1,453 matches
-
Ilisafta călugărița, scriem și mărturisescu...cu cestu zapis al mieu cum...am vândut trei fălci de vie, carele sântu la Valea Irimii, dumisale Ducăi vistiernicul cel mare...” În zapisele ce urmează, Gheorghe Duca apare în calitate de cumpărător de vii - toate la Cetățuia - dar de această dată el este Duca Vodă. În timp ce mă gândeam dacă el era un podgorean adevărat sau un oarecare cumpărător, simțeam parcă o tensiune în jurul meu. „Cred că bătrânul are gândul îndreptat cu tărie asupra mea de sunt așa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
tocmai îl am în mână. Iaca ce scrie în el: „Scriem și mărturisim cu acestu adevărat zapis al nostru cum am făcut,...tocmală cu măriia sa domnu nostru Duca vodă și schimbu cu nește vii ce am avut noi la Cetățuie, trei fălci de vie... Acelea noi le-am dat măriei sale,...precum mărturisim mai sus, iar măria sa...Duca vodă, ne-au dat alte trei fălci de vie, în vale Ieremiei, care vii au fost măriei sale cumpărătură...de la Vasilie pitariul...” Poate pentru că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
la băutură...răsfoiesc la hârțoage fără încetare. În cele din urmă, găsesc un rezumat după un ispisoc al lui Gheorghe Duca voievod, din 20 octombrie 1670 (7179) - scris la Țuțora - în care se spune că vodă a dăruit mănăstirii sale Cetățuia cinci moruni cu icre pe an. Apoi, sfințiile lor nu aveau gusturi rele, dar cine știe care dintre ei le mâncau - am îndrăznit eu. Deși această remarcă, cam nesocotită, ar fi trebuit să l supere pe bătrân, lucrurile nu s-au petrecut deloc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
privirea pe hotarnica din 14 iunie 1671 (7179) ce tocmai mi-a picat în mână. Citesc: „Milostive și luminate doamne, să fie mărie dumitali sănătos. Dăm știre mării dumitali că au vinit egumenul și cu tot săborul de la svânta mănăstire Cetățuia, cu cinstită cartea mării dumitali, scriindu la noi ca să mergem la hotarul târgului Iașii să socotim să alegem Vale Rușilor și a Holbocii, cu loc de țarină, să fie de odaia svintei mănăstiri Cetățui...” „Spune dacă îți place cum îi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cu tot săborul de la svânta mănăstire Cetățuia, cu cinstită cartea mării dumitali, scriindu la noi ca să mergem la hotarul târgului Iașii să socotim să alegem Vale Rușilor și a Holbocii, cu loc de țarină, să fie de odaia svintei mănăstiri Cetățui...” „Spune dacă îți place cum îi scrisă hotarnica?” Îi scrisă frumos. Parcă ți se lipește de suflet nu alta. Apoi în vremea aceea, când era vorba de vodă, vorbele frumoase se țineau lanț. Nu uita să-mi citești și răspunsul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
lui vodă Duca la anafora lui Tudosie Dubău logofătul.” Iată ce scrie Duca vodă: „Dintru adâncul inimii noastre...cu multă osârdie și cu multă cheltuială dintru agonisita noastră...ș-am început ș-am zidit din pajiște această rugă, sfânta mănăstire Cetățuie...Ș-am socotit... ș-am ales ș-am trimis pe boiariul nostru Tudosie Dubău vtorâi logofăt...ș-a ales Vale Rușilor și a Holbocăi, cu loc de țarină și de fânețe să fie de odaie sfintei mănăstiri... Vălet 7179 (1671
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
am rămas pe gânduri, într-o ușoară derută. „La ce te gândești, dragule?” Nu sunt lămurit cu spusa lui Duca: „ș-am început ș-am zidit din pajiște această rugă”. „Dar care-i părerea ta?” Nu întâmplător, locul se chema Cetățuia. Acest nume se întâlnește și în zapisele de cumpărare a viilor de însuși Gheorghe Duca, pe când încă nu era voievod. Sigur a existat o zidire pe acest deal - modestă poate - dar a existat. „Cred că ai dreptate, dar nu te
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
despre un loc de moară; dar când spui „loc de moară” poți fi sigur că va veni și moara. Apoi, în a treia sa domnie, Gheorghe Duca voievod a dăruit mănăstirii sale „den nou zidită zvetaa mănăstire ce se chiiamă Cetățuia, lângă târgul Iașilor...loc de moară ce iaste în șes, lângă grădina cea domnească a răpausatului Vasilie (Lupu n.n) vodă, în pârâul Bârnovei, în loc domnescu, în hotarul târgului Iașilor...” „Uite că de aici ai aflat că Vasile Lupu voievod
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
să-l credem pe Ștefan Radul voievod, pentru că el însuși spune cine a zidit Zlataustul. Mai este de luat în seamă încă un fapt. Și anume, că această biserică nu a fost zidită <din pajiște>, cum spune Duca vodă despre Cetățuia lui, ci înaintea Zlataustului a existat o altă biserică, ctitorită de Ștefan Tomșa I, domnitor al Moldovei între anii 1563-1564.” Nici nu știu cum să-ți mulțumesc, părinte, pentru că mi-ai înlăturat îndoielile. „Lasă asta și hai mai bine să mai răscolim
