780 matches
-
în cea mai autentică expresie a sa, în marmură moale, la Muzeul Pio Clementino. Nu a împlinit încă cincizeci de ani? Sau, poate, a întâlnit-o deja pe Cleopatra? Orajii îi sunt scobiți parcă de oboseala acumulată în război, celebra chelie e aproape inexistentă. Gura îi este închisă, maxilarele puternice. Buzele sunt în schimb bine conturate, expresive și senzuale. Pare să privească spre cineva aflat mai jos de el, poate spre tânăra Cleopatra, în vârstă de șaptesprezece ani, care, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
aeroportului, la fâșiile de aluminiu mat și la zonele de laminate cu imitație de lemn. Chiar și relația mea cu un tânăr barman de la mezanin prinsese viață datorită sistemelor de iluminare a contururilor de deasupra capului său cu început de chelie, a barului înclinat și-a uniformei lui stilizate. M-am gândit la ultimul orgasm forțat cu Catherine, la sperma leneșă împinsă în vaginul ei de penisu-mi plictisit. Peste profilurile corpului ei prezidau acum puternicele emoții metalizate generate de visele tehnologice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
câștigă titlul de mare bulibașă al Capitalei în turul doi, la 18 iunie, întrunind 50,69% din voturi, la foarte mică distanță de Sorin Oprescu, candidatul PDSR, care a obținut doar 49,31%, în principal datorită faptului că nu avea chelie și nu cunoștea tehnica hăhăielii eficiente cu mare priză la proștii și țiganii capitalei. În această calitate de bulibașă general al Bucureștilor, Traian Băsescu, se remarcă ca un iscusit jucător de „albaneagra”, reușind într-o scurtă perioadă de timp, sub
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
soție, Margareta, învățătoare și ea, chiar în incinta școlii, într-o căsuță cu două camere, construită cândva de un primar liberal pentru luminătorii satului. Basarabean înalt și bine legat, voinic ca un taur, cu părul roșcovan și un început de chelie, directorul școlii se deprinsese cu oamenii și cu locurile și nu avea de gând să mai plece. În momentul când Stelian păși pe poartă, mai marele peste așezământul școlar al comunei tocmai stătea în veranda casei, așezat la o măsuță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
vizită la care se aștepta de-abia pe la primăvară. Socrul său isprăvise tocmai de ospătat o strachină cu sarmale și mântuise aproape o mămăligă întreagă, iar acum golea o stacană cu vin roșu și stătea la taifas cu Mariana. După chelia transpirată și după chipu-i roșu și zâmbitor, se vedea că se simte foarte bine. Hai să trăiești, ginere! îl salută Grigore primul, dând să-și salte de pe scaun trupul îndesat și vânos și pupându-l pe obraji ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nu prea era în temă, încercă să o scalde, spunând că nu avusese încă timp să aprofundeze problema, dar că avea de gând să se documenteze serios cât de curând. Bine, documentează-te! admise profesorul, ștergându-și cu o batistă chelia roșie și transpirată. Mă interesează părerea unui june ucenic al lui Euclid ca dumneata. Vreau să te fac mâna mea dreaptă, dacă ești vrednic. Ideea profesorului îl surprinse pe Victor, mai ales că domnul Barbilian nu se întâmpla să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
vijelios stă calm. Era locul meu, locul în care mă simțeam eu. Bună, Angela. Cum a fost la școală? Se auzea glasul răgușit al domnului Mirescu, omul de serviciu. Era un bărbat în vârstă de 40 de ani, cu o chelie în vârful capului și o burtă remarcabilă. Generos de fire și spontan. Bine. I-am zâmbit apoi am continuat: Acum mult mai bine. Și mam îndreptat spre copac. Două frânghii legate strâns de o creangă susțineau un scaun configurat dintr-
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
inimă. Se Înclină scurt și se duse să dea o mînă de ajutor pompierilor care, după ce legaseră strîns trupul lui Gildas culcat pe o targă, Îl trăgeau În sus prin forța mîinilor, În timp ce jos, un bărbat cu un Început de chelie conducea manevra devenită primejdioasă din pricina povîrnișului abrupt. Stéphane se duse lîngă Marie, căută În mod vizibil ceva ce ar fi putut să-i spună, se mulțumi să-i adreseze o privire pe care o spera grăitoare pentru tot ce simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
