736 matches
-
sau turci... Mare răzmeriță a fost atunci, adaugă Alexa. Țărănimea se ridicase puhoi, cu furci, cu topoare le răsărise Soarele! "Ajutoarele străine" n-au mai aflat drum de întoarcere. Am jurat atunci să plinim "Blestemul Mușatin", spune Alexa. Da! Am cercat cu pumnalul, cu otrava... Vulpoiul i-a dibuit. Multe capete de boieri, mari și mici, au căzut atunci... Și capul moșului meu a căzut atunci, lăcrimează Alexa. A fost cumplit... Țin minte, ca azi... Isaia scuipă un alt mormânt, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
știe de unde, propune Alexa. Nu... nu... Și-aiasta-i încă cu primejdie. Sângele mânjește, lasă urme. Lovitura trebuie să vină pe furiș, tăcută, nevăzută, neștiută, fulgerătoare, ca mușcătura de năpârcă mortală. Un praf, un prăfuleț cât o buburuză, o înghițitură strecurată... Am cercat-o: a doborât un taur. Otrava! Câte capete încoronate n-au fost trimise în iad cu un prăfuleț cât o gânganie... Sfântă otravă! Speli paharul, ești curat ca lacrima, nici o urmă, nu te știe nici gându', nici pământu'... Îi aud
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de mii! precizează Duma. Ați auzit? Socotiți dar: douăzeci de iatagane împotriva unei săbii... și vocea lui Ștefan tremură. Aista nu-i război, e măcelărie. Urgie!... În socotelile mele împreună cu oastea ungurească ce trebuie să vină, se adună dincolo de trecătoare, cercăm să-i oprim în vad, la trecerea Dunării, să nici calce pământul Moldovei. În voi mi-era nădejdea... În "Oastea cea mare a Moldovei"! De mă părăsiți... Fără voi... fără voi... sunt nimeni. Ce să fac?! îi întreabă și se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
capul gol, cu o cămășuță și cu izmănuțe până la genunchi. Odată, când m-am dus la scăldat cu băieți mai mari ca mine, care știau să înoate, am mers la apă adâncă. Am intrat și eu în apă, și tot cercând cât de adâncă este apa, am alunecat de pe un prag de pământ de sub apă și m-am dus la fund. M-am și văzut înecat. În apă am deschis ochii, am văzut pragul de pe care alunecasem, m-am prins
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
speranță cât și cele de dezamăgire și declin, condamnând manifestările de neînțelegere și discordie între conaționali. De aceea și spunea: „Neprieteni are fiecare om și cu atât mai mult un popor. Neprietenii poporului nostru voiesc să distrugă armonia noastră socială, cearcă să ne înghită și e zdrobitor când și români...dau mâna vrăjmașilor noștri și vând sentimentele lor naționale și patriotice pentru ambiții mici omenești”, iar în altă parte: „Dumnezeul strămoșilor noștri e cu noi. El ne-a susținut neamul vajnic
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de idei nouă și de simțiri patriotice"...3 (Să se observe ceea ce am mai spus că: "străinismul" a creat patriotismul.) Dar ceea ce e mai curios e că Alecsandri pune gura ridicolului Iorgu teorii de ale sale, teorii scumpe: "Iorgu : Am cercat de toate fără a da de mulțămire!... Mi-am zdruncinat șelile prin droșce pe paveaua noastră... cea vândută carîtașilor!... făr a câștiga altă plăcere, decât o durere în șolduri ă...î Am alergat ca un iepure pe câmpul Copoiului, făr
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ea este cântecul patriei, căci pentru el, încă o dată, țărănimea nu e o clasă socială, și încă nedreptățită, ci reprezentanta și păstrătoarea tradiției, a romînismului: " Într-o epohă ca aceasta, unde țările au a se lupta cu dușmani puternici, care cearcă a întuneca nu numai drepturile politice, dar și chiar naționalitatea românilor, poezia populară ne va fi de mare agiutor spre apărarea aceștia; oricât de măiestre să fie manifesturile cabinetului de Petersburg, românii tot români vor rămânea și vor dovedi că
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
la popreală pentru că nu dau bine la scornitura ,,poporului ales” adică poporul ivrit cu care acești făcători de monstruozități criminale, au robit mințile goimilor cap de lut și acela blindat cu plumb, timp de peste 1600 de ani. Să mergem a cerce-ta și judeca zicerile lor dar după mintea noastră și informațiile pe care le avem astăzi despre mincinoasele revelații. Ne spun necinstiții ivriți în scriitura prea sfîntă și plină de revelații mincinoase Tora, în Facerea 10,6, că fiul lui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
