3,105 matches
-
dor o să mă tai în frunză să las să-mi curgă sângele-n pământ făr'de cuvânt iubirea mă alungă în iaduri să m'ascunză și-apoi să mor *** Povești de dor M-o-mpins diavolu-ntr-o seară Să-mi iau ceata și pe-afară Să pornim hai-hui prin sat La fete de măritat. Oarbă, luna ne pândește, Mândrele le-adăpostește, Prin cotloane și unghere Chicotind a îmbiere. Nu-i nici vorbă de bujori Arși și-ntinși în obrăjori. Numai ochii strălucesc
DORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353200_a_354529]
-
legume luate de pe la magazinul forestier. Vedeai chiar și femei însărcinate, umblând prin păduri și dormind pe sub copaci! Când era ziua caldă, în parchet era o gălăgie de nedescris: cântece, lălăituri, țiuituri, discuții la distanță. Era bine să nu stai prin preajma cetelor de culegători tuciurii, puteai avea surpriza să-ți dispară căldarea cu zmeură. Dar te și durea capul de atâtea lălăituri de-ale lor. Doar o vagă teamă de venirea pădurarului îi mai făcea să amuțească o vreme. Aveau frică de
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > MĂRȚIȘOR-16 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1511 din 19 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Cap.XX Vestitorii PRIMĂVERII Căpitanul ZEFIR porunci locotenetului SABIE de RAZE să însoțească pe voinicul GHIOCEL și ceata sa de flăcăi, cu o gardă de luptători cu raze, călări pe cai albi împărătești. Locotenentul SABIE de RAZE era un vechi luptător ce însoțise pe împărat în nenumărate expediții și cunoștea foarte bine drumul până-n țara împărătesei IARNA. El
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
arme de luptă cu raze. Ce mândrii erau flăcăii pe caii înaripați ai lui SOARE-ÎMPĂRAT! Tolbele le erau pline cu clopoței de argint, vrăjiți de prințesa PRIMĂVARA, care se transformau în ghiocei când erau aruncați pe pământ. După ce terminară pregătirile, ceata de flăcăi, însoțită de garda de luptători, plecară la drum lung. Un alai de păsări se luă după vestitori, făcând zarvă mare, în zborul lor spre Țara Zăpezilor. În fruntea alaiului, pe un cal alb înaripat, în costumul său alb
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
Pe râul înghețat, trei Vânturi Lățoase patinau și suflau cu turbare în stuful de pe mal. În lațele lor de pe frunte se încurcaseră ciulinii, care îi zgâriau pe turbații nespălați atunci când suflau, fapt ce-i înfuriau și mai mult. Când văzură ceata flăcăilor, se luară după ei: -Uite la ăștia, ce haine frumoase au! Hai să le furăm! Și se aruncară asupra vestitorilor, suflându-le în față să-i orbească și să le fure hainele. Dar Sabie de Raze îi trăsni drept
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
-i țâșnească sângele alburiu. Speriat, Pui de Ger începu să urle de durere și o rupse la fugă prin pădure. Auzindu-i urletele, lupul COLȚ FIOROS, care hălăduia pe o culme, alergă să vadă ce s-a întâmplat. Când văzu ceata de voinici și luptătorii cu raze, zănatecul de lup, care se considera un viteaz de neînvins, începu să urle amarnic și prelung: -Auuu! Vă ronțăi ca pe surcele! Vă fac rumeguș, nătărăilor! Cum sta în coadă, unde începu să rânjească
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
că, pe lângă iobagi români și unguri, la Răscoală au mai participat: tineri și bătrâni, soldați în concediu precum și din clerul mărunt. Semnalul Răscoalei a fost dat pe 2 noiembrie, prin uciderea celor 2 subprefecți de la Curchiu. La îndemnul lui Crișan, ceata sa, lovește nobilimea din Crișcior și se împarte în 2 cete. Cea condusă de Crișan , atacă nobilimea din târgul Brad și trimite câte 2-3 emisari în întreg Zarandul, convocând țăranii, apoi atacă nobilimea din Ribița, Baia de Criș. A doua
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
tineri și bătrâni, soldați în concediu precum și din clerul mărunt. Semnalul Răscoalei a fost dat pe 2 noiembrie, prin uciderea celor 2 subprefecți de la Curchiu. La îndemnul lui Crișan, ceata sa, lovește nobilimea din Crișcior și se împarte în 2 cete. Cea condusă de Crișan , atacă nobilimea din târgul Brad și trimite câte 2-3 emisari în întreg Zarandul, convocând țăranii, apoi atacă nobilimea din Ribița, Baia de Criș. A doua ceată pleacă înspre comuna Mihăileni. Cu mare repeziciune Răscoala ajunge și
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
