6,424 matches
-
căci autorul mărturisește că a recurs la documente cu totul noi, din arhiva Ministerelor Afacerilor Externe polonez și cehoslovac. Iată și un scurt fragment din interviu, pe o temă care a generat multe inflamări și a făcut să curgă multă cerneală în România: „Anul trecut, Herta Müller a acuzat faptul că nu au existat suficienți protestatari, disidenți printre intelectualii români. La rîndul tău, scrii în carte că intelectualii au fost mai degrabă dedicați lui Nicolae Ceaușescu, nu prea s-au revoltat
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5476_a_6801]
-
îi apăruse, în 1981, Un război de o sută de ani. În rest, Ion Bogdan Lefter avea să-și vadă publicat Globul de cristal un an mai târziu, în 1983; i-au urmat, peste încă un an, Romulus Bucur (Greutatea cernelii pe hârtie) și Alexandru Mușina (Strada Castelului 104). În sfârșit, abia în 1989 va izbucni și Bogdan Ghiu, cu Manualul autorului. Departe de mine gândul că aceștia ar fi fost niște necunoscuți. Dar, negru pe alb, pentru cei mai mulți dintre ei
Sfidarea retoricii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5483_a_6808]
-
o transporta într-un alt decor, care este și nu este cel atât de bine cunoscut. În totul, școala lui Mușina e asemeni celei a lui Prévert, din Ora de dictare: „Pereții clasei se prăbușesc domol/ și geamurile redevin nisip/ cerneala redevine apă/ și creta stâncă lângă mare/ pupitrele în arbori se prefac/ penițele în păsări călătoare.” (traducere de Gellu Naum)
Profesorul A.M. by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3466_a_4791]
-
petrecute cu ea, așa cum îndrăgostiții recitesc vechea scrisoare de dragoste păstrată mereu în buzunar, chiar dacă ființa care a scris-o a dispărut pentru totdeauna; și, tot ca în scrisoare, amintirile păleau și îmbătrâneau, fraze întregi se pierdeau în pliurile sufletului, cerneala se ștergea și, odată cu ea, cuvintele frumoase și magice care înfiripau vraja. Și atunci trebuia să-și forțeze memoria așa cum alții își forțează vederea, aducând aproape de ochi hârtia deteriorată și îngălbenită de vreme. Da, da: ea îl întrebase unde locuiești
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
din Kent, că scanarea face conținutul manuscriselor mult mai accesibil, însă dezavantajele sunt, în realitate, destule. Deformări ale dimensiunilor obiectului real, care este văzut pe un ecran de computer, imposibilitatea de a distinge hârtia de pergament, de a aprecia textura cernelurilor, modificări de culoare sau dificultăți în a aprecia numărul de file, ori dacă există sau nu file albe sunt doar câteva defecte, pentru cineva foarte scrupulos. Cu toate astea, nu putem să nu spunem că manuscrisele circulă mult mai în
Ce pierdem scanând manuscrisele () [Corola-journal/Journalistic/3544_a_4869]
-
decât mă temeam. Omagii soției tale2 și o prietenească strângere de mână de la al tău vechi prieten și tovarăș de visuri, azi ministru al României Mari. I.G. Duca Buc. 28 dec.918" Pe plic este scris: "Mr.D.Draghicescu șScris cu cerneală obișnuită, subliniat și apoi șters cu o linie roșie orizontală: 103 Rue La Boëtie șScris cu cerneală roșie:ț 11 rue d'Astorg Paris șsubliniatț" înfățișez astăzi încă o picătură din oceanul care este noianul de înscrisuri ale trecutului, păstrate
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
