3,567 matches
-
medicală în rețeaua primară și chiar în populația generală. În fața unui simptom aparent comun (cefaleea), dacă aceasta este neobișnuită pacientul trebuie să se prezinte imediat la medic, medicul trebuie să recunoască imediat prezența redorii de ceafă sau caracterul neobișnuit al cefaleei, să pună bolnavul în repaus preferabil pe targă și să îl liniștească, să-l îndrume cu ambulanța în cel mai apropiat centru de neurochirurgie vasculară, sau măcar în cel mai apropiat centru de neurochirurgie generală sau neurologie dotat cu mijloace
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
ganglionilor bazali, cerebel și punte [6]. PREZENTAREA CLINICĂ [3,5] Simptomatologia depinde de mai mulți factori printre care de localizarea și dimensiunile hematomului, dar de obicei este cu debut brusc, deficit neurologic focal, ce progresează pe parcursul a minute-ore, însoțit de cefalee severă, grețuri vărsături, alterarea conștienței și creșterea tensiunii arteriale. Cefaleea apare în 40% din hemoragiile intracerebrale, versus la 17% din AVC ischemice. Este mai frecventă în hemoragiile lobare; apare cu frecvență egală în hemoragiile infra- și supratentoriale. Vărsăturile apar în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
Simptomatologia depinde de mai mulți factori printre care de localizarea și dimensiunile hematomului, dar de obicei este cu debut brusc, deficit neurologic focal, ce progresează pe parcursul a minute-ore, însoțit de cefalee severă, grețuri vărsături, alterarea conștienței și creșterea tensiunii arteriale. Cefaleea apare în 40% din hemoragiile intracerebrale, versus la 17% din AVC ischemice. Este mai frecventă în hemoragiile lobare; apare cu frecvență egală în hemoragiile infra- și supratentoriale. Vărsăturile apar în 50% din hemoragiile cerebrale, în special în cele subtentoriale. Se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cu pereți îngroșați, traiect sinuos, de multe ori cu aspect anevrismal, putând fi de asemenea sursă de sângerare. Creșterea presiunii la nivelul venelor, dilatarea vaselor, precum și tracțiunea exercitată la nivelul structurilor de înveliș ale creierului pot 403 duce la apariția cefaleei rezistentă la tratament, de multe ori pulsatilă [2,8]. Drenajul prin venele eferente ale MAV se poate realiza la nivelul sinusurilor durale, constituindu-se astfel într-un drenaj superficial, sau la nivelul venelor profunde - drenaj profund. EPIDEMIOLOGIE Dacă rata detecției
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
a fost de asemenea rezolvat chirurgical. CLINICA MALFORMAȚIILOR ARTERIO-VENOASE În cele mai multe cazuri MAV sunt leziuni silențioase, care evoluează fără simptomatologie sau cu simptomatologie nespecifică atribuite altor afecțiuni. Ruptura MAV generează hemoragie intracerebrală sau subarahnoidiană. Tabloul clinic mai cuprinde crizele comițiale, cefaleea și deficitul neurologic progresiv. În cazul copiilor mici, prezența unei MAV la nivel cerebral poate fi sugerată de apariția fenomenelor de insuficiență cardiacă, urmare a efectului de shunt vascular arterio-venos [2,8]. Hemoragia este cea mai frecventă formă de prezentare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
nivel [2]. Crizele comițiale reprezintă a doua manifestare ca frecvență a MAV Frecvența acestora este de 11 până la 33% la pacienții cu leziuni simptomatice [2,17]. Crizele pot fi atât generalizate cât și focale. Ca simptom de însoțire a MAV, cefaleea este de obicei de tip migrenos. Poate fi focală, unilaterală sau generalizată. Incidența cefaleei în cazul pacienților cu MAV nu este cu mult mai mare comparativ cu populația generală. Ca mecanism de producere sunt incriminate întinderea provocată la nivelul durei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
este de 11 până la 33% la pacienții cu leziuni simptomatice [2,17]. Crizele pot fi atât generalizate cât și focale. Ca simptom de însoțire a MAV, cefaleea este de obicei de tip migrenos. Poate fi focală, unilaterală sau generalizată. Incidența cefaleei în cazul pacienților cu MAV nu este cu mult mai mare comparativ cu populația generală. Ca mecanism de producere sunt incriminate întinderea provocată la nivelul durei mater, la nivelul sinusurilor venoase durale, precum și dilatarea arterelor nutritive tributare MAV [2]. Și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
