2,847 matches
-
romanice”; Felicia Călmuc, „Calcul frazeologic - O abordare diacronică”; Raluca-Iulia Dăneț, „Femininul numelor de profesii, sufixul -ă”; Cornelia Stancu, „Despre derivarea cu sufixele -ar și -tor în limba română”; Emanuela Timotin, „Între cantacuzini și habsburgi: aspecte lexicale ale unui text de ceremonial tradus din germană în română în 17632; Elena Trifan, „Familia lexicală a cuvântului ”; - limba franceză: Karla Lupșan, „À Madame Maria Iliescu, avec toute ma considération”; Adriana Costăchescu, „Les prépositions doubles en roumain dans les circonstants de lieu,” Daniela Dincă, „L
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
săvârșită de către episcop nu îndată dupa botez, ci după un timp, între vârsta de 7 - 14 ani, înainte de prima împărtășire cu Sfânta Euharistie. În cazuri extreme, Taina confirmării poate fi săvârșită și de către preot. Protestanții au păstrat confirmațiunea numai ca ceremonial sărbătoresc pentru tineri, înainte de prima lor cină sau comuniune euharistică Atât untdelemnul cât și apa au fost asociate încă din Vechiul Testament cu curățirea și însemnarea Duhului Sfânt. Dacă apa era cea care curățea și înnoia, expresia de unsul Domnului era
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
lumii (Patimă) . Mircea Brăilița pare că intonează imnic pasaje dintr-un reamintit cod al poeziei, cu vorbe vechi (Mai mare lux) scoase din starea de ascundere și înfățișate limpede, câteodată în culori. Elevări florale, din perimetrul mutabil al diafanului, însoțesc ceremonialul "recunoașterii", alături de inevitabilele cercuri tot mai cotropitoare, invocând abisul. Cumva în spiritul lui Emil Botta, (Printre oglinzi, la ora cinci, am să cobor,/ în haine negre, cu ochii stinși, zâmbind ușor - "Domnul Amărăciune"), și în acest volum cele cinci ore
NEVINDECĂRI MEREU ȘLEFUITE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370082_a_371411]
-
a credinței, revelate însă în circumstanțele lumii moderne. Teologul francez Pierre Teilhard de Chardin a vorbit primul de hristosferă, ca despre universul real, imaginar și simbolic care implică ființa lui Iisus Hristos. Treptele poeziei religioase, implică invocația, supunerea, ascultarea, ca ceremoniale sacerdotale care impun o ierarhizare a treptelor cunoașterii spre spre miezul mistic și metafizic al lumii. Poezia doamnei Elena Armenescu ne propune un proces de cunoaștere și chiar o scară în trepte spre profunzimile credinței. Câtă vreme credința pretinde și
LANSAREA VOLUMULUI DE POEZII CONSTELAȚIA INIMII” AUTOR ELENA ARMENESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370591_a_371920]
-
tuns, în timpul „supliciului”. După numeroasele vizite facute la zburlici, soldate cu țipete și plânsete de fiecare dată, ai mei au izbutit să „negocieze” cu mine un ritual, menit a le aduce liniștea atât lor, cât și bieților frizeri. Un întreg ceremonial preceda tunsul: mai întâi vizionarea unui film, la cinematograful Progresul, aflat în incinta palatului Bánffy. Era musai acolo și obligatoriu cu tricicleta. De ce cu tricicleta? Pentru că trotuarul care mărginea palatul Bánffy și hotelul Melody, însotind apoi bulevardul Lenin până la Zburlici
LA ZBURLICI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368155_a_369484]
-
căsătorească cu fata pe care și-o alesese. Din cercetările făcute în câteva dintre satele Teleormanului mi s-a relatat faptul că toate tulpinele florii dragostei, care s-au alăturat una de alta, căsătoriile au fost după dorința tinerilor. În cadrul ceremonialului acestei sărbători, copiilor li se prindea de mijloc un șnur colorat în roșu și alb, de care se lega un bănuț de argint, pentru a-i proteja împotriva bolilor, oamenilor mai în vârstă li se cădea grija atentă față de toate
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