și tovarăș de visuri, azi ministru al României Mari. I.G. Duca Buc. 28 dec.918" Pe plic este scris: "Mr.D.Draghicescu șScris cu cerneală obișnuită, subliniat și apoi șters cu o linie roșie orizontală: 103 Rue La Boëtie șScris cu cerneală roșie:ț 11 rue d'Astorg Paris șsubliniatț" înfățișez astăzi încă o picătură din oceanul care este noianul de înscrisuri ale trecutului, păstrate în arhive publice și particulare. Motivația publicării acestei scrisori aflate în original în colecția mea - ca și
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
înainte de a ieși din scenă. Transmiterea orală a istoriei lui Emil în mintea lui Lucian va fi însoțită de-acum de transferul scris, dintr-un caiet în altul: „Unul era plin pe sute de pagini cu rînduri mărunte, ordonate, în cerneală neagră, altul era neatins. E vorba de caietul acesta, în care, de un an și ceva, am înșirat de-a valma cuvinte și am amestecat povești, în care am spus doar ce mi s-a năzărit și în care am
Pe înălțimi by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3738_a_5063]
-
Godemișul.// Cine vindecă migrene, isterii, furunculoze/ Cine destupă-n april urdinișul?// Cine destupă noaptea acoperișul/ Caselor, de se văd oamenii ca-n insectare?/ Godemișul.// Cine face ședințele furtunoase, cine transformă/ Într-un palat de basme tufișul?/ Godemișul.// Cine dă culoare cernelii, cine își spune, de mii de ori - și singur - Kadișul?/ Godemișul.// Cine te naște și te coboară,/ Cine e Dumnezeu și furtun pentru.../ Godemișul” (pp. 77 - 78). De fapt, întregul număr e de o surprinzătoare deschidere către literatura tânără a
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]
-
verișoara Laurica, pe care copilul de cinci ani o amenință că o omoară, alergând-o cu toporul prin curtea bunicului, pentru că îl torturase luni bune, nedorind să-i arate și lui caietul ei de școală, care „conținea litere scrise cu cerneală albastră” de o atracție irezistibilă. Următorul eveniment marcant și care anunța viitorul pasionat al cititului și al scrisului se va petrece la Manchester, unde familia se mută la dorința celor doi tineri părinți, disperați să scape de tirania bunicului Canetti
Tinerețea lui Canetti by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3381_a_4706]
-
V. M-am așezat cu ce aveam de scris Să-ncerc epistolă, jurnal a scrie, Ca-n alte dăți, când toți se-afundă-n vis Să-mi fac și lor și mie-o bucurie; Dar nu știu cum, parcă n-aveam de zis Nimic, cerneala nu voia să-mbie. Copila de la han, de cină-a-mi pune, M-a salutat cu demnă-nchinăciune. VI. Pleca, venea, și cum vorbeam cu ea, Părea cu fiecare vorbă mai ispită; Tăind cu grijă puiul, îmi părea Prin totul în
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
de la Buchenwald n-a putut fi tipărit, nici atunci, nici mai târziu, nici chiar pe spezele autorului. Jean Hoen a murit la sfârșitul anilor 1940, ducând cu el în mormânt secretul celor câteva sute de foi de hârtie scrise cu cerneală albastră, caligrafic impecabile. Nu demult, o nepoată le-a descoperit, într-o cutie metalică uitată de Dumnezeu și de oameni într-o magazie din spatele casei familiale. Jurnalul de la Buchenwald a apărut recent la PUF, 480 de pagini, conservate perfect și
Manuscrisul de la Buchenwald () [Corola-journal/Journalistic/3151_a_4476]
-
Nu rîdem ca și voi?/ Oare dacă ne dați otravă/ Nu murim?/ Dacă ne atinge săgeata lui Cupidon/ Nu vom mai repeta figura?/ Oare dacă ne va vizita muza/ Nu vom crea?” (To: williamshakespeare@ co.u.k). După cum vedem, în cerneala autoarei picură stropi sarcastici. Aceștia îi dictează și o autoscopie necomplezentă. Clapa profundă pe care o apasă e totuși cea a ireversibilului înaintării ființei în timp: „Bătrînețea - acest mariaj de conveniență/ Fără divorț posibil/ Cu care trebuie să conviețuiești/ La