din cazuri, în marea majoritate hemoragia intraparenchimatoasă fiind însoțită de hemoragie intraventriculară. Spre deosebire de literatura de specialitate, deficitul neurologic progresiv a fost, în experiența noastră, a doua cauză de prezentare, în 24% din cazuri, fiind urmată de crizele comițiale (16%) și cefalee (16%). DIAGNOSTICUL MALFORMAȚIILOR ARTERIO-VENOASE Diagnosticul MAV cuprinde tehnicile uzuale imagistice utilizate la nivel cerebral: examinarea CT, RMN și angiografia cerebrală, dar și tehnici mai elaborate, cum ar fi examinarea CT cu xenon, angio-RMN și RMN funcțional, angiografia cerebrală cu substracție
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
de focar (exclusiv oftalmoplegia), în special pentru leziunile localizate la nivelul incizurii tentoriale, planșeului fosei anterioare sau sinusului sagital superior. Pacienții cu fistulă în regiunea cavernoasă prezintă chemosis, proptoză, edem papilar, ischemie retiniană, și ocazional, oftalmoplegie. Pacienții acuză de obicei cefalee și până la 50% prezintă sufluri sincrone cu pulsul. Sub 3% se prezintă pentru hemoragie subarahnoidiană. Fistulele sinusurilor laterale pot fi asimptomatice sau se pot prezenta cu tinitus, cefalee, tulburări vizuale fluctuante, scotoame, simptome de hipertensiune arterială și ocazional tulburări de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
pentru hemoragie subarahnoidiană. Fistulele sinusurilor laterale pot fi asimptomatice sau se pot prezenta cu tinitus, cefalee, tulburări vizuale fluctuante, scotoame, simptome de hipertensiune arterială și ocazional tulburări de memorie și demență. Fistulele sinusului sagital superior se prezintă de obicei cu cefalee, hemoragie, AVC ischemice, demență și cecitate corticală. Leziunile fosei craniene anterioare se prezintă cu hemoragie (91%) și pierderea vederii. DIAGNOSTICUL IMAGISTIC Explorarea de elecție pentru diagnosticul fistulelor arterio-venoase durale este angiografia selectivă prin tehnică Seldinger a arterelor carotide internă și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cerebrală, apoplexia hipofizară etc. Hemoragia intraventriculară prin „reflux” - are etiologia oricărei hemoragii subarahnoidiene (de asemenea, unele anevrisme dau frecvent IVH fără reflux). PREZENTAREA CLINICĂ Depinde de severitatea și cauza IVH. Simptomatologia poate fi minimă sau absentă sau pacientul poate prezenta cefalee bruscă, greață, vărsături, pierderea conștienței, uneori crize convulsive generalizate. Simptomele IVH secundare sunt date de hemoragia intracerebrală/subarahnoidiană, în funcție de localizarea și extensia hemoragiei. Evoluția este agravată de apariția hidrocefaliei obstructive prin blocajul drenajului de LCR. Starea clinică și prognosticul sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
agravării neurologice sunt multiple: compresiunea directă a trunchiului cerebral, hidrocefalia obstructivă, angajarea culmenului cerebelos și/sau amigdaliană. Gravitatea tabloului clinic este adesea corelată cu extinderea infarctului [18] și în special cu obstrucția arterei cerebeloase posteroinferioare. Tabloul clinic este dominat de cefalee, grețuri, vărsături asociate cu un sindrom cerebelos homolateral și eventual paralizii ale nervilor cranieni. Apariția tulburărilor de conștiență și vegetative poate semnala o compresiune de trunchi cerebral, o hidrocefalie sau iminența angajării cerebeloase. Agravarea neurologică poate surveni brutal în orice
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cele mai comune semne și simptome sunt:febră;confuzie (encefalopatie); - dureri abdominale difuze; - vărsături; - scăderea debitului urinar sau ileus paralitic. Peritonitele acute primitive se manifestă diferit față de cele secundare, pe primul loc situându-se semne generale de infecție (febră, frison, cefalee) asociate cu grețuri repetate, diaree; lipsește contractura. Având în vedere mecanismul de producere diferit comparativ cu peritonita secundară, simptomele vor fi prezentat diferit în funcție de patologie. Astfel, peritonita apărută la persoanele cu dializă ambulatorie continuă (DPCA) manifestările clinice sunt reprezentate de
