304,830 matches
-
45 (2003), completat cu o bibliografie și o listă de abrevieri, e însoțit de o foarte utilă introducere aparținînd profesorului Gr. Brâncuș. Introducerea fixează cu precizie și claritate reperele istorice ale textului, îi subliniază importanța și interesul actual, rezumă istoria cercetărilor etimologice românești, îl compară cu celălalt dicționar al elementelor latine, publicat în germană, în 1905, de Sextil Pușcariu. Reeditările unor lucrări clasice ale lingvisticii românești (Hasdeu, L. Șăineanu, H. Tiktin ș.a.) sînt esențiale, în primul rînd pentru învățămîntul filologic, dar
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
rezultat din unele declarații la tv - ambigue, pentru a nu ni se fura patentul - este că s-a reușit până la urmă repunerea în funcțiune (după ’89) a industriei naționale de prelucrare la rece a cozilor de câine din care, după cercetări îndelungate, s-au fabricat primele site de mătase omologate. Iar după ce procesul tehnologic va continua cu prelucrarea cozilor de câine la cald, din ele se vor fabrica în serie CD-uri gata înregistrate cu recorelarea, recalcularea și indexarea pensiilor între
Fabricarea sitelor de mătase din cozi de câine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13075_a_14400]
-
fost scrise cu îndrăzneala de a mai fi poet elegiac, cînd elegia s-a stins demult, cînd propensiunile către o asemenea stare (mai ales, poetică) au devenit inavuabile. Toată abilitatea teoreticianului, a criticului literar, nu a reușit în ani de cercetare a literaturii (a poeziei) să dovedească incapacitatea, inaptitudinea obiectelor, a lucrurilor de a primi metafora, deși “...pura și simpla vrabie în balans/e-o vrabie pură și simplă”, (“Oră”) deși “Eternitatea autentică - se dovedește în ciuda tuturor aparențelor - nu suportă polisemia
Elegiile materiei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13061_a_14386]
-
de venerare a poetului. El Își are temeiul În anul 1937, când, cu prilejul omagierii centenarului trecerii sale În eternitate, s-a Înființat cu sediul În acest palat Centrul Național de Studii Leopardiene, cu scopul de a sintetiză și impulsiona cercetările legate de viață și opera acestuia. În anul 1998 bicentenarul nașterii poetului a fost creat, sub același acoperământ, Centrul Mondial de Poezie și Cultură „Giacomo Leopardi”, cu scopul de a Întreține legături cu alte instituții similare, naționale sau (mai ales
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
avionul “Fieslerstork” nr...aflându-se pe pista de aterizare a fost doborât cu o rafală de mitralieră, pilotul avionului, slt. Theodor Livasiuc fiind omorât”. La aflarea acestei vești, lt. Buchiu a rămas pentru câteva minute fără glas. Mai târziu, după cercetări pe care lea făcut, inclusiv la Ministerul Aerului și la Marele Stat Major, avea să afle că În urma anchetei unei comisii mixte românosovietice care a urmat, s-a stabilit că doi ostași ruși În stare avansată de ebrietate au pariat
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
Vilialonga). Aceleași aspecte (contactele, intertextualitatea, dialogul culturilor) au fost examinate și în lucrările dedicate altor spații literare - englez, nord-american, rus, francez, german, italian, japonez etc. Sînt de evidențiat, în acest sens, lucrările: Dostoievski și dialogul culturilor: biografia ca problemă de cercetare (I.Volghin); Căderea în păcat la Dostoievski și Shakespeare - transformarea unui arhetip (V. Dudkin); Woody Allen interpretîndu-l pe Dostoievski (T. Szabó); Receptarea lui Dostoiesvki în Franța la începutul secolului al XXI (S. Ollivier); Dialogul lui A. Remizov cu F. Dostoievski
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
Wellek, acest lucru a fost inițiat pe atunci de tinerii cercetători Rudolf Neuhauser, Wolf Schmid și subsemnatul; ridicînd această problemă în cadrul dezbaterilor, am militat pentru prioritatea poeticii față de problema Dardanelelor sau a cristologiei. De-a lungul deceniilor, această orientare a cercetărilor a fost promovată de G. Fridlender, J. Catteau, M. Jones, R-L. Jakson, R. Belknap, G.Kietsaa, S. Fasting, E. Bazzarelli, W.M.Todd III, Valeriu Cristea și alții. A fost privilegiată valorificarea poeticilor clasice și în special a celor
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
libertatea primăverii. De parcă atâta ar fi așteptat, iarna dispăru brusc, lăsând locul unor zile călduroase. Eram În delegație. Paltonul mă sufoca. Noroc că nu-mi luasem și căciula. Părul de pe spinare mi se năclăia de transpirație. În pavilionul institutului de cercetări, se simțea venirea primăverii până și În mersul personalului. Femeile veniseră cu rochii viu colorate, cu pardesie ușoare, alergând vesele de la stația de autobuz spre intrarea În incinta institutului. Mă simțeam ridicol În paltonul meu. Dar cum numi terminasem obiectivele