O poetă din Israel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3186_a_4511]
-
capitol la aventurile lui Sisoe, și câteva strofe mici, publicate sub alt nume. Poemul dramatic, cel mic, a rămas până acum la jumătate. Și așa, neisprăvit, nu mă îndur să ți-l trimit. Uneori am oroare de condei și de cerneală și trăiesc o viață dezordonată din toate punctele de vedere, măcar că în aparență e liniștită, retrasă, aproape burgheză. Te rog să primești expresia celor mai alese sentimente de prietenie de la confratele d[umi]tale. G. Topîrceanu Note Originalul acestei scrisori
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3841_a_5166]
-
Laurettei, vor să o interpreteze «ca milanezii» ori, dimpotrivă, reușesc să parvină la o «pricepere mai adîncă, mult mai înalt și mai apropiată de adevăr»3.(Decameron III concluzia 18). Pentru nuvela tinerei Alatiel au fost vărsate clasicele fluvii de cerneală. Cesare Segre i-a ilustrat «comicitatea structurală», asigurată de aluziile intertextuale și de calambururi, dar nu au lipsit cititori (Giancarlo Mazzacurati, de exemplu) care au perceput firele fine, tragice, subîntinse relatării aventurilor frumoasei sarazine. Or, direcția tragică, tocmai ea, este
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]
-
mulțime de personaje vii. După aceea, am citit cărți de literatură cehă și cea universală din biblioteca părinților, am devenit vizitator frecvent la biblioteca municipală, iar la liceu am înființat, împreună cu profesoara noastră preferată, un cerc literar intitulat „Pata de cerneală”. Astăzi, în calitate de filolog și istoric literar, uneori aș prefera, în loc să formulez analize structuraliste sau hermeneutice sau în spiritul ultimului strigăt din domeniul teoriei literare, să retrăiesc acea pură senzație de cititor naiv, captivat de farmecul unei cărți și de mirosul
Carte de Crăciun by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/2951_a_4276]
-
durerea - fără voce, mută. Umbra dimineții, precum pacea - doar tăcută. 124 Trufia-și scrijelește Încruntarea-n stâncă. Iubirea se lasă în flori Și învinsă cântă. 126 Muntele visează-n cer Nor ușor să fie, Liber și pribeag Întru veșnicie. 127 Cerneala vărsată Ca să o ascundă bine Au scris cuvântul zi Cu nopțile pline. 125 Pensula supusă pictează Doar un adevăr ciuntit, Să-ncapă pe-ngustul șevalet Ce trebuie slujit. 126 Muntele visează-n cer Nor ușor să fie, Liber și pribeag
Rabindranath Tagore Licurici by A () [Corola-journal/Journalistic/3038_a_4363]
-
ascundă bine Au scris cuvântul zi Cu nopțile pline. 125 Pensula supusă pictează Doar un adevăr ciuntit, Să-ncapă pe-ngustul șevalet Ce trebuie slujit. 126 Muntele visează-n cer Nor ușor să fie, Liber și pribeag Întru veșnicie. 127 Cerneala vărsată Ca să o ascundă bine Au scris cuvântul zi Cu nopțile pline. 166 De ce-i atâta cer deasupra? Ca loc destul să fie Pentru pământ să-și facă Din vise-mpărăție. 167 Luna în creștere zâmbește cu-ndoială Când află
Rabindranath Tagore Licurici by A () [Corola-journal/Journalistic/3038_a_4363]
-
culturale în pericol, Daniel Vighi, căci despre el este vorba, purcede la un amplu proces de reconstrucție și recuperare a identității culturale timișorene și bănățene în general: „239 de revelioane ne despart de cea dintâi apariție publicistică mirosind proaspăt a cerneală tipografică pe tejgheaua însorită a moș negustorului Hans, constată naratorul. Problema e că, acum, Bastionul, adică vechea cetate a orașului, se reface, și câteva camioane de ziare sunt «aranjate brambura» undeva prin cartierul mărginaș Blașcovici. Vai nouă, dacă umezeala și
