800 matches
-
să aducă înapoi lemnele, o regăsim și în legendele românești ale potopului : „Să te duci [i-a spus Dumnezeu lui Noe] la copacul din care ai tăiat cel dintâi lemn, să cazi în genunchi acolo, să te închini și să cetești rugăciuni până la sfârșit. Noe merse la copacul știut și într-atât se rugă încât [...] Dracul se înspăimântă de atâtea rugăciuni, că făcu corabia la loc, întocmai cum fusese la început” (3, p. 126). c) Un alt motiv comun celor două
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mijloace magice, dar și de cele războinice. „Când vreau să porniască în văzduh, [solomonarii] stau la marginea iezerului cu o carte în mână, din carea citesc, apoi cu un cârlig [= bâtă încovoiată] și cu un frâu. Dacă a gătat de cetit, dă cu cârligul în apă și iasă bălaurul. Atunci îi aruncă frâul în cap și se înalță cu el în aier” (8, pp. 137 și 146) ; sau „în vremea cât se roagă [= citește din carte] îngheață apa din iezer și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de la Govora (1640), Șapte taine a bisericii (1645), Pravila lui Vasile Lupu sau Carte românească de învățătură (1646), Pravila lui Matei Basarab sau îndreptarea legii (1652), Cărțile ceale mincinoase, pre care nu se cade a le ținea și a le ceti direptu credincioșii hristiani (1667-1669), Așezământurile Vlădicăi Sava pentru folosul preoților, a beserecilor și a creștinilor (1675), Mărgăritare, adecă cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Ioan a lui Zlatoust (Pentru mincinoșii prooroci și cei fără Dumnezeu eretici) (1691) etc.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
reiese, de exemplu, din felul în care a tradus/redactat un alt canon (al Sinodului al V-lea ecumenic, an 553), prevedere sinodală care înfiera pe preoții care descântau de Samcă : „Se cuvine a se caterisi și preoții acei ce cetesc la bolnavi hârtia ce se numește a Ghélei [în original Ghilló - n. A.O.], precum în limba noastră Samcă” (52, p. 168). Pe de altă parte, înlocuirea de care vorbeam (a expresiei „izgonitori de nori” cu cea de „solomonari”) nu ar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un șolomonar mai bătrân fură băieți de pe pământ și îi duce la școala de șolomonărit, unde îi ține închiși 7 ani” (8, p. 146). „Acolo [șolomonarii] învață din cărți pe care alți oameni nu le pricep și nu le știu ceti : învață cum să călărească pe balauri, cum să îi cheme, cum să poarte vremurile..., [învață] farmece de-a lega și dezlega ploile” (8, p. 145). Iată și o credință similară, culeasă din zona Munților Apuseni : „După ce au gătat de învățat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Dracul a încălcat interdicția și a intrat în „chilia oprită”. În „odaia a douăsprezecea din fundul cerului”, „pe o masă”, Dracul „găsi el o carte mare în care era scrisă înțelepciunea lui Dumnezeu”. „Văzând această carte, Dracul se puse să cetească și ceti, curios cum era, șapte zile și șapte nopți întruna, pe nemâncate și nebăute. În lăcomia sa, ca să se facă atoateștiutor uită că se apropie timpul când Atotputernicul se va sui din nou la cer, și Dumnezeu îl află
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
încălcat interdicția și a intrat în „chilia oprită”. În „odaia a douăsprezecea din fundul cerului”, „pe o masă”, Dracul „găsi el o carte mare în care era scrisă înțelepciunea lui Dumnezeu”. „Văzând această carte, Dracul se puse să cetească și ceti, curios cum era, șapte zile și șapte nopți întruna, pe nemâncate și nebăute. În lăcomia sa, ca să se facă atoateștiutor uită că se apropie timpul când Atotputernicul se va sui din nou la cer, și Dumnezeu îl află cetind. Atunci
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și ceti, curios cum era, șapte zile și șapte nopți întruna, pe nemâncate și nebăute. În lăcomia sa, ca să se facă atoateștiutor uită că se apropie timpul când Atotputernicul se va sui din nou la cer, și Dumnezeu îl află cetind. Atunci el alungă pe Dracul din cer” (47, p. 65). Acest motiv mitic a penetrat și în basme. Proporțiile elementelor epice se reduc, în acest caz, la scară umană. Cosmosul (cerul, raiul) devine un palat, Cosmocratorul e înlocuit cu un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