unor lucruri care Îi reveneau de drept lui și nu altcuiva. Trînti portiera mașinii de teren În momentul În care cele de la vehiculul pompierilor se deschideau pentru a vîrÎ targa Înăuntru. Marie se apropie rapid de omul cu Început de chelie. Yves Pérec. Unicul medic de pe insulă și actualul primar din Lands’en. La fel ca tatăl lui mai Înainte. La fel ca bunicul lui. Moștenise de la strămoși privirea de un albastru mineral, singurul lucru cu adevărat atractiv de pe un chip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
nasul jandarmului, ca o marionetă. Le ambalezi! În timp ce Stéphane se supunea cu acea febrilitate care caracterizează lipsa de siguranță, Lucas dădu la o parte părul victimei, lipicios de la sîngele Închegat. Rana era situată În partea dindărăt a capului, acolo unde chelia În formare dădea la iveală pielea mai deschisă la culoare a craniului. Era gata să jure că Yves și Gildas fueseră uciși În același mod. Tocmai lăsa capul victimei la loc pe sol cînd remarcă minuscula bucățică de hîrtie lipită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ci și ale creațiilor lor. Și asta se întâmplă doar ca zeii să nu se plictisească! Și, cu ei deopotrivă, nici d-voastră, domnilor!... Și doamnelor... (Albina, tot mai derutată și nervoasă, produce un bâzâit strident și se așază pe chelia rezonerului ce-și agită mâinile iritat pe deasupra ei. Atacă precis și năvalnic chelia plată și strălucitoare. Se aude un răcnet nevralgic și sfredelitor ca de burghiu. Se stinge lumina.) Împărătița furnică Furtive sau false iubiri. Gara. Fuga Azi ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
nu se plictisească! Și, cu ei deopotrivă, nici d-voastră, domnilor!... Și doamnelor... (Albina, tot mai derutată și nervoasă, produce un bâzâit strident și se așază pe chelia rezonerului ce-și agită mâinile iritat pe deasupra ei. Atacă precis și năvalnic chelia plată și strălucitoare. Se aude un răcnet nevralgic și sfredelitor ca de burghiu. Se stinge lumina.) Împărătița furnică Furtive sau false iubiri. Gara. Fuga Azi ar trebui să mă simt eliberat. Am condus-o la gară pe ultima dintre prietenele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cîrmit în direcții aiurea pe care nimeni nu le-ar fi bănuit, condamnînd aproape cu nerușinare invazia din Cehoslovacia, sau refuzînd să boicoteze Jocurile Olimpice de la Los Angeles. Apropo, spune Poștașul, știți ce zice lumea dom’ Colonel, despre pata rozulie de pe chelia lui Gorbaciov? Că ar fi un semn de la Dumnezeu, un fel de hartă care dacă va fi descifrată va răsturna întreaga ordine mondială. — Sud, sud-est, nord-vest, asta trebuie să fie orientarea, zice Roja, dînd un ocol cortului, trecîndu-i în revistă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
acest drum, dar și pentru ultimul... Când va sosi ceasul. Cu ochelarii pe nas arăta ca un chirurg, iar cu cizmele și pantalonii bürger ca un grof. La anii săi, 75 Împliniți În octombrie trecut, nu avea nici burtă, nici chelie, Înalt, fasza fjú, tuns perie, ar fi putut juca oricând În Dallas. Rol de milionar, de bună seamă, spre Încântarea lui Erzsébet, Îndrăgostită pe ascuns de Jock Ewing cu care, uneori, Își mai Înșela bărbatul. Se spovedea Însă de fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
s-a transformat pentru mine într-o sărbătoare. Nici măcar în clipa când a fost pronunțată sentința, nu m-am cutremurat. Patru ani de închisoare! Patru ani pentru nevinovăție. Dar i-am zâmbit judecătorului aprobator. Îl țin minte perfect. Își ștergea chelia transpirată cu o batistă mare, cadrilată, și ar fi avut chef să mai adauge ceva la pedeapsă. Dar sentința era dată, nu mai putea reveni. A izbit cu ciocănelul în masă și a evacuat sala, în vreme ce tata mă privea consternat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
să știi niciodată ce se întâmplă. Mi-am ales de aceea și eu un loc”. După asta, de câte ori mă zărea, se ridica respectuos în picioare și își scotea șapca decolorată, salutându-mă în timp ce-și ștergea cu dosul mâinii chelia transpirată: „Să trăiți, domnule sculptor”. Dacă n-aveam chef de el, îi răspundeam la salut și treceam mai departe. Altfel îmi plăcea să petrec câtva timp în ghereta lui, fiindcă mă asculta cu gura căscată, fericit, orice îi spuneam. Ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
nu poate fi decât brutală; aceeași voce îmi șoptește că mila e hidoasă și că pentru unele lucruri nu există iertare. 13 (Din caietul de vise) - Am o treabă pentru tine, mi-a zis directorul închisorii, preocupat să-și șteargă chelia cu o batistă mare, plină de pătrățele, care era o comandă specială; batista cuprindea un plan al închisorii, fiecare pătrat reprezentând o celulă. M-a dus la fereastră și a întins mâna în care ținea batista. Îi vezi? — Pe cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