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
mele i se dezvăluia treptat urma unei galerii subterane ce avea din loc În loc pereții atât de bine lustruiți Încât căpătaseră consistență de sticlă. M-am oprit. L-am chemat alături și pe colegul , alături de care Îmi Începusem lucrările de cercetare la această temă. Privește! Ai mai văzut așa ceva? l-am Întrebat sperând să aflu un răspuns de la el, ca unul ce-și desfășura activitatea de-a lungul anilor aici, nu ca mine care veneam de la centru de câteva ori pe
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
de teama să nu se Întoarcă În galerie. Priveam la rându-mi prin folia capcanei Încropite și mă felicitam de gândul bun ce-mi venise. Curând din capătul de galerie se iviră alte și alte antene, care după o scurtă cercetare ieșeau În groapa devenită repede neîncăpătoare. Ce-or fi astea? l-am auzit pe Joo ca prin vis. Coleoptere, dragul meu, coleoptere. Așa mari?! nu-și putu stăpâni mirarea acesta lăsându-se pe vine. Din interior fojgăiala vietăților se auzea
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
formării sale. Dar cum asta era altă poveste, mi-am Întors privirile la coleopterele mele. Ai mai văzut așa ceva? l-am Întrebat doar așa ca să mă conving Încă odată că nu mă Înșelasem atunci când spusesem că nu era dotat pentru cercetare. Păcat că nu fusesem ascultat Niciodată și nu-mi pot explica În nici un fel, a venit răspunsul lui, ca o confirmare a câta a spuselor mele anterioare. Ar trebui să-ți refac tomuri Întregi din prelegerile la care ai participat
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
Joo Își plecă fruntea mormăind ceva fără Înțeles. Ochelarii Îi ascundeau privirile. Numai botul Încrețit de timpuriu i se mișca nervos, nemulțumit. Pavilioanele urechilor Îi tremurau de furie, transmițând tremurul ochelarilor cu rame minerale. Era de plâns, dar nu merita cercetarea mea. Chiar nu știi nimic? l-am zgândărit din nou. Joo tăcu. Își afundă mâinile În buzunarele cauciucate ale halatului, scoțându-și o țigară. Buzele se deschiseră nervos, dezgolind la iuțeală dinții Îngălbeniți și lacomi s-apuce capătul filtrului vegetal
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
un mesaj intergalactic, transmis În timp și spațiu de strămoși, dar ne mândrim că vorbim aceeași limbă. Nu reușim să evadăm de pe această planetă, pentru că nu vedem sensul evadării. Ne Înmulțim, Încă mai avem spațiu, Încă mai avem hrana necesară. Cercetările Centrului nostru sunt de fapt un moft, nu o necesitate, că mai tot ce am făcut până acum. Sunt convins că puteam trăi În copaci mult și bine. Crezi că mă simt mai bine În hainele pe care le am
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
1944!”... Și, Într-adevăr, dacă urmașii lui Cristofor Columb ar fi venit la noi În 1944, În 1945, hai, În 1947, când mai nutream ceva speranță de libertate, poate că și lucrarea de față ar ti putut proceda la o cercetare de amănunțire a fenomenului propus, ajungând la o eseistică inspirată pe plan socio-cultural. În această situație, Însă (imaginați-vă o jumătate de veac În care nu a pătruns nici un american În afara gândacului de Colorado), foamea noastră de americani s-a
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
românii, am stabilit, prin evoluția culturii noastre din ultima jumătate de secol că, Între Yalta și Malta, tot mai bine e să rămânem la visul nostru cu „vin americanii”! Prin aceasta, sper să Înțelegeți și rostul motto ului din Coșbuc: Cercetarea literară va stabili că era categoric vorba de George Washington. Motto finale La despărțirea de Dem Inflație de autori, dragă Dem! Inflație mare: Se joacă o piesă de regele Mihai, se lansează o carte a principesei Margareta și mai multe
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
distinsă cu Premiul național „Mihai Eminescu”, ediția XX, 2011). Este aproape uimitor cum un poet trecut bine de optzeci de ani, privește atât de limpede obiectul său de studiu, mișcându-se cu ușurință printre concepte și adevăruri estetice relevate de cercetarea (permanentă aproape) a operei eminesciene. De la carte la carte, ideile câștigă În profunzime, unele judecăți de valoare se impun definitiv, unghiul percepției este tot mai nuanțat, Încât George Popa este considerat (deocamdată de voci singulare) drept cel mai de seamă
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
