38,855 matches
-
-ne pe exactitatea științifică și bună-credință de care dă dovadă d-na Dinescu în paginile volumului, având în vedere că pagina de gardă nu oferă cititorului nici un fel de informație despre autoare și că putem doar să bănuim mâna unui cercetător de la Institutul Călinescu, de exemplu, care ar fi putut să consulte și să ordoneze un volum impresionant de periodice. În sprijinul curioșilor, editura reproduce doar o poză a dumneaei, or iată că nu toți criticii pot fi recunoscuți atât de
Ceea ce era de demonstrat, dar si de editat by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/17933_a_19258]
-
un joc al autorului cu trecutul, ci, mai degrabă, o selecție realizată prin uitare", pare a spune Dan Horia Mazilu în introducerea ultimei sale cărți Noi despre ceilalți. Fals tratat de imagologie (Editură Polirom, 1999). Unul din cei mai importanți cercetători ai fenomenului literar vechi românesc și cunoscător - direct de la sursă! - al manifestărilor literare baroce în spațiul slav, Dan Horia Mazilu (Udriște Năsturel (1974), Barocul în literatura română din secolul XVII (1976), Cronicari munteni (1978), Proza oratorica în literatura română, I
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
Pavel Șușară Cu puțin timp în urmă, Barbu Brezianu a împlinit nouăzeci de ani. Institutul de Istoria Artei, al cărui cercetător a fost decenii de-a rîndul, l-a sărbătorit în cerc restrîns și i-a omagiat prodigioasa activitate. Însă acest eveniment, care este simultan o victorie a speciei și o victorie a culturii noastre și a demnității ei în spațiul
Un adolescent: Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17972_a_19297]
-
putin suspectă în aceste vremuri înnegurate, nu a impresionat pe nimeni în mod special, în afara celor din cercul sau restrîns. Dar, la urma urmelor, cine este Barbu Brezianu? Ar fi suficient și dacă am spune doar atît: cel mai important cercetător al lui Brâncusi din spațiul cultural românesc, si nu numai, iar în sprijinul acestei afirmații stau cărțile sale Opera lui Brâncusi în România (1974), Brâncusi în cultură și critica românească (1898-1914) (1974), Brâncusi în România (1976) și nenumărate alte studii
Un adolescent: Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17972_a_19297]
-
sunt lansate lucrări noi. Unele case de discuri inițiază colecții ce prezintă lucrări în primă audiție absolută. Ies la iveală lucrări și autori, fapte de muzică pomenite doar în memorialistica perioadelor anterioare de cultură. Curiozitatea vie, iscoditoare, aparține nu numai cercetătorilor, muzicologilor, nu numai muzicienilor de concertistica performanță. Curiozitatea ne caracterizează pe noi înșine. În ultimele stagiuni de concerte pianista Dana Borsan demonstrează o etalare pe cât de dinamică, de spectaculoasă, pe atât de temeinică, cu o direcționare evidență spre fapte de
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
Chopin, spre exemplu, în Concertul în fă minor, lucrare prezentată recent în compania Orchestrei Naționale Radio, sub baghetă maestrului Ludovic Bacs. În aceeași seară, pe parcursul aceluiași program, realizarea Concertului pentru pian și orchestră de Moszkowski, atrage atenția asupra vocației de cercetător a unor teritorii deloc bătătorite, vocație pe care Dana Borsan o etalează și în imprimările discografice. Cu prilejul aceluiași concert-maraton au fost lansate cele două discuri în varianta CD, realizate de casă "K.U. Classics", din Germania, mari opus-uri
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
acesta, în care personajul principal e un scriitor român, e o expresie de mînie a noastră, a rătăcitorilor, împotriva rătăcirii în care ne tîraște, tîrîndu-se pe șine, istoria imediată." Pe urma acestei afirmații de acum 38 de ani, grupul de cercetători de la Jurnalul literar au dezgropat din uitare românul, l-au studiat și au ajuns la concluzia că el aparține indubitabil lui N.I. Herescu, eroul principal, scriitorul român exilat la Paris, Gabriel Adam fiind un alter-ego. Drept care, Editura Jurnalul literar a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
istorie literară a cunoscut o evoluție interesantă, nu lipsită de surprize. La început de tot, nici conceptul de literatură nu era fixat cuprinzînd deopotrivă domeniul literelor, științelor și artelor sau pe al istoriei, științei și poeziei, după cum ne încredințează un cercetător sau altul. Difuz încă, o bucată de vreme, conceptul de istorie literară pare să aibă ca obiect cînd viața intelectuală în genere, cînd cultură națională în totalitate. O precizare a lui Aron Densusianu este cu desăvîrșire izolată în acest context
Conceptul de istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18048_a_19373]
-
