din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea fac referință la "patriotismul" feminin și militează
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
începe să înțeleagă sensul onoarei, înțelepciunii, sentimentelor. Acest lucru însă creează o anumita contradicție între instincte și voință 285. În tradiția franceză, victime ale lecturii sunt mai ales femeile 286. Asemenea lui Cervantes, al cărui erou citește cu naivitate române cavalerești, Flaubert și Zola prezintă eroi ce întreprind o lectură parodica a operelor romantice. Românul modern are tentația să facă și critica literară 287. Personajele lui Zola nu mai sunt cititoare naive 288, reflecțiile lor denotă o lectură asimilată și conștientă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
e acum decrepită, evită lumina zilei, așteaptă amabilități de la bărbații din anturaj, începând cu soțul pe care-l ține sub control; din punct de vedere politic, „Nanette” e probabil inocentă, fiindcă e prea superficială. Vorbind despre „Nanette” și despre manierele cavalerești desuete ale lui „Radu”, un paradoxal acord misogin se naște între homosexualul „Abe” și matusalemicul și blazatul crai „Chick”; în subsidiar, acest acord misogin se repetă în cazul „Velei”, fosta soție a lui „Chick”13. Până aici, nimic senzațional. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
răzbunare a bătrânului Căliman împotriva lui Petru Rareș și ajutorul dat de oștean în luptă. O reușită tipologică este Malaspina, intrigantul de speță romantică. Turnul Butului (1863) este o dramă hibridă, ce amestecă medievalități (lupta lui But la Marienburg, dispute cavalerești) și „tradiții poporane”, departe însă de valoarea artistică a baladei. Scenetele comice ocazionale, Înturnarea plăieșului din Anglia (1851), ce absoarbe textul idilei Piatra Teiului (în care jucase și Matei Millo), și Țiganii (1856, la momentul dezrobirii lor), ce aduce un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
lung șir de tribulații; - are un cod al onoarei de la care nu se abate; - el nu profită niciodată de avantajul surprizei; ex.: dacă adversarul doarme, îl trezește și apoi îl ucide în luptă dreaptă;dimensiunea voinicului se acoperă cu conceptul cavaleresc despre putere și inteligență (fortitudo et sapientio); - este un om dispus oricând să - și pună în joc faima pentru un scop nobil; - nu pretinde vreo recompensă; - (!!) recompensa este totuși mobilul plecării pe drumul aventurii; - el nu este în slujba nimănui
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
ca dăruindu-le un loc elevat, pe un piedestal, însă, percepându le mereu într-o atitudine pasivă, le-a limitat la simplul rol de obiecte frumoase a căror unică funcție era să inspire forța activă în bărbați.”21 În romanele cavalerești, personajul feminin, idealizat și venerat, ocupa un rol marginal în acțiune, pierzându-și autonomia și puterea, bărbatul se comporta ca un vasal pentru a-i câștiga atenția, grațiile, dragostea.22 Atitudinea misogină nu era generală în Evul Mediu, au fost
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
din epoca medievală: „Dacă cultul Fecioarei a oferit posibilitatea unui tratament mult mai empatic la adresa femeii, convențiile dragostei curtenești au fost percepute ca o competiție seculară, laică, împotriva misoginismului clerical. Într-adevăr, femeile erau frecvent înfățișate drept cititoare ale romanelor cavalerești.” 27 Iubirea însemna adorația unei doamne, o dragoste trezită de frumusețea, înțelepciunea și caracterul ei, femeia fiind cea care îl înnobila pe bărbat, îl determina să se perfecționeze, să-și depășească limitele, fie ca luptător, nevoit să-i aducă ei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ca o specie literară destinată femeilor, dar, din păcate, eroinele nu prea apăreau, ceea ce poate constitui un adevărat paradox. Titlurile operelor conțineau, de cele mai multe ori, numele eroilor, fiind astfel un argument suficient de important în susținerea supremației masculine în literatura cavalerească. Romanele medievale reprezintă un gen ce se preocupă exclusiv de problemele masculine și care pune experiențele acestora într-o poziție privilegiată. 37 „Romanele curtenești au fost receptate de criticii feminiști ca o mistificare ideologică a societății patriarhale și care, prin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]