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
în mod specific la manifestările patologice care apar în timpul ședințelor de hemodializă, iar dializa are un rol patogenetic important în producerea lor. Cele mai frecvent observate sunt în ordine: hipotensiunea (30%, chiar mai frecvent la pacienții diabetici), crampele musculare (15-20%), cefaleea, durerile toracice sau lombare (10-15%), pruritul (10%) și frisoanele (5%). În afară de acestea, există și complicații mai puțin frecvente, dar severe, cum sunt sindromul de dezechilibru, reacțiile de hipersensibilitate, tamponada cardiacă, hemoragiile și hemoliza acută. Hipotensiunea intradialitică Apariția unor episoade hipotensive
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
pot avea cauze legate de dializă (hipotensiune, reacție la dializor, sindrom de dezechilibru de dializă etc), sau non-dialitice: sindrom uremic, hipercalcemie etc. Pentru prevenirea lor trebuie evitate în primul rând episoadele de hipotensiune, iar apoi efectuate investigații în vederea depistării cauzei. Cefaleea, durerile toracice și lombare Durerile cu diferite localizări, descrise de pacient în timpul ședinței de HD sunt simptome relativ nespecifice. Astfel, cefaleea poate fi secundară variațiilor tensionale sau o primă manifestare a sindromului de dezechilibru de dializă; de regulă, poate fi
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
etc. Pentru prevenirea lor trebuie evitate în primul rând episoadele de hipotensiune, iar apoi efectuate investigații în vederea depistării cauzei. Cefaleea, durerile toracice și lombare Durerile cu diferite localizări, descrise de pacient în timpul ședinței de HD sunt simptome relativ nespecifice. Astfel, cefaleea poate fi secundară variațiilor tensionale sau o primă manifestare a sindromului de dezechilibru de dializă; de regulă, poate fi prevenită prin reducerea ratei de ultrafiltrare sau/și a fluxului sanguin. Durerile toracice au o patogeneză necunoscută, însă trebuie diferențiate de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
de dializă (membrană high-flux). 5.2.3. Sindromul de dezechilibru de dializă (SDD) SDD este o asociere de simptome și semne sistemice și neurologice, care apar fie în timpul, fie imediat după ședința de hemodializă; acestea pot fi ușoare (grețuri, vărsături, cefalee, agitație) sau severe, care includ crize convulsive, obnubilare și comă. Etiologia SDD este controversată, cel mai probabil fiind vorba despre un grad variabil de edem cerebral intracelular, produs de mobilizarea rapidă prin dializă a substanțelor osmotic active din spațiul extracelular
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
copiii la care apariția craniofaringiomului se asociază cu un deficit de GH, afecțiunea poate fi diagnosticată precoce prin observarea opririi ritmului liniar de creștere a copilului. Ulterior, deoarece craniofaringioamele ating deseori dimensiuni mari, se poate asocia un sindrom tumoral hipofizar (cefalee în cască, rebelă la tratament, tulburări de vedere prin compresia chiasmei optice, tulburări de termoreglare sau de comportament alimentar, tulburări neuroischemice prin invazia sinusurilor cavernoase, vomă, somnolență etc.) sau, în 15% din cazuri, apariția de diabet insipid prin disjuncția tijei
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
acțiunea GH. rIGF-I se administrează subcutan în doze de 80 mg/kg de două ori pe zi. Efectele secundare ale terapiei constau în lipodistrofie la locul injecției, hipertrofia amigdalelor cu sindrom de obstrucție respiratorie superioară și apnee de somn, cefalee și risc de hipoglicemie din cauza efectelor insulin-like. Problema terapiei cu rIGF-I este și una de doză. Se știe că efectele IGF-I la nivelul cartilagiilor de creștere sunt dependente nu doar de IGF-I circulant (a carui origine e
