2,949 matches
-
a celebra centenarul morții poetului național român, Mihai Eminescu, precum și propunerea lor ca Mihai Eminescu să figureze printre personalitățile care fac obiectul unei comemorări internaționale, 2. Recunoscând că operele poetului fac parte integrantă din patrimoniul cultural mondial, 3. Reamintind succesul celebrării centenarului lui George Enescu și participarea UNESCO la activitățile comemorative, în 1981, 4. Considerând că celebrarea internațională a aniversării personalităților eminente ale lumii internaționale și culturale constituie o contribuție importantă la realizarea obiectivelor UNESCO legate de promovarea aprecierii mutuale a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
figureze printre personalitățile care fac obiectul unei comemorări internaționale, 2. Recunoscând că operele poetului fac parte integrantă din patrimoniul cultural mondial, 3. Reamintind succesul celebrării centenarului lui George Enescu și participarea UNESCO la activitățile comemorative, în 1981, 4. Considerând că celebrarea internațională a aniversării personalităților eminente ale lumii internaționale și culturale constituie o contribuție importantă la realizarea obiectivelor UNESCO legate de promovarea aprecierii mutuale a identităților naționale și valorilor culturale, precum și la dezvoltarea înțelegerii și cooperării internaționale, 5. Reamintind că prin
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la realizarea obiectivelor UNESCO legate de promovarea aprecierii mutuale a identităților naționale și valorilor culturale, precum și la dezvoltarea înțelegerii și cooperării internaționale, 5. Reamintind că prin rezoluția 18 C/4.351 și 24 C/18.61 Conferința generală a încurajat celebrarea aniversării personalităților eminente și evenimentelor istorice importante și care va avea o importanță sporită cu ocazia Deceniului mondial al dezvoltării culturale, 6. Invită UNESCO și statele membre să se alăture la celebrarea centenarului morții poetului național român Mihai Eminescu, 7
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
24 C/18.61 Conferința generală a încurajat celebrarea aniversării personalităților eminente și evenimentelor istorice importante și care va avea o importanță sporită cu ocazia Deceniului mondial al dezvoltării culturale, 6. Invită UNESCO și statele membre să se alăture la celebrarea centenarului morții poetului național român Mihai Eminescu, 7. Roagă Directorul general al UNESCO să asocieze Organizația la celebrarea acestui centenar și la activitățile de comemorare cu această ocazie". Revenit la Ambasadă, am informat pe Reprezentantul permanent și, bineînțeles, am făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
va avea o importanță sporită cu ocazia Deceniului mondial al dezvoltării culturale, 6. Invită UNESCO și statele membre să se alăture la celebrarea centenarului morții poetului național român Mihai Eminescu, 7. Roagă Directorul general al UNESCO să asocieze Organizația la celebrarea acestui centenar și la activitățile de comemorare cu această ocazie". Revenit la Ambasadă, am informat pe Reprezentantul permanent și, bineînțeles, am făcut o comunicare amplă către Centrala MAE Prima acțiune privind includerea în Calendarul UNESCO a comemorării poetului național român
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ori în ultimii ani. Și totuși, astfel de evenimente stârnesc îngrijorare și ridică multe semne de întrebare asupra cauzelor care stau la baza comportamentului violent al copiilor, în special în ceea ce privește actele de omucidere ale acestora de la vârste tot mai mici - „Celebrarea” războinicilor, durilor și justițiarilor: personajele sunt apreciate mai mult pentru duritate decât pentru inteligență, sensibilitate și umor. Asemenea serialelor de acțiune și thrillerelor și desenele animate violente transmit disimulat un mesaj periculos și dezinhibant: violența nu este oribilă și nimeni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Diabolicelor, să spunem. Dar, scris cu pană sigură, cu finețe de psiholog și, În același timp, cu privirea cuprinzătoare a unui istoric, micul op Despre dandysm și despre George Brummell livrează amatorilor un personaj de talia oricăruia din cele plăsmuite. Celebrare a trufiei, cartea - crede Barbey - poate deveni o oglindă pentru toți cei care ar vrea să devină Brummell. Numai că tot el atrage atenția Într-o frază de neuitat: „Nu devii Brummell. Ești sau nu ești”. Baudelairetc "Baudelaire" Charles-Pierre Baudelaire
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
privilegiat de antropologia culturală, constatăm că avem de a face cu alte serii de fenomene și de terminologii: magie, tabuuri, sacrificii, ofrande, rugăciuni, rituri de inițiere, rituri de trecere (ale ciclurilor vieții), rituri calendaristice, pelerinaje, carnavaluri, sărbători, rituri politice (comemorări, celebrări, parade, rituri de inaugurare, rituri de instaurare etc.), ceremonii sportive etc. Spre deosebire de conceptul de mit, ritualul a beneficiat de numeroase lucrări consacrate În exclusivitate definirii ariei sale conceptuale (C. Bell, 1992, 1997; R. Grimes, 1990, 1995; D. Kertzer, 2002; G.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și de performare a unor activități simbolice În antiteză cu acestea; f) riturile politice: ansamblul riturilor care fie fac vizibile, impun și legitimează ordinea și ierarhiile existente, fie contestă, inversează, ridiculizează aceste relații de dominație. În prima categorie intră comemorările, celebrările periodice, inaugurările, instaurările etc. În a doua - demonstrațiile și mitingurile, charivari cu finalitate politică, riturile de violență etc. De altfel, tot În câmpul tipologiilor referitoare la sistemul ritual poate fi inclusă și dezbaterea În jurul binomului rit-ceremonie. Chiar dacă cei mulți cercetători