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
spre Curtea domnească, că altfel nu știu cum și când i-ar fi chemat în ajutor pe tătarii aflați în preajma mănăstirii Aroneanu.” Întrebarea-i cum a trecut Bahluiul călărimea tătărească venită în ajutorul lui Mihai Racoviță vodă, care s-a retras la Cetățuia. „Simplu, pentru că năvala lui Ferentz a avut loc în februarie 1717. Este lesne de înțeles că Bahluiul era bocnă și trecerea ușoară. Altfel, cum ar fi ajuns vodă așa repede la Cetățuia și s-ar fi pregătit de luptă. Da
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Mihai Racoviță vodă, care s-a retras la Cetățuia. „Simplu, pentru că năvala lui Ferentz a avut loc în februarie 1717. Este lesne de înțeles că Bahluiul era bocnă și trecerea ușoară. Altfel, cum ar fi ajuns vodă așa repede la Cetățuia și s-ar fi pregătit de luptă. Da’ ia spune-mi, știi cumva unde s-a dat lupta?” Lupta decisivă între Racoviță vodă, alături de tătari, și ceata lui Ferentz s-a dat la Valea Adâncă, loc apropiat de dealul Cetățuii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Cetățuia și s-ar fi pregătit de luptă. Da’ ia spune-mi, știi cumva unde s-a dat lupta?” Lupta decisivă între Racoviță vodă, alături de tătari, și ceata lui Ferentz s-a dat la Valea Adâncă, loc apropiat de dealul Cetățuii. „ În timp ce tu răspundeai la întrebarea mea, eu n am stat cu mâinile în sân, ci am căutat prin cele grămezi de manuscrise și am dat peste un manuscris din 21 decembrie 1725 (7234), în care Mihai Racoviță voievod spune: <am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
turcului.” Dacă așa ședeau treburile când un pașă era doar în trecere, păi cum o fi fost când însuși Mahomed al IV-lea a venit la Iași și apoi - la rugămintea lui Gheorghe Duca voievod - a revenit, să vadă mănăstirea Cetățuia în ziua sfințirii acesteia (1672 n.n)? „Uite cum povestește Ion Neculce cronicarul acea vizită: „Vinit-au în primblare împărăția de la Țuțora în Ieși și s-au scoborât pe la Nicoriță în Căcaina și s-au suitu prin târgul boilor ș-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
s-au suitu prin târgul boilor ș-au descălecat în câmpu, supt saivan, de la deal de târgul boilor. (Sărărie n.n)...Și iar după acie au mai vinit împăratul în primblare și s-au suit în deal la mănăstire la Cetățuie, de au vădzut-o și prăvind locul în toate părțile. Și iar s-au întorsu la urdie la Țuțora. Dzic atunce să fie strigat și hogea în clopotniță la Sfete Neculaiu, ș-au stătut beserica pecetluită păn-la vinirea cu domnia lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și simpatizanți legionari din unitățile curente ale frontului. Facem precizarea că în Sadaclia, din apropiere, a mai fost un lagăr de internare pentru preoți legionari și pentru femei legionare, dintre care nu putem să nu înscriem numele Alexandrei Russo, comandanta cetățuilor legionare din toată Basarabia. Savel știe că printre ofițeri se vorbea, că la toate nivelurile armatei erau legionari exemple de patriotism și dăruire. În fond erau concentrați cu armata făcută și proveneau din toate categoriile sociale iar numărul simpatizantilor Legiunii
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
alții au fost uciși în posturile de jandarmi, prefecturi de poliție, la Ministerul de interne, etc. Citez doar două cazuri de asasinate oribile : Dragomirescu Victor, șeful studențimii legionare din București, schingiuit și ars de viu în crematoriu ; Nicoleta Nicolescu, șefa Cetățuilor legionare pe țară, schingiuită bestial și arsă de vie în crematoriul din București, în 10 iulie 1939. Iată și statisticile aesasinatelor din 21-22 Septembrie 1939, timp în care al doilea ră-boi mondial intrase în marș extensiv : 55 studenți, 22 avocați
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
cu cale, să mi se dea scrisori pentru dregătorii de dincolo de Rîu ca să mă lase să trec și să intru în Iuda, 8. și o scrisoare pentru Asaf, păzitorul pădurii împăratului, ca să-mi dea lemne să fac grinzi pentru porțile cetățuiei de lîngă casă, pentru zidul cetății, și pentru casa în care voi locui." Împăratul mi-a dat aceste scrisori, căci mîna cea bună a Dumnezeului meu era peste mine. 9. M-am dus la dregătorii de dincolo de Rîu, și le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