sa, lovește nobilimea din Crișcior și se împarte în 2 cete. Cea condusă de Crișan , atacă nobilimea din târgul Brad și trimite câte 2-3 emisari în întreg Zarandul, convocând țăranii, apoi atacă nobilimea din Ribița, Baia de Criș. A doua ceată pleacă înspre comuna Mihăileni. Cu mare repeziciune Răscoala ajunge și-n ținuturile Hunedoarei, Devei, Țara Hațegului. La Deva fiind și o armată Imperială condusă de ofițeri austrieci care a stat în așteptare chiar și la apelurile disperate ale Nobilimii, făcând
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
Iosif Leithner și vice colonelul Karp din Hațeg, recomandând ca „pentru interesul liniștii publice”, să-i pună în libertate. Pârjolul se întinde și în locul autorităților din ținutul Zarandului, ia locul autoritatea lui Horia și Cloșca. Aceștia au plecat în fruntea cetei de la Câmpeni spre Abrud. La Abrud și Roșia, răscoala a ținut 3 zile. Din Roșia, Horia a pornit spre Bucium. Trădat. A fost salvat de Căpitanul său, Ionuț Dandea și cei 800 de iobagi ai săi. În acea zi, Cloșca
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
La Abrud și Roșia, răscoala a ținut 3 zile. Din Roșia, Horia a pornit spre Bucium. Trădat. A fost salvat de Căpitanul său, Ionuț Dandea și cei 800 de iobagi ai săi. În acea zi, Cloșca a pornit cu o ceată înspre Arieș la vale iar o altă ceată în frunte cu Ion, fiul lui Horia, înspre Valea Ampoiului, urmând a se întâlni în satul Cricău, pentru a ataca împreună Castelul din Galda de Jos al baronului Simeon Keme’ny, comitele
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
zile. Din Roșia, Horia a pornit spre Bucium. Trădat. A fost salvat de Căpitanul său, Ionuț Dandea și cei 800 de iobagi ai săi. În acea zi, Cloșca a pornit cu o ceată înspre Arieș la vale iar o altă ceată în frunte cu Ion, fiul lui Horia, înspre Valea Ampoiului, urmând a se întâlni în satul Cricău, pentru a ataca împreună Castelul din Galda de Jos al baronului Simeon Keme’ny, comitele Albei, un administrator tiran. Cel care a aruncat
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
-i mistreț! Asta-i ursoaică! Are și pui! strig eu. Hai să urcăm în copac! Ursoaica cu cei doi pui ai ei, bine crescuți, de culoare brună, năvăleau la vale, dinspre creasta muntelui, chiar pe-aproape de noi. Grohăia-mormăia sinistru toată ceata aceea de sălbăticiuni. De spaimă, de abia am pribidit să ne cățărăm într-un molid, cam vreo trei metri, unul după celălalt. Ursoaica cu puii ei, se vede, nu avea treabă cu noi în ziua aceea. Cum venea cu ursuleții
URSOAICA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353628_a_354957]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > 9 MARTIE: SFINȚII 40 DE MUCENICI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1164 din 09 martie 2014 Toate Articolele Autorului Cei 40 de mucenici din Sevastia Armeniei care se pomenesc astăzi, făceau pare dintr-o ceată ostășească a guvernatorului Agricola și au fost întemnițați pentru credința lor în Hristos. Ei au pătimit în timpul împăratului Liciniu și pentru că au refuzat să jertfească idolilor au fost osândiți la moarte prin înghețare într-un lac din apropiere. Unul din
SFINŢII 40 DE MUCENICI de ION UNTARU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353678_a_355007]
-
Poiană!” Și, preț de câteva clipe, fetișcana din mine este derutată, apoi încet-încet îmi revin din reverie, mă frec la ochi și, nostalgică, îmi zic:Ce viziune frumoasă! Așa se petreceau lucrurile și atunci, în copilărie ... După ce aflam vestea venirii cetei de călușari, îmi umpleam brațele cu florile de câmp, culese cu o zi înainte, și alergam la șosea cu părul despletit, cu ochii râzând și cu o dulce veselie în suflet. Călușarii erau flăcăi frumoși, zvelți, cu fețe oacheșe arse
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
a se odihni la apusul soarelui, își alegeau loc ferit de ispite în lăcașul bisericilor din satele pe unde treceau. Călușarii depuseseră jurământ de castitate pe toată durata sărbătorilor și îl respectau cu sfințenie. Până a ajunge a se forma ceata, totul era învăluit în mister. În anul despre care povestesc, călușarii formaseră o nouă ceată. Unii flăcăi se însuraseră, iar alții plecaseră la București, la muncă, iar sarcina de a alcătui ceata, i-a revenit Vătafului. Acesta a trimis fiecărui
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
din satele pe unde treceau. Călușarii depuseseră jurământ de castitate pe toată durata sărbătorilor și îl respectau cu sfințenie. Până a ajunge a se forma ceata, totul era învăluit în mister. În anul despre care povestesc, călușarii formaseră o nouă ceată. Unii flăcăi se însuraseră, iar alții plecaseră la București, la muncă, iar sarcina de a alcătui ceata, i-a revenit Vătafului. Acesta a trimis fiecărui flăcău, ales cu grijă dinainte, câte un cap de cal, cioplit din lemn de alun