traversau strada și, cum zăreau zidurile închisorii, cu santinelă la poartă, tresăreau și se trăgeau înapoi, pe celălalt trotuar. — Nu observ nimic anormal, iertați-mă, i-am zis. — Dar normal? sări directorul încă și mai enervat, ștergându-și încă o dată chelia transpirată cu batista plină de pătrățele. Ce vezi normal? — Oamenii se tem de închisoare, domnule director. Le e frică. Nu e normal? — Asta e, răsuflă directorul, fericit că spiritul meu de observație nu se atrofiase cu totul la închisoare. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
se vadă pe ce; al treilea îi întrebă ceva pe ceilalți doi și privea într-o cutie cu o oglindă pe care tremurau niște frânghiuțe de lumină. Numai al patrulea nu făcea nimic, se uita la Auta. Erau cu toții cu chelii mari, afară de unul singur, care avea păr ceva mai bogat, galben albicios, cel care se uita la Auta. Ar fi putut să fie și fată, însă hainele la fel ca ale celorlalți, destul de largi, alcătuite dintr-un fel de cămașă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Își expliciteze observațiile. Deși Henry era cu zece ani mai tânăr decât Du Maurier, din punctul de vedere al Înfățișării ar fi putut fi de-o vârstă și, În multe alte privințe Henry, cu barba lui stufoasă, cu Începutul de chelie și de burtă, părea mai mare În vârstă și mai matur. Du Maurier avea un veșnic aer tineresc, chiar și după ce părul Începuse să Îi Încărunțească, În timp ce Henry Își cultivase cât putuse mai devreme În viață o imagine de bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
o formuleze. Dar Compton percepu sensul privirii aruncate involuntar În sus. — Da, zise el zâmbind, pentru rolul lui Newman am să port perucă. — Așa m-am gândit și eu, spuse el, ușurat Însă să o audă. Henry auzi povestea prematurei chelii a lui Compton câteva luni mai târziu, de la directorul de scenă și sufleurul trupei, care făcuse parte din ea Încă de la Început, o poveste deosebit de dramatică. În urmă cu un deceniu sau chiar mai mult, Compton fusese logodit cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cu lapte rece, și murise În brațele lui. Șocul fusese atât de puternic, Încât Își pierduse tot părul, care nu-i mai crescuse la loc. Hotărâse că viitorul său ca actor stătea În teatrul dramatic, unde Își putea ascunde ușor chelia cu ajutorul perucilor, și astfel formase o companie dedicată spectacolelor de comedie clasică engleză, investind În acest scop banii lăsați moștenire de logodnica decedată. După un timp, cunoscuse și se căsătorise cu o altă actriță, Virginia Bateman, mama tânărului Monty, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ziua anterioară Îi confirmase părerea că piesa avea să izbândească sau să cadă prin propriile sale calități, căci jocul actoricesc era În cea mai mare parte mediocru și aranjamentele scenice minimale (deși era, fără Îndoială, un pas Înainte să vezi chelia lui Compton acoperită, În fine, cu o perucă, dublată, pentru mai multă siguranță, de o mustață pe buza de sus). Henry Încercase să o urmărească detașat, ca și cum ar fi fost scrisă de altcineva, și chiar i se păruse că are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pântecele ieșindu-i la suprafață ca o insuliță rozalie. Abandonase orice speranță de a-l reduce - indiferent cât mergea pe jos, nu avea nici un rezultat și chiar și un curs de scrimă rămăsese fără efect. Era, la fel ca și chelia, ca și guta, un semn al degenerării inevitabile a corpului. Du Maurier uitase să includă toate acestea - pungile lăsate și pliurile atârnânde ale celor bătrâni - În utopica sa viziune asupra unei lumi Întoarse la nuditatea paradisiacă pe care i-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
la tine să-ți transmit coordonatele celor două babete. - Doamne, Rolly, n-am putea s-o lăsăm totuși pe mîine? Țac, adică nu. Rolly, adică Rolling Stones. Și ăsta! După liceu răsăriseră ca ciupercile. 210 DANIEL BĂNULESCU soană cu o chelie prea avansată. Cum avea ghinionul de a fi domnul Ulianov. - Nu vă supărați, Pink Robin Floyd vi se adresa dumneavoastră cu numele de Cocondy? - Pe vremea aceea, nu mă numean încă Patricia. Pe vremea aceea, mă numeam încă Cocondy... După cum
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]