capul gol, cu o cămășuță și cu izmănuțe până la genunchi. Odată, când m-am dus la scăldat cu băieți mai mari ca mine, care știau să înoate, am mers la apă adâncă. Am intrat și eu în apă, și tot cercând cât de adâncă este apa, am alunecat de pe un prag de pământ de sub apă și m-am dus la fund. M-am și văzut înecat. în apă am deschis ochii, am văzut pragul de pe care alunecasem, m-am prins cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
fost de data aceasta atins. Să povestim. Ședința încă nu este deschisă, când d. Vernescu intră furios cu un exemplar din România liberă în care este înjurat. „îmi dau demisia! îmi dau demisia!” strigă către amicii săi care în zadar cearcă a-l liniști. Miniștrii junimiști îl înconjoară și-l roagă să nu demisioneze, că se va face rectificare, îi și arată un bruion de rectificare, aruncând vina articolului în chestiune pe spatele bietului Eminescu... D. Vernescu se liniștește, ba încă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
foarte importantă, prin care sora este dispusă să-l preia pe fratele ei din stabilimentul doctorului Șuțu și să-l îngrijească la Botoșani, având girul doctorului Isac: „Doctorul s-a sfătuit cu iștelalți medici și mi-a zis că va cerca o ultimă idee a sa pe timp de trei luni și dacă nu va reuși a-l aduce în starea normală, apoi îl va așeza el singur la institutul Șuțului.” (Vezi și mai sus, știrea comentată din Curierul român.). Scrisoarea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de n-ar avea soț, iar eu n-oi fi ovrei și însurat, într-o săptamână aș face nuntă” (dl David) Autocaracterizare: * “Eu sunt cea mai necăjită și mai amărâtă de pe lumea asta, am rămas văduvă și sărăcită” * “Cine nu cearcă nu izbândește” (afirma munteanca) * “Dumnezeu să te ierte”, îi zise Vitoria lui Bogza (Citate preluate din roman) Vitoria Lipan personaj principal și figură reprezentativă de erou popular, întrunește calitățile fundamentale ale omului simplu de la țară, în care se înscriu cultul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
o autoizolare de lumea din jur. Neliniștea femeii este cauzata de întârzierea "peste obicei", de 73 de zile, a Iui Nechifor Lipan și ea încearcă să intuiască ce s-ar fi putut întâmpla cu bărbatul ei: "în singurătatea ei femeia cerca să pătrundă până la el. Nu putea să-i vadă chipul". Eroina se ghidează în presupunerile ei după știința semnelor și după experiența sa morală, intuitivă acționand în funcție de acestea. Primele semne răuprevestitoare sunt visele: unul care a "împuns-o în inimă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
la începutul unui drum care va dura 54 de ani, se orienta cu destulă siguranță și în problemele politice ale vremii, condamnând, de pildă, marile puteri europene (în cazul respectiv Austro-Ungaria și Germania) care, folosind argumente foarte puțin diplomatice, în cercau să limiteze până la anulare „suveranitatea românească asupra cursului Dunării care străbătea țara noastră, folosind ca argumente - ca întotdeauna în relațiile cu statele mai mici - dreptul forței.“ („Vor face rezbel? Nu știu, dar în tot cazul este scârbos acest spectacol pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Loja I și II, 60 de franci; loja III, 30 de franci; fotoliul de orchestră, 20 de franci; stalul de parter, 10 franci; galeria, un franc. (Spectacolul începe la 8 1/2 precis) (fr.). trebuințele ce reclamă un teatru, voi cerca să țin ușile teatrului cât se va putea mai mult timp deschise, voi continua reprezentațiunile stagiunii de iarnă regulate, exacte, îngrijite, cu toată devoțiunea ce am pentru artă, cu tot respectul ce am probat că am pentru publicul român. Aș
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Pe lângă alte cauze - mi-au lipsit plicurile mari, iar În oraș merg rar de 214 E vorba de lista articolelor și studiilor ce le-am publicat de-a lungul anilor. 654 tot. Mă cam Încearcă niște „telegrame biologice” prin spate. Cerc totuși să rezist. Căci acum toamna se Îngrămădesc multe treburi, deși În livadă nu sau făcut fructe. Din informațiile biografice ce mi-ați dat lipsește locul nașterii lui E.D. Am copiat câteva titluri din bibliografie. Important e și numărul mare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
făcându-se în condițiuni bune. Cercul de Recrutare Brăila are un număr de 17 evrei scutiți de munca de folos obștesc și 92 evrei inapți pentru munca contra vizitați și supra vizitați de comisiunea medicală a Comandamentului 2 Teritorial. Comand. Cerc Recrutare Brăila Nicolau Gheorghe Colonel Șeful Biur. I Recrutare Chirița Radu Căpitan *Adnotare: Se lichidează cu ordinul general ce urmează. Semnătură indescifrabilă. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 141, dosar 2371, filele 529-530. Document nr. 50 No. 37923 1941