după ce a făcut unele mici îndreptări” (Aristid, Orationes, 41 ; cf. 64, p. 67). în primele secole ale erei noastre, canoanele stabilite de sinoadele ecumenice bizantine înfierau pe „cei ce confecționează amulete”, pe „cei ce poartă baiere” și pe „cei ce cetesc la bolnavi hârtia ce se numește a Ghelei” (al V-lea Sinod ecumenic, anul 553) (51). Am motive să cred că astfel de prevederi sinodale se refereau și la populația pontico-danubiană, având în vedere, printre altele, faptul că (în secolele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Caracteristici similare posedă și „Cartea solomonarilor” din tradiția mito-folclorică românească. Credințele populare le subliniază în mod expres : șolomonarii învață în „școala de șolomonărie” să citească „șolomonește” (99) „din cărți pe cari alți oameni nu le pricep și nu le știu ceti” (8, p. 145). Sau „învăț cât e lumea - declară un șolomonar - din cărți mari, din care nime[ni] nu știe ceti, afară de mine” (8, p. 142). Desigur, principalul motiv al acestei situații este caracterul secret al actului inițiatic. Chiar și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de șolomonărie” să citească „șolomonește” (99) „din cărți pe cari alți oameni nu le pricep și nu le știu ceti” (8, p. 145). Sau „învăț cât e lumea - declară un șolomonar - din cărți mari, din care nime[ni] nu știe ceti, afară de mine” (8, p. 142). Desigur, principalul motiv al acestei situații este caracterul secret al actului inițiatic. Chiar și statutul de solomonar trebuie tăinuit : „Ei nicicând nu se dau de [= drept] șolomonari înaintea oamenilor...” (8, p. 142). Câteodată, interdicția este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Dracul a încălcat interdicția și a intrat în „chilia oprită”, în „odaia a două sprezecea din fundul cerului”, unde „pe o masă găsi el o carte mare, în care era scrisă înțelepciunea lui Dumnezeu”. „Dracul - continuă legenda - se puse să cetească și ceti, curios cum era, șapte zile și șapte nopți întruna, pe nemâncate și nebăute. În lăcomia sa, ca să se facă atoateștiutor, uită că se apropie timpul când Atotputernicul se va sui la cer, și Dumnezeu îl află cetind. Atunci
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
încălcat interdicția și a intrat în „chilia oprită”, în „odaia a două sprezecea din fundul cerului”, unde „pe o masă găsi el o carte mare, în care era scrisă înțelepciunea lui Dumnezeu”. „Dracul - continuă legenda - se puse să cetească și ceti, curios cum era, șapte zile și șapte nopți întruna, pe nemâncate și nebăute. În lăcomia sa, ca să se facă atoateștiutor, uită că se apropie timpul când Atotputernicul se va sui la cer, și Dumnezeu îl află cetind. Atunci el îl
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să cetească și ceti, curios cum era, șapte zile și șapte nopți întruna, pe nemâncate și nebăute. În lăcomia sa, ca să se facă atoateștiutor, uită că se apropie timpul când Atotputernicul se va sui la cer, și Dumnezeu îl află cetind. Atunci el îl alungă pe Dracul din cer” (28). Legenda biblică a „păcatului originar” nu este decât formal diferită. După ce dobândesc cunoașterea, Adam și Eva sunt alungați din Paradis, interdicția fiind încălcată nu de un demon, ci la ispita unui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un pol. Dar fiindcă era vorba de o administrație rusească, amicul meu se hotărî să forțeze nota. Astfel, când veni la ghișeul de plată, prezintă o chitanță de 5 poli. Ofițerul plăților, un colonel gros și bărbos, luă chitanța, o ceti și o respinse cu dispreț. Iată cum povestește amicul meu aceasta: „Când am văzut asta, am început să bâlbâi sfios, spunând: Am avut alergături lungi... cheltuieli... timbre... amânare!» Dar muscalul mă întrerupse brusc: «Nu 5 poli... 25 poli!...» Nu-mi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
cerut instituirea juriului civil. Combate apoi dreptul de apel. Judecătorul de întâia instanță propune să fie ales pe 5 ani de către toți alegătorii celor 3 colegii pentru Camera deputaților, plus de delegații Colegiului 4 cu condiția ca să știe scri și ceti. Judecătorul va trebui să aibă minimum 25 ani și 5 ani în barou (?). Jurat civil va putea fi oricare cetățean știind ceti și scrie. Judecătorul de ocol va fi înlocuit printr-un judecător ales de către toți alegătorii circumscripției. A cerut
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
alegătorii celor 3 colegii pentru Camera deputaților, plus de delegații Colegiului 4 cu condiția ca să știe scri și ceti. Judecătorul va trebui să aibă minimum 25 ani și 5 ani în barou (?). Jurat civil va putea fi oricare cetățean știind ceti și scrie. Judecătorul de ocol va fi înlocuit printr-un judecător ales de către toți alegătorii circumscripției. A cerut organizația corpului notarilor și avocaților și revizuirea desăvârșită a Codicelui de procedură civilă și de instrucție criminală. Tache Ionescu a spus că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