necăjite, pentru a primi bucuria miracolului, șnururi de lână roșie. Se cunoaște că slavii au venit pe teritoriul țării noastre, ca popor migrator, în perioada celui de al VII-lea secol al erei noastre, peste tot ceea ce dacii dețineau ca ceremonialuri și vechi tradiții strămoșești. Cert este că ritualul nuntirii, în special cel al vestirii, nu putea să fie decât un obicei a unui popor stabil, cum erau dacii, și nicidecum a unui neam migrator, ca slavii. Tradiția nuntirii, a pregătirii
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
acoperit cu o pătură de culoare închisă celei care îi oferă o mână de bani și îi schimbă numele în Margareta în loc de Mihaela. Copilul, cu voia preotului, va fi botezat din nou pentru ca duhul rău să nu îl mai cunoască. Ceremonialul botezului va avea loc înainte de răsăritul soarelui, doar în prezența tatălui și a persoanei care îi va fi naș de botez. După aceea va începe noua viață a copilului care se cere supravegheat până la nouă ani. Se spune că până
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
La popoarele creștine, între care și populația românească, schimbarea prenumelui copilului era urmată de un nou botez, o nouă dăruire a vieții Domnului Iisus Hristos. Toate riturile de trecere își au obiceiurile lor specifice, creștine sau necreștine, care fac ca ceremonialul să primească o altă conotație, mult apropiată de divinitate prin participarea nemijlocită a reprezentanților credinței respective, față de o simplă și fără importanță celebrare familială. Biserica ortodoxă și lumea satului și-au avut rolul însemnat în viața fiecărui membru al comunității
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
nu va putea înțelege niciodată, în adevăratul lor sens, cele șapte acte ritualice de comunicare cu realitatea divină, care pecetluiesc legătura dintre divinitate și om: botezul, nunta, spovedania, mirul, împărtășania, hirotonia și maslul. În încheiere, credem că prin prezentarea acestui ceremonial am subliniat complicata geologie simbolică care a stat la baza sărbătorii de Crăciun. Descifrarea însă a simbolicii colindelor a solicitat, de-a lungul timpului, și încă mai trezește controverse și încercarea descifrării multor mistere hermeneutice. Note: 1. Per pedes apostolorum
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
are farmecul ei ca la priveghiurile din vremea dacilor. Suferința e potențată de momente de veselie. Astfel începe și o idilă ce culminează cu nunta lui Ioaniș Gorun și a Mariei, alt prilej pentru autor de a realiza descrierea unui ceremonial cu parfum de epocă. „Cavaleri viteji, cu platoșe și armuri strălucitoare urmau cortegiul care avea să vestească apariția nuntașilor ... copii cu găleți pline de apă așteptau trecerea lor pentru ca să le ude drumul și să primească bani domnești ... Mireasa era prima
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
Publicat în: Ediția nr. 1073 din 08 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Repertoriul de colinde și colinda, ca atmosferă mesageră între trei praguri - unul al sosirii Crăciunului, altul al ieșirii anului vechi din timp, iar al treilea, al pășirii cu ceremonial în noul an - deși răzbat din forme arhaice, rămân nemăsurate în bogăție de frumusețe și inepuizabile, ca variante. An cu an, o colindă anume, ca un ornic de castel ce bate prin Provinciile Marii Românii, venind nu din exteriorul istoriei
FUEGO COLINDĂ, O COLINDĂ ANUME...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353318_a_354647]
-
o a doua, sau a treia țară a sopranei (după România și Italia) a omagiat-o cum o face, nu pe atât de rar nici pe atât de timid, precum românii, de decenii. Evenimentul un „tribut” al americanilor, străfulgerat în ceremonial, intră în construcția unei manifestări aniversare pentru Virginia Zeani. E o înmănunchiere într-o Gală organizată la Cinema Paradiso, de Venețian Arts Society din Fort Lauderdale, Florida. În cadrul acestei gale, Arts Society a prezentat un film document și documentar, produs