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
se Împletesc cu calendarul creștin (I. Ghinoiu 1988). Zilele și perioadele „ținute” au atât nume ale sfinților creștini, cât și nume din mai vechi vocabulare sacrale. Actele ceremoniale provin din sfera vrăjitoriei, divinației și purificărilor, a ofrandelor și sacrificiilor, a celebrărilor și comemorărilor etc. În acest sistem ceremonial, dominante sunt interdicțiile, adică riturile de protejare magică Împotriva celor mai diverse surse ale răului. Cea mai importantă interdicție este aceea de a munci: spre uimirea lui I.A. Candrea (1928, p. 130
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
adevărat „schimb de vizite” Între cei doi aleși. În dimineața marii sărbători, domnul se Îndreaptă spre biserică urmat de un Întreg alai, În vreme ce fiecare etapă a acestui drum inițiatic este anunțată orășenilor prin sunetul clopotelor: este cel dintâi semnal al celebrării și primul moment În care puterea Își asociază prezența marelui eveniment liturgic. Monarhul intră În biserică, iar corul și Înaltul cler cântă imnul axion („vrednic este”). După cântarea Întru slava sfintei (slavoslovia), alaiul Întreg iese, iar racla cu relicva este
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
marelui eveniment liturgic. Monarhul intră În biserică, iar corul și Înaltul cler cântă imnul axion („vrednic este”). După cântarea Întru slava sfintei (slavoslovia), alaiul Întreg iese, iar racla cu relicva este dusă În curte de către patru preoți. Acesta este Începutul celebrării publice: racla sfintei Înconjoară de trei ori biserica, fiind urmată de alaiul condus de principe și de mitropolit (R. Păun, 2007, pp. 104-105). Această sinteză, bazată pe descrieri de epocă, scoate În evidență importanța deplasărilor În constituirea procesiunii: domnitorul se
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
imaginea sa tipică este aceea a mersului pe jos, pe mari distanțe, În condiții dificile, asemănătoare cu o asceză sau cu o probă inițiatică. Spre deosebire de alte rituri, pelerinajele acoperă o mare durată de timp. Sacrificiile, ședințele șamanice, actele magice, comemorările, celebrările sau paradele politice, ceremoniile funerare și riturile calendaristice nu depășesc limita câtorva zile (chiar dacă ele pot fi dezvoltate Într-o succesiune de secvențe rituale, de durată mai mare, precum inițierile eroice sau vindecările magice). Pelerinajul, ca ansamblu ritualic unitar, poate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
că pentru Roberto Da Matta modelul ideal al procesiunii este cel religios, iar imaginea standard a paradei este cea militară. Pelerinajul nu intră În sfera lui de reflecție. Sărbătoarea și carnavalultc "Sărbătoarea și carnavalul" Sărbătoare, festival, ospăț, banchet, fiesta, carnaval, celebrare - În literatura de specialitate, termenii folosiți pentru a denumi această clasă ceremonială sunt variați și eterogeni. În esență, sărbătoarea apare ca o categorie integrantă, În care sunt apoi incluse diferite complexe ritualice care se individualizează prin anumite note specifice. Sărbătorile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unui grup este menită să se exprime deplin și este etalată, În mod conștient, În fața publicului. (E. Turner, 1996, vol. II, p. 484) Sărbătorile pot fi cel mai bine definite drept zile sau perioade ieșite din comun, destinate comemorării sau celebrării ritualice, deseori prin participarea, conform tradiției, la evenimente sau perioade care au o anumită importanță pentru un individ sau pentru comunitatea sa. (E. Horowitz, 1994, pp. 276-277) În sensul curent, sărbătoarea poate desemna: un timp al celebrării, sacru sau laic
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
destinate comemorării sau celebrării ritualice, deseori prin participarea, conform tradiției, la evenimente sau perioade care au o anumită importanță pentru un individ sau pentru comunitatea sa. (E. Horowitz, 1994, pp. 276-277) În sensul curent, sărbătoarea poate desemna: un timp al celebrării, sacru sau laic; celebrarea anuală a unei anumite persoane sau a unui eveniment memorabil; strângerea unei anumite recolte; o suită de performanțe artistice, dedicate unui autor, gen sau mediu de masă (de exemplu, Shakespeare, muzică, cinematografie). La modul generic: veselie