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
o Germanie cvasigolită de populația masculină. Printre fotografiile păstrate se află două portrete executate „artistic“ (Kunst-Photo, Lemberg, Akademiestrasse 12), înfățișînd o frumusețe feminină gen Ingrid Bergman, severă și caldă în același timp. Pe spatele uneia dintre ele stă scris cu cerneală albastră: Ich bin immer Dein. Weihnachten ’43. Rosita („Pentru totdeauna a ta. Crăciunul lui ’43. Rosita“), iar pe cealaltă Für Alex, zur Weihnachten ’43, von Deiner Rosita („Pentru Alex, de Crăciunul lui ’43, de la a ta Rosita“). Adio, Heidegger! Din
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
ne arată că nu a fost singurul incident de acest fel. De-a lungul vremii, președinții României au trecut prin situații asemănătoare. În anul 2000, Faur Isaia a reușit să ajungă în preajma lui Emil Constantinescu și l-a stropit cu cerneală albastră pe barbă. Un an mai târziu, la Arad, a reușit să se apropie de Ion Iliescu și să-i înmâneze un plic. În 2002, Isaia a tăiat cablurile la un spectacol al unei televiziuni din Timișoara și s-a
Istoria se repetă. Precedent în episodul "Băsescu-Zglobiu" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29998_a_31323]
-
vor crede că te-ai întors Ieșim din pubertate ca dintr-o piele fierbinte Niciodată n-am să mai cînt îngropat pînă la brîu în monede de aur ca acum: imaginația e un majordom care a văzut multe niciodată, în cerneluri de preț n-am să-mi mai înmoi părul și pe trupul meu niciodată nerușinarea nu se va mai iscăli: "te voi visa laolaltă cu ceilalți" Numărul anilor mei a încurcat toate loteriile Ca să te întîlnesc am fost purtat prin
Poezie by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15218_a_16543]
-
vară Timpul întreg E doar o zi Rămasă văduvă de seară, În care frunzele nu cad Și nu pierd pagini, trandafirii. Nu e trecut, nu-i viitor, Un azi etern, năucitor, Cu soarele deasupra nemișcat Nemaiînstare Să măsoare Fărăderostul nemuririi. Cerneală Nimic nu e mai înrudit Cu mine decât marea. Apă sărată sunt și eu Închisă între maluri diferite Dar desenate de același zeu, Ca și pe ea Luna mă soarbe Și soarele mă pătrunde Ca să-mi răsară Dintre pleoape în
Poezie by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/15472_a_16797]
-
pe ea Luna mă soarbe Și soarele mă pătrunde Ca să-mi răsară Dintre pleoape în zori, Ca și pe ea Vântul mă răscoală Și mă face valuri Și nori, Ca să curg în izvoară, Ca să mă-ntorc În fiecare undă de cerneală În stare să poarte, Să legene și să ascundă În giulgiurile albăstrii Corăbiile moarte Și sepiile vii. Fără să știe Evident nu seamăn Cu nici unul dintre acești torcători de cuvinte Care își croșetează din ele Cariere și glorii, Deși mă
Poezie by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/15472_a_16797]
-
prin acea fisură gîndul, dacă nu mîna, pătrundea cu ușurință - cu o asemenea ușurință încît libertatea de a se afla acolo, dincolo, neîngrădită de nici un obstacol, devenea brusc banală și oarecum inutilă, de parcă gestul răsfoirii maldărului de hîrtii acoperite cu cerneală, în nuanțe la fel de diferite pe cît de diferite fuseseră momentele ce prilejuiseră o atît de abundentă corespondență, ar fi fost suspendat de inconsistența caducă a acestuia. A chema în minte, aici, clișeul unui escroc care subtilizează documente de mare valoare
Ospățul Sfinxului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/15224_a_16549]