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Pletele Verenicăi să să pleșuvască, Corona frumoasă nu le-mpodobască. Pigasos de Andromeda să să depărtedze, Perseos de Casiopa să să-n străinedze. Zmăul capul cu coada să-și împleticească. Chivotul lui Noe în liman să primejduiască, Porumbul, frundza maslinu lui cercând, rătăcească, îndrăpt a să întoarce nu mai nemerească. Acestea, dară, toate, jelind tânguiască, vâlfa Inorogului cu arsuri dorească. Singur numai Corbul vesel să crăngăiască, tuturor în lume spre chedzi răi menească. Singur Câinele mare cu cel mic, lătrând, brehăiască și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lesnitoare, îngreuitoare, iușurătoare, lățitoare, strâmtătoare și altele asemenea acestora a-i vini și a i să tâmpla pot. Însă orice ar fi fapta de făcut, de bine sau de rău, de scădere sau de folos, a o ispiti, a o cerca, a o afla și într-o parte clătirea a-și alege singură șie stăpânitoare și în toate volnică ieste, atâta cât vădzind și înțelegând binele, din volnica voie răul a urma, a alege și a face poate"7. Ca să traduc
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sistemului, care stăpânește perfect arta de a supraviețui, valorificând orice resurse pe care viața i le oferă: "Iară Lupul, pentru căci pre sine singur a să chivernisi și viața din primejdiia foamei a-și sprijeni știind, cu binele altora nici cearcă, nici poftéște să să îndemânédze, căci în școala lui Dioghenis și în filosofiia ce-i dzic cănească s-au învățat, a cărora sentenție ieste acela lucru de la cineva să ceară pre carile altul nici îl poate da, nici de la sine
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și cunoștință ieste măsura a necunoscutei firi. Iară altul dzice că ieste făcliia și lumina a ființii lucrurilor. Amândoi dară, precum să cade, la rădăcina adevărul au atins și la vârvul adevăratei cunoștințe au agiuns (că cine adevărul de la rădăcină cearcă, știința în vârvul înălțimii află, și cine adeverința de gios întreabă, cunoștiința de sus îi răspunde)"45. Imediat, el reia ideea: "tot numele hiriș scurtă hotărârea lucrului ieste". Recurgând la această metodă de lucru (la care se pare că a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sint, de vreme ce borta pietrii și cetate nebiruită și lăcaș desfătat fiindu-mi, în vréme când ochiul Vulturului cu întunerec să închide, al mieu cu lumină curată să deschide și slobod și fără nici o primejdie dobânda hrănii și orânduiala vieții îmi cerc. Deci precum dinceput singuri ați mărturisit, monarhiile acéstea din drépte stăpânii, iar nu din strâmbe tiranii de vor fi, cu Leul megiieși, iar cu Vulturul locului și împărățiii părtași mă voi afla"28. Firește, răspunsul Liliacului este ironic, el știe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
văzduh, nici în apă și nici în foc și așéși, nici undeva loc de traiu a avea va putea, ce doară în a cincilea stihie lăcaș deși va dobândi (că obiciuită ieste fortuna, pre cel ce multe haine poftéște a cerca și de cele ale sale a-l dezbrăca)"10. E greu de răspuns unei asemenea demonstrații, mai ales că evidența însăși îi dă dreptate Ciacalului. El nu face decât să ordoneze argumentele care se află, de altfel, la îndemâna tuturor. De
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
părinții și copilul. Evident, ca în orice consiliere profesionistă, se încearcă evitarea situației în care consilierul oferă soluții sau sfaturi. În consilierea generală se urmărește ceea ce trebuie schimbat, ceea ce este greșit în comportament, pe când în consilierea pentru excelență se în cearcă găsirea unor puncte pozitive și se începe lucrul pornind din acele puncte pozitive. Se încearcă găsirea unei modalități de folo sire a lucrurilor într-un mod pozitiv și se începe lucrul pornind din acele puncte pozitive. Consilierea generală îi învață
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
Heliade-Rădulescu a cerut și părerea emigrației românești din Turcia (Constantinopol și Brusa), prezentând părtinitor atât problema financiară cât și pe cea a duelului. Aici șla Parisț - scria el - veni Bălcescu cu Bolintineanu cari, uniți cu alți vreo doi trei, se cearcă a servi intervențiilor și calomniilor lui Ghica și în cele de pe urmă a implica pe Tell într-un duel și pe mine în altul șprobabil cel cu Lajos Splény - n.A.O.ț. șEi încearcăț să ne compromită ca niște spadasini
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]