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ritualice, deseori prin participarea, conform tradiției, la evenimente sau perioade care au o anumită importanță pentru un individ sau pentru comunitatea sa. (E. Horowitz, 1994, pp. 276-277) În sensul curent, sărbătoarea poate desemna: un timp al celebrării, sacru sau laic; celebrarea anuală a unei anumite persoane sau a unui eveniment memorabil; strângerea unei anumite recolte; o suită de performanțe artistice, dedicate unui autor, gen sau mediu de masă (de exemplu, Shakespeare, muzică, cinematografie). La modul generic: veselie și voioșie. În științele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
persoane sau a unui eveniment memorabil; strângerea unei anumite recolte; o suită de performanțe artistice, dedicate unui autor, gen sau mediu de masă (de exemplu, Shakespeare, muzică, cinematografie). La modul generic: veselie și voioșie. În științele sociale, sărbătoarea Înseamnă o celebrare periodică, alcătuită dintr-o multitudine de forme rituale și de evenimente, care Îi afectează, În mod direct sau indirect, pe toți membrii comunității și care arată, În mod implicit sau explicit, valorile, ideologia și concepția despre lume Împărtășite de membrii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care arată, În mod implicit sau explicit, valorile, ideologia și concepția despre lume Împărtășite de membrii unei comunități, care constituie baza identității lor culturale. (A. Falassi, 1997, vol. I, p. 296) În ultimă instanță, am putea defini sărbătoarea ca o celebrare simbolică a unui obiect (eveniment, om, zeu, fenomen cosmic etc.), Într-un interval de timp consacrat unei multitudini de activități colective cu funcții expresive. (F.A. Isambert, 1989, vol. IX, p. 424) Terminologia sărbătorii Își are rădăcinile În cuvintele latine festus
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Sistemele de clasificare a diferitelor tipuri de sărbători pot urmări diverse axe: astfel, E. Turner (1996, vol. II, pp. 484-487), referindu-se la sistemul social În care se integrează ceremoniile, distinge Între sărbătorile religioase (precum Maha Kumbha Mela din India, celebrarea Fecioarei la Guadalupe, În Mexic, sau ciclul religios de la Mecca), sărbătorile politice și naționale (ziua națională, Încoronările, comemorările unor evenimente semnificative pentru un anumit grup social), sărbătorile economice (precum Plotlach, specific indienilor de pe coasta de nord-vest a Americii de Nord, Kula din
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fericirii care radiază pe fețele participanților sau În cântecele lor. Nimeni nu se poate simți stânjenit În lumea multidimensională a carnavalului. (V. Turner, 1983, p. 124) Mai mult decât o sărbătoare, carnavalul este o perioadă de conflict ritualizat și de celebrare, la răscrucea dintre iarnă și primăvară, exces și abstinență, moarte și renaștere, muncă și distracție, Între așa-numita civilizație și ceea ce este perceput ca sălbăticie (masca omului sălbatic). Caracterizat de deghizare, dans, muzică, dramatizare, teatru stradal, parade și procesiuni, el
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Goethe În anul 1788, Bahtin evidențiază dialectica exceselor și a transgresiunilor normelor sociale și, odată cu acestea, dialectica inversiunilor simbolice care dau sens acestor acte aparent haotice și antisociale. Goethe subliniază Înainte de toate caracterul popular al acestei sărbători, inițiativa poporului În celebrarea ei: „Carnavalul din Roma este o serbare care, la drept vorbiind, nu este dată poporului, ci pe care poporul și-o dă sieși”. De aceea, poporul nu se simte cu această ocazie ca unul ce a primit un dar și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
formă de exprimare a rezistenței față de mai-marii zilei, o tehnică de contestare socială ce poate conduce la revoltă fățișă, un fel de rebeliune, miniaturală ca mijloace de luptă socială, dar efectivă ca rezultate; c) modelul simbolic (hermeneutic): carnavalul este „o celebrare a ambivalenței”, care afirmă atât dezordinea, cât și ordinea, care contestă organizarea socială, dar o și confirmă, care aduce În scenă atât simboluri ale diferenței, cât și metafore ale unității sociale. În prima versiune, promovată, pe urmele lui É. Durkheim
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de sancționare a unor comportamentele deviante, adoptate fie de anumiți membri ai comunității, fie de reprezentanți ai autorității politice, economice sau religioase: Dacă luăm În considerare evantaiul formelor În care apare un charivari, observăm că la una dintre extreme avem celebrarea colectivă, veselă și fără miză, a unei căsătorii oarecare - chiar dacă accentele satirice sunt rareori absente, mai ales când distracția este condusă de tinerii localnici -, iar la cealaltă găsim exprimarea ostilității colective În cea mai crudă formă, având ca finalitate ostracizarea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sau de semnificație a riturilor politice: oricine va recunoaște și va Înțelege esența unui rit de Încoronare sau a unui rit de Învestire a președintelui țării, a unui rit funerar pentru o mare personalitate politică, a unei parade prilejuite de celebrarea zilei naționale, a unui ansamblu de manifestări ceremoniale care comemorează un moment sau o personalitate emblematică pentru o anumită comunitate, a unui marș de protest, a unui rit de degradare, excomunicare ori condamnare a persoanei sau persoanelor considerate periculoase pentru
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]