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
cu sfințenie. Până a ajunge a se forma ceata, totul era învăluit în mister. În anul despre care povestesc, călușarii formaseră o nouă ceată. Unii flăcăi se însuraseră, iar alții plecaseră la București, la muncă, iar sarcina de a alcătui ceata, i-a revenit Vătafului. Acesta a trimis fiecărui flăcău, ales cu grijă dinainte, câte un cap de cal, cioplit din lemn de alun, dar și „porunca” de a se prezenta, în a patra miercuri de la Paște, într-o poiană secretă
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
de alun, dar și „porunca” de a se prezenta, în a patra miercuri de la Paște, într-o poiană secretă din pădurea Sinica. Aici, în mare taină, se ciopleau steagul și ciocul călușului, în prezența căruia se depunea jurământul față de Vătaf. Ceata era formată din 9 dansatori, mutul, stegarul și doi lăutari, în total 13 oameni. Din cei 9, doar doi călușari erau din Purani, unul fiind vărul mamei mele, Ion al lui Căldăruș care, mai târziu, mi-a împărtășit secrete din
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
de hainele lui ... Într-un cuvânt, stârnea râsul, contribuind la partea comică a spectacolului. Stegarul purta un steag din alun, împodobit din belșug cu fire de usturoi, pelin și spice de grâu, legate cu un șnur roșu. Ceilalți flăcăi din ceată aveau bâte frumos încrustate și prinse la brâu 7 plante magice: pelin, leuștean, usturoi, frunze de nuc, sânziene,odolean și busuioc. Bătrânii satului povesteau că mulți oameni s-au vindecat după ce Mutul i-a atins cu „falusul” sau după ce călușarii
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
magic și în jurul ciorchinelor de alune. Cei care participau la acest dans magic erau inițiați după un ritual secret, bine păstrat în rândul lor. Divulgarea secretului de către un călușar l-ar fi făcut nedemn de a mai face parte din ceată. Când începeau a dansa călușarii, se lăsa o liniște evlavioasă peste toți cei prezenți. Culorile, dansul și magia se împleteau, lăsându-te adânc pătruns de mesajul simbolic al dansului. Prin colbul stârnit de dansatori vorbeau strămoșii, mândri de urmașii lor
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
mari, și mici, La ziua lui Păcălici, Fiul mic al lui Păcală, Și nepotul lui Tândală. Va fi chef și pe aici, Pentru alintații pici, Protejați și de mămici, Cu muzică ce să zici! Jocul lor să nu îl strici, Cetelor de invitați pitici Încălțați doar cu opinci, De ziua lui Păcălici! Credeți că e o păcăleala? Răspundeți fără sfială! 1 aprilie 2014 Moldova Veche Referință Bibliografică: ZIUA LUI PĂCĂLICI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1187, Anul IV
ZIUA LUI PĂCĂLICI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354131_a_355460]
-
filmele ei, ca de pildă o scenă de luptă a păpădiilor cu personajele din „Veronica”, inspirată de câmpia Buhușiului, cu valuri de iarbă și păpădii galbene. Iubirea părinților și bucuria jocului zugrăvesc tablouri de amintiri ale regizoarei, ca acel despre ceata de copii pe care ea o organiza și care, într-o zi a vrut să zboare de pe casă folosind o batistă drept „parașută”! Fiind cu toții urcați pe coama casei, „șefa” a exclamat: „toți după mine!”. Noroc de tatăl ei care
ELISABETA BOSTAN. CORIFEU BUHUŞEAN AL CINEMATOGRAFIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354128_a_355457]
-
ai mei sunt acasă... Pe Oadeci ne dădeam întâlnire cu cei dragi, cu drăguțele noastre, ca studenți, ca salariați, toți care treceau prin sat mai ales de sărbători. La Duminica Mare ne pomeneam morții. Iarna, să ne colindăm, primeam urătorii, cetele de mascați, copiii cu plugușorul. Pe Oadeci, înainte de a se supăra Domnul Deal i-am văzut prima dată pe uriașii George Muntean, prins de mijloc de Mircea Motrici, acesta de Adrian Păunescu, de Liviu Popescu, continuând cu mulți alți cunoscuți
UN DEAL S-A SUPĂRAT PE O CĂRUŢĂ... SAU POATE INVERS ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354563_a_355892]
-
precum și celelalte sărbători dintre ele. Gospodarii de frunte doldora de roadele muncii lor, nu mai prididesc. Nu mai au timp de altceva, să privească în sus sau împrejur, ci doar să agonisească. Se spune că Mântuitorul Iisus Hristos alege o ceată de îngeri din Corola Sa cerească, sub directa îndrumare a Maicii Sale, cerându-le să picteze pe cerul României, după modelul cozii de Păun, CURCUBEUL TOAMNEI-ochi de păun-superbi aștri, de toate culorile, ca niște galaxii, numai pentru cei ce L-
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]