801 matches
-
atitudinilor sociale cu privire la adopție, ca și cu experiențele copilului înregistrate în familie și în afara acesteia. Istoricul de plasament al copilului este considerat de asemenea important în adaptarea la adopție. Eforturile de coping manifestate de copii includ o varietate de strategii centrate fie pe problemă (ex. acțiuni instrumentale, negociere, suport de mobilizare, căutare de informații, schimbare expectanțelor sau a aspirațiilor etc.), fie pe emoții (ex. minimizare, negare, fugă de realitate, distanțarea, auto-blamarea și redefinirea)256. Cercetări empirice. Eforturile de a testa acest
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
asupra cremațiunii, texte publicate cu precădere în revista "Flacăra Sacră". Un al doilea motiv care stă la baza prezentei ediții se datorează faptului că Șerboianu este aproape deloc cunoscut în mediul științific românesc drept un susținător al cremațiunii. Analize detaliate, centrate doar pe activitatea sa, nu au fost concepute, dezvoltate, ci, mai degrabă Calinic I. Popp Șerboianu a fost mereu pomenit datorită activității sale științifice dar și organizatorice printre țiganii români ai vremii sale. Din acest punct de vedere, lucrarea sa
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
înalt profil tombal, Roderick Usher (mai înalt prin sălbateca, mătăsoasa și preoțeasca surpare a părului) cunoștea neîmpărțit ființa îndelung provocată a Poeziei. Până la marginele celebrelor, incineratelor umbre. Ea se desfăcea liberă de figura umană ca o sperată poartă. O! Sieși centrat, adunat și de piatră, colo un cer obosea prin scăpărarea-i unică. Profundul, declinatul anotimp al acestei naturi cogitale se preamărea, din învălite roduri. Potir propagat. Insomnie concentric scuturată a Principiilor. Îmbrăcare simultană a glorioase, certe geometrii. Cunoașterea era aici
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
copaie. În această frenezie recuperatorie, cei care controlau pîrghiile privatizării au putut să o organizeze ca pe un soi de Caritas politic, redistribuind piramidal bunul național. Urmînd același principiu, legile noastre funciare au continuat să fie agrare, și nu agricole, centrate adică pe proprietate, și nu pe productivitate : noi vă dăm pămînt, ce faceți apoi cu el e treaba voastră ! și aproape un sfert din acest pămînt a rămas astfel pîrloagă... Spațiul public, odinioară în întregime etatizat, a fost și el
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
vroia să-l ia asistent, când Marc se hotărî, În 1951, să se angajeze la ORTF, care tocmai Își Începea emisiunile. Când o Întâlni pe Janine, la Începutul lui 1957, Marc făcea un reportaj de televiziune despre mediile din Saint-Tropez. Centrată mai ales În jurul personajului Brigitte Bardot (Et Dieu créa la femme, apărut În 1956, a constituit adevărata lansare a mitului Bardot), ancheta lui atingea de asemeni unele cercuri artistice și literare, mai ales ceea ce mai târziu avea să se numească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
în pumni. Repede sosesc și fripturile. Suntem cam înghesuiți. Neagu își retrage scaunul : el nu mănâncă, bineînțeles. Pentru băutorii adevărați mâncarea e umilitoare... Partenera mea vine mai aproape : mâinile ei lungi și delicate, deasupra farfuriei. Profilul e palid. Pare con centrată, absentă. Neagu trece farfuria uriașului, care golește conținutul într-a sa, așezând-o apoi alături, fără nici un cuvânt. Totul se petrece rapid, după o regulă statornicită, care nu mai are nevoie de explicații. Paharul rămâne, însă, neatins. Sărbătoritul până la urmă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
plăcerilor, rostul și ținta noastră, inclusiv a acelora care nu-și găsesc rostul pe lume, nu l-au fi căutat unde trebuie nu sună vulgar pentru că sună natural și, mai mult, nu este gratuită, e ca țărișoara noastră, caldă, suculentă, centrată, strîmtă, depinde de simțurile și orientarea filozofică a receptorului. Și asta În timp ce toate personajele sînt demne de Caragiale, ceva mai enervat, mai agresiv, astfel Încît se poate trage concluzia că-i vorba de unul dintre cele mai bune filme românești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cu privire la alternativele de tratament pentru tinerii cu probleme de consum și abuz de substanțe psihoactive au arătat că includerea familiei în procesul terapeutic poate spori gradul de implicare și eficiența programului. poate submina reușita programului. este o metodă inferioară tratamentului centrate pe proces. este practic imposibilă. Răspunsuri: 1c; 2b; 3. Adevărat; 4b; 5. Adevărat; 6d; 7b; 8a. Capitolul 11 RETARDAREA MINTALĂ ȘI TULBURĂRILE PERVAZIVE DE DEZVOLTARE Vom discuta despre aceste două categorii în cadrul aceluiași capitol deoarece, în cele mai multe cazuri, tulburările pervazive
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
nobilii, burghezii sau poporul, ci gazetarii ?i banii celor care-?i permiteau s? difuzeze ideile conform propriilor interese. Banul a devenit divinitatea epocii, iar Rotschild profetul s?u�, scria Heinrich Heine �n 1835. Filele cronicilor ne descriu o societate puternic centrat? pe � gospod?ria� individual? ?i pe rutinele aferente. Nu afl?m din documente date despre o schimbare semnificativ? a stratific?rîi sau a mobilit??îi sociale, despre o cre?tere spectaculoas? a diviziunii sociale a muncii, nici despre o transformare