Foarte tolerant cu moravurile celor din jur, devine inflexibil atunci cand ia act de manifestări extremiste, care pun în pericol existența însăși a culturii. Din cauza uriașului volum de muncă pe care il presupune, operă sa pare să aparțină unui colectiv de cercetători și nu unui singur om (și acela fragil, cu o sănătate nesigură). Și totuși, un singur om a scris: Junimismul, 1966, Țărănismul, 1969, Trei esteticieni, 1969, Sămănătorismul, 1970, Poporanismul, 1972, Studii și cercetări, 1973, Junimea și junimismul, 1975, Actualitatea clasicilor
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
justifice meandrele făcute de junimism, istoricul literar descrie cu claritate, în cunoștință de cauză, peisajul cultural și politic al epocii. Autorul are un admirabil simt al nuanțelor (ceea ce nu înseamnă că se împotmolește în nuanțări interminabile). Junimismul, considerat de alți cercetători, în mod simplist, o expresie a conservatorismului, este definit de exemplu de Z. Ornea că "un liberalism de tip prusac, reprezentând nu interesele unei societăți noi împotriva uneia vechi, ci interese înnoite în cadrul unei societăți învechite. Sau altfel spus - adaugă
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
cînd aceștia erau personaje austere și ascetice chiar, precum Newton? O astfel de întrebare poate părea vulgara, irelevanta, dar, încăputa pe mîinile cui trebuie poate duce la istorisiri și interpretări pasionante, cum a și făcut de altfel în cazul unor cercetători englezi. În paralel cu această problematică a corpului a evoluat o altă abordare în istoria intelectuală: cea a investigațiilor legate de o retorică a comportamentului în diverse epoci și a felului în care ea exprimă sau influență anumite moduri de
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
de semnificații și rosturi ale unui fenomen foarte general, gestul, insistînd asupra felului în care acesta dezvăluie o structură internă, altminteri poate insesizabila, a culturii occidentale. Schmitt mărturisește, pe parcursul volumului, nedumeriri alături de descoperiri, nu doar ale sale personale, ci ale cercetătorilor la modul general: povestiri cu mai multe chei de lectură, sau alteori fără final, inscripțiuni șterse de timp pentru a ne lasă parcă pe veci într-un suspense de policier al istoriei, sensuri lesne de confundat, ambiguități insolvabile. Tot acest
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
să devină una de estetică generală, poate cincizeci la suta teorie literară, cincizeci la suta estetică, așa intenționez, dar vom vedea și ce anume ne propun autorii. M.C.: Începînd cu anii ^70, operă dumneavoastră a marcat mai multe generații de cercetători, de poeticieni, de studenți. Deja în 1973, la Iași, ca studentă, urmăm un curs de poetica, în care referințele la dumneavoastră erau numeroase. Aș dori să știu dacă aveți discipoli, dacă ați făcut școală? G.G.: Oh, n-aș spune că
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
al paradoxului și intermediarului, ci la o explicitare, poetica în bună măsură, ce-i drept, a mecanismului care declanșează nostalgia. Printr-o asemenea preocupare pentru cazuistica și semiologia nostalgiei, Jankélévitch are ceva în comun, evident inconștient, cu cei mai "profesioniști" cercetători ai fenomenului: medicii secolelor trecute, al VIII-lea și al XIX-lea, care diagnosticau drept grav bolnav de nostalgie pe oricine dovedea anumite simptome: o privire rătăcita și tristă, puls slab și neregulat, sau dimpotrivă, prea intens, lipsa de pofta
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
Z. Ornea E uimitor cît de proaspăt și ademenitor poate fi examenul istoriografic practicat de un cercetător venit din lumea exegezelor literare. Mai ales a celor de natură structuralista și poetica. Cazul se verifică în situația d-lui Sorin Alexandrescu, autor, pînă a se stabili, la mijlocul anilor șaptezeci, în Amsterdam, al unei remarcabile monografii despre Faulkner, al
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
din motive estetice, magice, politice etc., semne onomastice distinctive. Oricum, ierarhia frecventei e cu siguranță mai usor de stabilit în viață (pe baza registrelor de stare civilă) decît în literatura: e o imagine de coșmar cea a eventualelor armate de cercetători care ar încerca să înregistreze toate numele personajelor din toate cărțile publicate în, să zicem, un secol de literatură. Ipoteza unei statistici globale în literatura e repede eliminată, fie și numai la gîndul imposibilității de a decide în mod unitar
Mode onomastice în literatură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18118_a_19443]
-
a fost convingerea orgolioasa a românilor că au avut o rezistență prin umor, preponderent oral (bancul, parodia) care le-a adus cel putin supremația an domeniu. Legendar, bancurile românești ar fi fost cele mai numeroase; din păcate, cum au observat cercetătorii fenomenului, majoritatea bancurilor, mai ales a celor politice, circulă cu rapiditate și se regăsesc, cu adaptări și contextualizări (substituții de nume, adaosuri de detalii specifice) an mai toate culegerile naționale care le revendică, evident, paternitatea (cf. Victor, Raskin, Semantic mechanisms