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
În pădurea care desparte satele Soci și Boureni e și un toponim străvechi care confirmă legenda, numit “Locul căpățânii” - al căpățânii bourului, desigur. Legenda spune că, după ospățul voievodal care a marcat izbânda cinegetică a lui Dragoș, a avut loc ceremonialul de îngropare a capului fiarei, pe tipsie de aur, după un ritual străvechi care acordă bourului cinstire mistică. Iată de ce părintele Romică Siminciuc a mutat (și continuă asta) la Soci o părticică din ființa locurilor maramureșene, cu acele celebre bisericuțe
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
coincide cu sărbătoarea de Înălțare a Domnului, în calendarul creștin-ortodox, astfel că, locuitorii movileni și-au cinstit eroii, rugându-ne pentru ei și înălțând glasuri de slavă. La Monumentul Eroilor situat pe strada Târgului din Movila Miresii, într-un cadru ceremonial, astăzi s-au depus coroane de flori de către autoritățile locale, reprezentate la eveniment de primarul Panțuru Dumitru și viceprimarul Bădără Vasile, dar și de către conducerea școlii movilene reprezentată de director prof. Brezuică Mirela și director adjunct, prof. Tarța Mirela. După
CINSTIREA EROILOR LA MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354543_a_355872]
-
ciment. Iată, trecu și un boier într-o caleașcă spațioasă trasă de cai falnici, aprig struniți, galopând răsunător din ce în ce mai tare la apropiere, apoi, din ce în ce mai încet la depărtare, până să dispară după colțul străzii. Karl admira filosofic tot acest ritual citadin, ceremonial cât se poate de banal în fapt, dar care-l încânta într-un anume fel. La urma urmei se resemnă, nu se aștepta la nimic nou din agitația de pe alei și străzile acelui orașel de munte. Și când se pregătea
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
la timpul faptelor și nu îl reabilitează deplin până azi, deși ceea ce a făcut pentru cultură, artă, știință este memorabil. Simțind, poate, aceasta, și nerezistând în continuare tentațiilor pentru pompă, viață tumultoasă , acoperită de culori frapante, precipitată în alaiuri și ceremonial, la 6 septembrie 1940, Regele Carol al II-lea abdică și se exilează în Statele Unite, apoi în Brazilia și, pentru totdeauna, în Portugalia, de unde îi vor fi aduse în țară, după evenimentele din 1989, osemintele. A murit la Estorial, în
REGELE CAROL AL II-LEA FILE UMBRITE, UNEORI CHIAR ÎNTUNECATE, DAR ŞI LUMINATE, DE ISTORIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353233_a_354562]
-
aleși», își propune a îmbătrâni «căutând împreună împrimăvărarea», simte că, în cuplul Ea - El, brațele (cele patru, androginicele) li «s-ar preschimba în aripi de înger», constată că poezia ochilor Ei / Iubitei «este îndurătorul înger», își încrucișează «brațele în așteptarea ceremonialului schimbării gărzii de nori», iubita-i se leagănă «mai frumos decât gândul» chiar și în ziua în care aceasta-i „ultima lui lacrimă“, „se regăsește“ «într-o realitate deplină și concretă, unde totul pare că are un ritm previzibil pentru
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
sânge pe frunte. De Sfântul Nicolae, ocrotitorul pescarilor, se sfințeau vasele de pescuit, după care urma o slujbă pentru pescarii și marinarii care și-au pierdut viața pe mare. Nunțile erau un eveniment important în viața socială și aveau un ceremonial specific. Conform obiceiurilor, după nuntă cuplul locuia în casa părinților fetei, având în vedere că în familiile grecești casa era moștenită întotdeauna de către fiică, nu de către fiu. Nunțile se țineau numai duminica, deoarece cununia religioasă era obligatorie. Miresele purtau rochii