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
au fost publicate opere ale sociologilor ru?i, germani, italieni, americani ?i francezi, bine�n?eles. 4) �n toamna anului 1895, depunerea statutului Societ??îi de sociologie din Paris, care, �n anul urm?tor, avea s? ?în? reuniuni lunare, fiecare centrat? pe o tem? �n exclusivitate ?tiin?ific?. Worms asigur? secretariatul, Gabriel Tarde accept? pre?edin?ia, apoi anim? dezbaterile urm?rîțe de un public mai cur�nd eclectic ?i monden. �n Fran?a ?i �n str?în?țațe, personalit??i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
scene, Anderson adesea se retrage spre margine, alteori contopindu-se cu ansamblul. Dimpotrivă, Madona întotdeauna domină anturajul și este centrul atenției, aparițiile sale subliniindu-i talentele, importanța și mai ales statutul de vedetă. Madona reprezintă, așadar, subiectul modern, suveran și centrat asupra lui însuși, deținînd controlul, în timp ce Laurie Anderson apare mai maleabilă, mai dispersată, în stilul unei subiectivități postmoderne. În colecția de videoclipuri pe anul 1990, Anderson prezintă o clonă masculină a ei, care să o ajute la producția muzicală și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
restructurarea lor; 2. definiții orientate pe produsul final al creației; 3. definiții „estetice” sau expresive axate pe procesul de autoexpresie a creatorului; 4. definiții psihanalitice sau dinamice unde creativitatea este prezentată în termenii interacțiunii dintre id, ego, superego; 5. definiții centrate pe procesele de gândire în sine; mai mult decât pe procesele de gândire de tipul rezolvare de probleme; 6. alte definiții, dificil de categorizat. Creativitatea pedagogică definește calitățile necesare cadrului didactic pentru proiectarea și realizarea unor activități eficiente prin valorificarea
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
copii în general, generează un stil pedagogic individual . întrebarea este: ce anume din contextul pedagogic specific procesului instructiv-educativ contribuie la modelarea și adoptarea stilului pedagogic? în opinia specialiștilor, un cadru didactic ar trebui să acționeze în mod receptiv, flexibil și centrat pe aplicabilitatea cunoștințelor transmise, având în centrul atenției cerințele educaționale specifice elevilor în funcție de particularitățile individuale și de vârstă. Având în vedere că învățământul actual are un pronunțat caracter formativ, cadrul didactic trebuie să fie orientat spre adoptarea unor metode de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și terapia familială 240 9.2.1. De la difuz la instituționalizat-specializat 240 9.2.2. De la individ la sistem 241 9.2.3. Rolul terapeutului și al lucrătorului social 242 9.3. Orientări teoretice fundamentale 244 9.3.1. Abordări centrate pe prezentul familial (sincronice) 245 9.3.1.1. Modelul comunicațional-sistemic 245 9.3.1.2. Terapia familială structurală 247 9.3.1.3. Terapia familială behavioristă (comportamentalistă) 248 9.3.1.4. Terapia familială psihoeducațională 249 9.3.2
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prezentul familial (sincronice) 245 9.3.1.1. Modelul comunicațional-sistemic 245 9.3.1.2. Terapia familială structurală 247 9.3.1.3. Terapia familială behavioristă (comportamentalistă) 248 9.3.1.4. Terapia familială psihoeducațională 249 9.3.2. Abordări centrate pe trecutul familial (diacronice) 250 9.3.2.1. Modelul relațiilor obiectuale 250 9.3.2.2. Terapia familială multigenerațională 251 9.3.3. Alte abordări 252 9.3.4. Abordarea sistemică și redescoperirea individului: terapia cognitivă 254 9.3
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
concretă a diverselor orientări și școli identifică multe puncte comune și suprapuneri. Așa încât, clasificările ce urmează, uzuale de altfel în literatura din domeniu (Griffin, 1993; Gurman, Kniskern, 1991; Levent, 1984), au mai mult un caracter didactic. 9.3.1. Abordări centrate pe prezentul familial (sincronice)tc " 9.3.1. Abordări centrate pe prezentul familial (sincronice)" Premisa comună de bază a acestor orientări este că actualul proces de interacțiune din interiorul familiei, chiar dacă nu a generat problema ce trebuie soluționată, sigur contribuie
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și suprapuneri. Așa încât, clasificările ce urmează, uzuale de altfel în literatura din domeniu (Griffin, 1993; Gurman, Kniskern, 1991; Levent, 1984), au mai mult un caracter didactic. 9.3.1. Abordări centrate pe prezentul familial (sincronice)tc " 9.3.1. Abordări centrate pe prezentul familial (sincronice)" Premisa comună de bază a acestor orientări este că actualul proces de interacțiune din interiorul familiei, chiar dacă nu a generat problema ce trebuie soluționată, sigur contribuie la menținerea ei. Prin urmare, scopul terapiei este să suprime