după Eminescu: În zădar în câte-o steclă Cu vin sau rachiu de sfeclă Cauți morții o poreclă Să o chemi, s-o vezi la meclă Și, ciocnind cu ea paharul, Să simți că te împle harul Și că poți ceti Zoharul Așa cum citești ziarul... Nu e crâșmă să agăți Moartea și să o îmbeți Ci comandă, cheltuiește, Pân' la ziuă chefuiește Și-ai s-auzi cântând popește. Piatra Neamț Iași, februarie 2015 (Revista "Conta", nr. 18, 2015) Lucian ALECSA Poezia, pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
texte din "Teme" care sunt ingenuități poetice, schițe travestite în eseuri și nuvele topite în false memorii. Și chiar dacă "se atârnă" de poezia altora, vorba lui Phillipide, criticul de poezie tot un recreator de texte poetice este. Că nu poți ceti cu șublerul și compasul, ceea ce a fost imaginat și scris cu necuvinte, cu tăceri, cu aproximări și alte fantezii. Dacă am aduna date despre "poezia criticilor", sunt convins că ar ieși o lucrare consistentă care le-ar trăda intimitatea "păcătoasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o literatură din păcate puțin și deformat cunoscută de "europeni", lucru pentru care îi compătimesc sincer. "Ce-ar zice Europa" e o replică de personaj caragialian și nu-mi pot reprima un anume reflex de respingere a întrebării. Nu am cetit nicăieri vreo referință despre tine, cum că te-ar încerca și demonul prozei...! Ai făcut un pact pe viață doar cu poezia? Cioran disprețuia, într-un eseu, literatura română, ca fiind "eminamente poetică", adică neserioasă, spunând că o literatură fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de mirosurile din bucătărie, de peisaj, de identitatea locului creată ca sumă de obiceiuri ale oamenilor vii. Dar și poezia e trecută între aceste lucruri care nu pot fi translate fără să fie modificate, urâțite chiar. Noi zicem că am cetit autori precum Ginsberg sau Pound, Frank O'Hara sau Rilke, dar în fond nu am cetit decât niște expresii, am preluat niște modele posibile propuse de traducători. Modelul insurgentului Ginsberg a fost mai important decât cele câteva texte traduse în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
vii. Dar și poezia e trecută între aceste lucruri care nu pot fi translate fără să fie modificate, urâțite chiar. Noi zicem că am cetit autori precum Ginsberg sau Pound, Frank O'Hara sau Rilke, dar în fond nu am cetit decât niște expresii, am preluat niște modele posibile propuse de traducători. Modelul insurgentului Ginsberg a fost mai important decât cele câteva texte traduse în românește. Pe atitudinea aceasta o mulțime de optzeciști și-au creat propriul calapod...! Ce părere ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ridicați de la Caritas, cu care își făcea, cică, o fermă agricolă, am depus și eu banii de concediu la celebrul "circuit de întrajutorare". În vara aceea, chiar în anul în care "a picat" Caritasul, normal, am stat acasă și am cetit poezie...! Crezi că poezia clujenilor, excepțională, suplinește acea "înmulțire cu opt" a pagubei pe care mi-am produs-o singur? E poezia o motivație superioară a "înțelesului de pierdere"? Mi-ar plăcea mie ca poezia noastră să-ți umple buzunarele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
tot mai tare cu reprezentarea-i caragialiotă. Pentru aceasta nu i-aș face însă proces Grecoteiului Nepereche. Nici nu e vina lui că viața imită arta, lăsându-se modelată de aceasta. Tot mergând la teatru ca să-i auză piasele, tot cetind momente, schițe & mofturi, locuitorii plaiurilor dâmbovițioase au sfârșit prin a semăna cu actanții lor și, culmea, prin a se recunoaște în ei... cu sau fără rezerve. Pasul următor ar fi să-și ia inima în dinți și, într-o bună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
rurali contaminați de duhul reformist. Poezia cultă aveam s-o cunosc la școală. A nu se uita că, pe vremea liceirii mele, Blaga și Barbu, recent "reabilitați", nu figurau încă în manuale, severea, acestea, cu decadentismul avangardelor literare. A-i ceti din cărți împrumutate și ediții antebelice, era o mare ispravă. Și mi-o îngăduiam. La facultate, semețindu-mă și luând drept pierdere de timp lectura autohtonilor ori învățarea limbii ruse, neplăcându-mi nici mărginirea, strigătoare la cer, a profilor ieșeni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]