cuvintele mele. Tobia trimitea scrisori ca să mă înfricoșeze. $7 1. După ce s-a zidit zidul și am pus ușile porților, au fost puși în slujbele lor ușierii, cîntăreții și Leviții. 2. Am poruncit fratelui meu Hanani și lui Hanania, căpetenia cetățuii Ierusalimului, om care întrecea pe mulți prin credincioșia și prin frica lui de Dumnezeu. 3. Și le-am zis: "Să nu se deschidă porțile Ierusalimului înainte de căldura soarelui, și ușile să fie închise cu încuietorile, în fața voastră. Locuitorii Ierusalimului să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
Lăpușneanu) până în 1859. Aici se găsea și Mitropolia Moldovei, centrul religios al țării. Domnii Moldovei au construit aici numeroase biserici (cea mai veche este biserica Sf. Nicolae Domnesc, ctitoria lui Ștefan cel Mare) și mănăstiri (m-rea Frumoasa, Golia, Galata, Cetățuia, vezi mănăstirea Trei Ierarhi), școli (vezi Academia Vasiliană, Academia Domnească din Iași) și case boierești. Unele s-au păstrat și sunt considerate monumente istorice. Au existat mai multe tipografii. Între 1859-1862 a fost capitala Principatelor Unite. Aici a funcționat Academia
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Cerne nourii prin sită, Ca mireasa părăsită. Îmbrăcată în mireasă, Poposește și la noi; Plouă stele de mătasă Și e rece ca un sloi. Are sticlă între pleoape, Face poduri peste ape, Fără lemn și fără cuie Face zid de cetățuie. Cică ar veni din norduri, Îmbrăcată-n haină albă; Peste ape face poduri Și pe geamuri flori de nalbă; Din steluțe de ninsoare Ea ridică munți de-omături; Dacă nu te culci sub pături, Faci chiar țurțuri la picioare; După
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
curățat și a haznalelor golite la timp. Rotari, Gaila și micuțul Rodoald se aflau la Sirmione, pe acel promontoriu al lacului Garda, vestit prin aerul său sănătos și curat. Locuia în singura aripă funcțională dintr-o mare mansio romană, o cetățuie nu prea confortabilă, dar sigură. S-au arătat deosebit de mulțumiți văzându-mă, au dat o petrecere în cinstea mea, și am putut să mă bucur de fericirea lor. Rodoald mi s-a cățărat în brațe, agățându-se de tunică. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
că venisem cu mama. Stăteam și mă jucam chiar acolo, lângă salcâmii ăia, de i-a tăiat astă vară dom’ Soporan. Eram cu dom profesor... Ăla de-a fugit chiar în anul ăla sau al doilea. Săpa pe deal la cetățuie. Băiatul văcarului, de-l luase de mic un domn de la București și p-ormă l-a lăsat să facă Facultatea. Popa o privi lung, ca și cum abia atunci o vedea prima oară. Îmbujorată, fătuca îl privea și ea ciudat, descoperindu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
a perieghezelor ori ca urmare a trasării unor șanțuri de sondaj. Primele mențiuni, care vizează spațiul bazinului bârlădean, apar în răspunsurile oferite de învățătorii fostului județ Vaslui la Chestionarul arheologic al scriitorului Al. Odobescu (1871-1874), unde sunt informații despre Buhăești, Cetățuia de la Vaslui, Paiu, Secuia și Băcăoani - Muntenii de Jos. De asemenea, alte date sunt oferite de manuscrisele lui Gr. Tocilescu (descoperiri monetare la Oșești) și ale lui P. Polonic (amintesc, în special, șanțurile și întăriturile Cetățuii de la Vaslui). Inițierea cercetărilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sunt informații despre Buhăești, Cetățuia de la Vaslui, Paiu, Secuia și Băcăoani - Muntenii de Jos. De asemenea, alte date sunt oferite de manuscrisele lui Gr. Tocilescu (descoperiri monetare la Oșești) și ale lui P. Polonic (amintesc, în special, șanțurile și întăriturile Cetățuii de la Vaslui). Inițierea cercetărilor de teren din zona mediană a bazinului superior al Bârladului a avut în vedere siturile neo-eneolitice, ale căror materiale ceramice pictate atrăgeau atenția specialiștilor din Europa și mai puțin cele de factură medievală; asupra acestora nu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cît de mult îl admirați pe Kafka și ce mult v-ați hrănit cu romanele sale, cu universul său. Va trebui într-o zi să veniți la Praga și să priviți, de pe podul Charles, spre edificiul fostului palat regal, o cetățuie imensă, strivitoare de fapt, așezată pe colina de pe malul stîng al rîului Vîltava, de unde domină tot orașul. Acest palat, această fortăreață de fapt, una dintre cele mai mari din Europa Centrală, este un adevărat labirint de curți și clădiri, un
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]