Umorul national by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17428_a_18753]
-
propria-i cercetare din 1935, ăntăreste impresia că G. Călinescu infirmă opiniile unui autor pe care nu-l citează. Mai mult, ai preia ideile, cu ănlăturarea secțiunii considerate insuficient de convingătoare. Vianu e contrariat: "Este corect să nu amintești numele cercetătorului cu care polemizezi? Să discuți numai o parte din materialul lui? să-i falsifici opinia pentru a-ți face sarcina mai ușoară?" La al doilea punct, relativ la cuprinsul ideatic al poemului "Luceafărul", Vianu arată că singura interpretare plauzibilă o avansase
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
aici darurile publicistului trebuiau să se dezvolte lămuritor), apoi, firește, se consemna răspunsul scriitorului și un final al celui ce conducea conversația. Această anchetă din Facla, ămpreună cu câteva altele din alte publicații, au fost adunate ăntr-o ediție de doi cercetători ieșeni, regretatul Gh. Hrimiuc-Toporas și Victor Durnea. Știu cât efort, erudiție și consum de energie intelectuală presupune o astfel de ediție (aș asemui-o cu aceea, ăn patru masive volume, a d-lui Aurel Sasu și d-nei Mariana Vartic despre
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
azi pe mîine. Soarta marelui cărturar de pretutindeni nu s-a deosebit în general de aceea a lui Eminescu, relegat într-o odaie goală, în fața unei mese de brad". În acest punct, Emil Iordache recurge la o apreciere a unui cercetător rus, I. Mineralov, care, într-un eseu publicat în 1991, relevă în acest tip de judecați un caracteristic procedeu de falsificare a memoriei practicat de comuniști, deoarece "dacă omul este convins că viața înaintașilor săi a fost doar o îngrămădire
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
așa cum nici noi, dintr-un explicabil orgoliu local, nu putem citi fără emoție titlurile unor articole din ăIasul literar, cum ar fi Partidul în noile creații libere ale poporului (Dan Simonescu) sau În legătură cu idealul revoluționar în poezia populară (Lucian Dumbrava). Cercetătorul ar constată că, timp de doisprezece ani, spațiul literaturii române a fost prea ticsit pentru a încăpea în el versurile originale ale lui Lucian Blaga și că literatura turcă, evident mai rarefiata, i le-a absorbit, într-o traducere apărută
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
al scorniceșteanului iar din mia de comuniști ilegaliști o pădure de supermen-i ce lichidau, din toate pozițiile, rămășițele legionare și pe cele capitalist-chiaburesti, isi iese pe bună dreptate din minți. Declanșând operația de deparazitare a trecutului, o nouă generație de cercetători face primii pași importanți în recuperarea adevăratei istorii a României. Nu știu cui folosește o istorie cosmetizata, hiperbolizata, "mitizata" - adica o istorie mincinoasă. Oare va crește brusc PIB-ul dacă vom ascunde copiilor noștri că Mihai Viteazul a fost mai întâi un
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
lucrările festivalului deși apreciez că la București au fost concentrate forțele artistice cele mai importante. Componistice și interpretative. Concertul cel mai captivant? Fără îndoială cel al saxofonistului francez Daniel Kientzy. Înnobilează fiecare frază a partiturii. Este un pasionat iremediabil, un cercetător neobosit al lumilor sonore cărora le conferă dimensiunea atât de umană a creației; de această dată în compania surselor electronice. "Undecimum", de Ștefan Niculescu, este opera marcată de un academism ce se apleacă asupra izvoarelor bizantine ale muzicii noastre; distingem
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
legătură). Demn de subliniat este faptul că, pe lângă portretul autorului și imaginea palatului sau din Constantinopol, după un desen propriu, în partea finală a cărții (ț. ÎI, p. 455-460), se află o biografie a sa, nesemnata, la a cărei redactare cercetătorii presupuseseră de mult participarea lui Antioh, dar care abia o dată cu descoperirea de către Virgil Cândea a manuscrisului original, legat împreună cu Istoria, s-a dovedit a fi o traducere parțial abreviata a textului francez cu titlul: La Vie du Prince Demetrius Cantemir
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
Osmanischen Reiches, în zece volume (1827-1835), pe care același savant turc Halil Inalcik o caracterizează: "în cea mai mare parte o compilație a cronicilor otomane". Și, dacă în deceniile din urmă, P.P. Panaitescu rămăsese impresionat de critică istoricului austriac 9, cercetătorii ulteriori - Aurel Decei, Mihai Berza, Gh.I.Constantin, Maria M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Virgil Cândea însuși - au restabilit dreapta apreciere pe plan european a operei cantemiriene 10. Dar, cum ne previne cu deplină justificare D-sa, "tot ce s-a scris până
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]