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
cu apnee de somn și risc de moarte subită), digestive (risc crescut de polipoză colonică și cancer de colon), metabolice (insulinorezistență și diabet zaharat, hipertrigliceridemie, hipercalciurie cu risc crescut de litiază renală), endocrinologice (insuficiență corticotropă, tireotropă, gonadotropă), sindrom tumoral hipofizar (cefalee în cască, rebelă la tratament, tulburări de vedere prin compresia chiasmei optice, fenomene ischemice și de paralizie a nervilor oculomotori prin invazia sinusurilor cavernoase) . De obicei, tumorile hipofizare secretante de GH diagnosticate la vârste tinere, cum sunt cele din gigantismul
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
aceea se transmite din rezervoare, instalații de climatizare și cu mare probabilitate și intraspitalicesc. Din punct de vedere clinic, debutul este rapid progresiv, cu febră mare și frisoane, tuse seacă. Există și semne extrarespiratorii evocatorii: digestive (diaree), neurologice (confuzie, agitație, cefalee), renale (oligurie), mialgii. Radiografia pulmonară relevă opacități aleolare flu, rău delimitate, cu tendință la confluare, nesistematizate, uneori bilaterale. Examenele biologice arată: limfopenie, hiponatremie, uneori citoliză hepatică (creșteri de TGO, TGP), hematurie și proteinurie. Diagnosticul bacteriologic permite evidențierea Legionellei prin tehnica
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
terapeutic. IV.3. PNEUMONIILE CU GERMENI ATIPICI A) Pneumonia cu mycoplasma Este mai des întîlnită la adulții tineri și copii. Are o perioadă de incubație de 2-3 săptămîni și asociază frecvent complicații extrapulmonare. Debutul clinic este progresiv, cu febră moderată, cefalee, faringită, tuse seacă, iritantă. Pe radiografia toracică se identifică imagini interstițiale bilaterale sau alveolare, iar biologic, se constată hiperleucocitoză cu polinucleoză moderată și creștere importantă a vitezei de sedimentare a hematiilor. Uneori, se produce anemie hemolitică. Prezența de aglutinine la
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
în mod normal nu se găsesc acolo: microorganisme și celule de tip inflamator (meningite), hematii (hemoragia subarahnoidiana din rupturile anevrismale sau după traumatisme cranio-cerebrale severe), substanțe chimice (introduse pentru investigația mielografica) etc. Cele mai frecvente simptome de iritație meningeală sunt cefaleea, asociată uneori cu vomismente, redoarea cefei și fotofobia. Semne ale iritației meningeale sunt: - redorea de ceafă: se examinează cu bolnavul în decubit dorsal, flexia capului fiind dureroasă, limitată sau imposibilă; - semnul Kernig: la bolnavul în decubit dorsal, flexia coapselor pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
și, în cazuri mai rare, ingerat sau injectat. Efectele dorite de consumatori, deși neplăcute pentru începători (greață, amețeli, dureri de cap), sunt excitare trecătoare, euforie, senzația de bine și indiferență. Aceste efecte durează 6-8 ore. Efectele nocive sunt amețeli, vărsături, cefalee, insomnie, probleme respiratorii, precum și alte disfuncționalități organice, putând genera decesul consumatorului în urma sincopei cardiace. Consumul de opiu generează toleranță, dependență psihică și fizică. În cazul opioidelor - heroină, morfină, codeină consumul cronic duce la instalarea toleranței și apariția sevrajului atunci când nu
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
leziune difuză de la început, produsă de microbi cu virulență crescută cantonați la nivelul unui ganglion și în țesuturile adiacente [4]. Studiu clinic Semnele funcționale în infecțiile acute ale sistemului limfatic sunt: - durerea care determină chiar impotența funcțională a membrului afectat - cefalee - anorexie - grețuri - vărsături Semnele generale ne indică o alterare a stării bolnavului cu febră până la 40oC, tahicardie, frisoane frecvente. Semnele locale depind de tipul infecției acute: - Limfangitele reticulare, care se dezvoltă în apropierea plăgii, se caracterizează printr-o rețea cu
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]