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și a violenței în familie; - practica arată că terapia psihoeducațională multifamilială - ședințe comune cu mai multe familii și tratament psihologic comun - are efecte pozitive datorită mecanismului psihosocial al similarității de statut și de grup de suport. 9.3.2. Abordări centrate pe trecutul familial (diacronice)tc "9.3.2. Abordări centrate pe trecutul familial (diacronice)" Postulatul fundamental al acestor abordări este că problemele și simptomele actuale din familie sunt determinate în cea mai mare măsură de ceea ce s-a întâmplat în
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
multifamilială - ședințe comune cu mai multe familii și tratament psihologic comun - are efecte pozitive datorită mecanismului psihosocial al similarității de statut și de grup de suport. 9.3.2. Abordări centrate pe trecutul familial (diacronice)tc "9.3.2. Abordări centrate pe trecutul familial (diacronice)" Postulatul fundamental al acestor abordări este că problemele și simptomele actuale din familie sunt determinate în cea mai mare măsură de ceea ce s-a întâmplat în istoria familiei și a membrilor ei, chiar cu generații în
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
varietății cauzelor care o determină, a implicării multisau interdisciplinare, a corelării lor diversificate în desfășurarea faptelor, actelor ei și a efectelor emergente, care se intercondiționează, sunt complementare în dezvoltarea personalității. De aici și realitatea necesară a abordării din perspective altfel centrate a acțiunilor educaționale, ca și dificultatea rezultată a cuprinderii complexității lor, a formulării unui corp unitar, comun de ipoteze în concepere și realizare. ► Paradigma și modelul praxiologic apropie interpretarea actelor, a faptelor-puzzle (Kuhn) ale educației, de criteriile științei acțiunii (praxiologia
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sinonime, totale sau parțiale, rezultând numeroase tipuri și forme de curriculum. Cercetările asupra aspectelor teoretice ale curriculumului se dovedesc a fi anterioare și mult diversificate, față de cele practice ale elaborării și aplicării efective a unui model, pornind de la o paradigmă centrată inițial pe un conținut de învățat ca atare, până în actualitate cu o schimbare de semnificație: nu conținutul informațional este prioritar, ci funcționalitatea, utilizarea lui (în construcții alternative, pe discipline sau transversal), ca prilej, instrument în exersarea, dezvoltarea aspectelor dimensiunilor practice
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a unei alternative de curriculum, ca în cazul celui actual, prioritar cerut cel centrat pe formarea de competențe sau în alte abordări concretizate în diferite modele de construcție: ► Paradigma tradiționalistă (clasică) a constituit vreme îndelungată baza conceperii și realizării curriculumului centrat pe însușirea unui conținut informațional, de la momentul afirmării sale în practica educațională și până în epoca modernă, mai ales postmodernă. Prima lui reprezentare îl definește ca materie de studiat, pentru transmiterea culturii acumulate de generațiile anterioare, organizată pe discipline și pe
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Nu se confundă cu programele școlare analitice clasice. Pune accent pe procese și interese ale educaților sau pe activități centrate pe activitatea educaților de rezolvare de probleme sau centrate pe achiziții semnificative în rezolvarea de probleme ale vieții sociale sau centrate pe activități multiculturale, mai mult decât pe conținuturi. • Este o structurare a diferitelor experiențe de învățare, planificate și oferite pentru realizarea obiectivelor predeterminate (finalități, conținuturi, abilități specifice, procese, metode, mijloace, activități de predare și învățare, relații, măsurare, evaluare, criterii de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
tradiții anterioare în acesta, de sensurile conceptelor specifice înțelese și asimilate potrivit contextului aplicativ, de potențialul educatorilor și a celorlalți parteneri în acceptarea și implementarea lui. Pe acest fond pregătitor, M. Miled face o precizare importantă de natură constructivistă: curriculumul centrat pe competențe, pe experiențe de rezolvare facilitate în variate contexte reale, nu înseamnă doar acest aspect. Este necesară și corelarea lui strânsă cu alte două dimensiuni inițiale, eficient și logic pregătite: precizarea conținuturilor structurate pe conceptele esențiale ale domeniului și
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educatorilor, în baza profesionalismului lor și generatoare apoi de interpretări, generalizări, modele dezbătute și la nivelul instituției, ca organizație). 3.6. Promovarea unui curriculum centrat pe competențe în profesionalizarea educatorului Deși nu pot fi deosebiri de principiu între un curriculum centrat pe educat, descris mai sus și unul centrat pe formarea educatorului însuși (acum tot în postura de educat), nuanțările sunt marcate de particularitățile elementelor implicate. În experimentul nostru menționat (2005-2008), patru asemenea concretizări ale conceperii și realizării unui curriculum pentru
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]