ar fi putui arăta acea formă, superioară, a poemului”. Conform filosofiei lui Giordano Bruno, geniul nu se mulțumește cu „adevărul inteligibil” și tinde spre „adevărul de necuprins” - și se pare că În această direcție s-a Îndreptat, Încă de la Început, cercetarea lui George Popa. Până și fizica modernă Îi dă dreptate filozofului italian, distingând o antilume reală În datele ei teoretice, vizibilă, deocamdată numai În spiritele vizionare. Spre deosebire de primele capitole, În care numele proprii erau o raritate, În acesta ele sunt
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
Kleist la Büchner. Problemele controversate ale romantismului sînt discutate de un cercetător din România, așa cum ele se prezintă astăzi unui cunoscător avizat al fenomenului de aiurea, sînt văzute fără provincialism, cu deschideri de-a dreptul "europene". La curent cu toate cercetările mai importante despre fenomenul studiat, autoarea reinvestighează, reevaluează, restituie. Literatura apare în cartea sa ca un proces ce nu prea marșează la încercările noastre de a-l stăpîni, de a-l sistematiza. Și, totuși, este supusă procesului de sistematizare, necesar
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
când a devenit compania ta viabilă și apoi de mare succes? CGM: Viabilă a devenit imediat de la Înființare dacă numărăm pe cei cărora le-am dat o pâine. O treaptă superioară a viabilității a constat În capacitatea de a efectua cercetări nelegate direct de reciclare, și de publicare a unui ‘Newsletter’ propriu care din 1987, deci după 23 ani de la Înființare, este trimis și astăzi de patru ori pe an la circa 15-20,000 ortodonți din Întreaga lume. Dar despre aceasta
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
bine este cea de cercetător și om de știință. Cred că ai ajuns om de afaceri din necesitate, nu din Înclinație. Totuși, sunt convins că la un moment dat a trebuit să te axezi mai mult pe business decât pe cercetare. Când ai Început deci să ai suficient timp ca să pui din nou accentul pe cercetare, pe conferințe de specialitate, și pe publicarea rezultatelor cercetărilor tale? CGM: Voi răspunde Începând cu dihotomia business știință. Fără Îndoială, chemarea mea a fost cercetarea
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
afaceri din necesitate, nu din Înclinație. Totuși, sunt convins că la un moment dat a trebuit să te axezi mai mult pe business decât pe cercetare. Când ai Început deci să ai suficient timp ca să pui din nou accentul pe cercetare, pe conferințe de specialitate, și pe publicarea rezultatelor cercetărilor tale? CGM: Voi răspunde Începând cu dihotomia business știință. Fără Îndoială, chemarea mea a fost cercetarea, afacerile constituind doar un mijloc pentru a-mi susține existența. În retrospecție, pot să afirm
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
că la un moment dat a trebuit să te axezi mai mult pe business decât pe cercetare. Când ai Început deci să ai suficient timp ca să pui din nou accentul pe cercetare, pe conferințe de specialitate, și pe publicarea rezultatelor cercetărilor tale? CGM: Voi răspunde Începând cu dihotomia business știință. Fără Îndoială, chemarea mea a fost cercetarea, afacerile constituind doar un mijloc pentru a-mi susține existența. În retrospecție, pot să afirm Însă că fără ultima, nu aș fi putut face
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
cercetare. Când ai Început deci să ai suficient timp ca să pui din nou accentul pe cercetare, pe conferințe de specialitate, și pe publicarea rezultatelor cercetărilor tale? CGM: Voi răspunde Începând cu dihotomia business știință. Fără Îndoială, chemarea mea a fost cercetarea, afacerile constituind doar un mijloc pentru a-mi susține existența. În retrospecție, pot să afirm Însă că fără ultima, nu aș fi putut face ceea ce miam dorit În cercetare. Când eram tânăr, auzisem de un ‘parc al inventatorilor’ În SUA
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Începând cu dihotomia business știință. Fără Îndoială, chemarea mea a fost cercetarea, afacerile constituind doar un mijloc pentru a-mi susține existența. În retrospecție, pot să afirm Însă că fără ultima, nu aș fi putut face ceea ce miam dorit În cercetare. Când eram tânăr, auzisem de un ‘parc al inventatorilor’ În SUA, un loc În care erau invitați cei meritoși. Întreținuți În cele mai bune condiții, aceștia nu aveau nici o obligație să facă ceva: având la dispoziție tot ce le-ar
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
parc al inventatorilor’ În SUA, un loc În care erau invitați cei meritoși. Întreținuți În cele mai bune condiții, aceștia nu aveau nici o obligație să facă ceva: având la dispoziție tot ce le-ar fi fost necesar, pasiunea lor pentru cercetare ar fi acoperit din plin cheltuielile... Așa ceva Însă nu a fost și nu cred că o să fie vreodată. Era doar un vis al unuia care avea peste 20 de brevete, În parte aplicate, dar care nu văzuse măcar o para
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]