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
gunoi. Eram convinsă că în sinea lor erau supărate pe mine că nu le dădeam posibilitatea să se joace sau cel puțin să o țină în brațe. Cu și mai mare tristețe, pe data de 14 septembrie, am asistat la ceremonialul de a-mi aranja ghiozdanul maron și ăsta din carton, pe care aveam să-l port agățat de spate. -Să ai grijă de abecedar, de aritmetică și de caiete! Să nu le murdărești și să nu-ți pierzi creioanele și
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
internetul, poșta electronică, un mijloc la modă folosit azi de tineri pentru a se cunoaște - cu toate avantajele și riscurile pe care le presupune, se înțelege că în împrejurări diferite, cu locuri și personaje diferite. Neschimbați vor rămâne părinții mireselor, ceremonialul și cadrul instituțional-religios care vor oficia legăturile și vor da asentimentul patern și binecuvântarea divină. Am fost pus încă de pe drum în temă cu importanța regulilor, cutumelor, rigorilor impuse de biserică, respectarea lor fără “crâcnire”(de “șcrâșnire” nici nu putea
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (1) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357363_a_358692]
-
America, o a doua, sau a treia țară a sopranei (după România și Italia), o omagiază, cum o face, nu pe atât de rar nici pe atât de timid, ca românii, de decenii. Evenimentul un „tribut”al americanilor, străfulgerat în ceremonial, intră în construcția unei manifestări aniversare pentru Virginia Zeani. E o înmănunchiere într-o Gală organizată la Cinema Paradiso, de Venețian Arts Society din Fort Lauderdale, Florida. În cadrul acestei gale, Arts Society va prezenta un film document și documentar, produs
VIRGINIA ZEANI. O VOCE LUMINOASĂ, DE APROAPE TREI SFERTURI DE VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357438_a_358767]
-
pânzele versurilor adieri misterioase venite din metafizica Orientului mistic de care autorul este îndrăgostit până la contactul fizic cu el și până într-acolo încât a reușit să realizeze o policromă și trepidantă "Nuntă a cuvintelor", de-a lungul întregului ei ceremonial creativ. De fapt este o surprinzătoare celebrare în versuri moderne care permit controlarea experienței, vizualizarea ideilor: "Când deschid piatra/ cu flacăra privirilor/ Pământu-mi spune alergând:/ Până și în aceste/ mari depărtări/ de culoarea amurgului/ sufletul tău exilat/ miroase-a stele
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
Ponțiu Pilat se ridicase deja de pe jilț când acesta intră. Auzise desigur zgomotul sosirii acestuia însă se prefăcu a fi indiferent apoi se ridică în picioare și așteptă vestea care urma să vină stând nemișcat ca și cum ar fi urmat un ceremonial unde trebuia să aștepte în poziția de drepți. O bănuială îi încolțise însă în minte când auzise zgomotele încă din atrium iar acum când Luculus Brassus năvălise pur și simplu în cabinetul său știa că ceea ce nu dorise arhiereul Caiafa
AL NOUALEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357801_a_359130]
-
dispărut, distinsul redactor șef al săptămănalului “Literatura și arta” inserându-mi demersul într-un număr al publicației numite. Și anul acesta, inițial, comemorarea era programată în același loc de închinare și de pioasă pomenire, iar prezența mea modestă la preconizatul ceremonial nu era supusă vreunei incertitudini. Însă, reconfigurările de trasee în întreprinderile noastre umane sunt garanția adaptabilității perpetue la “condiții”, la împrejurări ce sfidează adesea ambițiile noastre de imperturbabili “programatori” ai propriilor “itinerarii”. Așadar, omagiul meu adus vrednicului cărturar și bunului
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]