1,324 matches
-
unui adulter); • sărbătorile: pregătirea sărbătorii în sine și darurile în bani care marchează desfășurarea ei. Nu am reușit să contabilizăm acest circuit monetar: ne-am confruntat cu întrepătrunderea imposibil de descris a încasărilor și cheltuielilor, cu imposibilitatea de a-i chestiona pe oameni în legătură cu acest subiect. În timpul sejurului nostru, "afacerile" în curs erau următoarele: 4 dote, 1 rambursare de dotă, 2 adultere, precum și o nerespectare a doliului care au pus în circulație între 35 și 40 000 franci. Acest mediator al
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
estimare. Se evaluează acțiunile, atitudinile, reacțiile persoanei cu care interacționăm. Dacă am fi conștienți de această estimare, dacă am monitoriza-o, precizează celebrul psiholog nord-american, atunci am putea s-o influențăm, intrând într-un fel de dialog cu noi înșine, chestionând premisa pe care se bazează, observând poate că persoana respectivă nu ne-a văzut sau că acesta nu este un motiv suficient pentru a ne înfuria". Autorul numește momentul și procesul în cauză conștientizarea estimării; • apoi, se declanșează impulsul. Însă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pacientului și modul în care acesta răspunde, dacă pacientul ezită când vorbește despre căsătorie, dacă evită să vorbească despre băutură, dacă pare trist când vorbește despre carieră, pentru a obține indicatori nonverbali despre ceea ce-l deranjează pe pacient. Clinicianul poate chestiona membrii familiei pacientului, pentru informații referitoare la problemele psihologice ale familiei din trecut sau chiar ale pacientului, sau despre simptomele actuale ale pacientului. Informațiile din partea familiei sunt importante dacă pacientul este un copil sau un adult care nu-și poate
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
probleme ale copiilor i-au determinat pe clinicieni și cercetători să se bazeze pe alți oameni, de obicei adulți din viața copiilor , pentru a oferi informații despre comportamentul copiilor. Părinții sunt în general prima sursă de informație. Un clinician poate chestiona părinții unui copil când acesta este adus la tratament, întrebându-i pe părinți despre schimbările în comportamentul copilului și dacă corespunde cu vreun eveniment. Un cercetător îl poate întreba pe părinte despre comportamentul copilului în diverse situații. Pentru că părinții petrec
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Ideația suicidară cuprinde un comportament direct observabil în care persoana în cauză declară că ea se gândește la a-și pune capăt propriei existențe. Aceste idei pot fi raportate spontan de către persoană sau aceasta poate confirma existența lor atunci când este chestionată direct despre ele. 9.2. Deznădejdea ca factor mediator între depresie și suicid După cum știm, depresivul se consideră pe sine un ratat. Mai întâi el crede că a pierdut ceva de valoare substanțială, cum ar fi o evoluție personală, sau
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
le invocă în termeni de marketing, vorbesc de "frecventare", de "impact", de "audiență", de "numărul de cititori", de "consum" sau de "clienți" (și ignoră termenul "serviciu"). Tehnica sondajului Aceasta stă în centrul metodologiei specialiștilor în marketing. În principal, indivizii sunt chestionați, în calitate de consumatori ai unui bun sau ai unei familii de bunuri specifice, după un protocol formalizat, pornind de la întrebări formatate și de la răspunsuri preconstituite (așa-numitele chestionare "închise"). Indivizii sunt asociați cu diferitele scări, în funcție de satisfacția lor, de fidelitatea față de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
anchetă, un decalaj incontestabil... Dacă ne limităm la extorcare, totalul victimelor declarate în anchetele noastre este de 210 ori mai mare decât statisticile Ministerului Educației Naționale. Nu-i doar o aproximare infantilă: potrivit răspunsurilor date de cei 525 de adulți chestionați într-o altă anchetă în 1999-2000 54,2% cunoșteau existența fenomenului în gimnaziul lor. Cât despre rasism, care în legea franceză este delict, și nicidecum o simplă opinie, 16,7% dintre elevi se declară victime, față de riscul de numai 0
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cuprins peste 30 00 de elevi în Franța, peste 1 500 de elevi în Anglia, Belgia sau Spania și se extind în America latină, Africa și Québec. Anchetele privitoare la school bullying sunt foarte frecvente, cu sute de mii de copii chestionați în mare parte din țările europene, ca și în Japonia, Australia sau America de Nord (Smith și Sharp, 1994; Smith, 1999). Aceste anchete sunt adesea realizate de echipe autonome, cum a fost cazul în Franța, din nefericire cu toate riscurile pe care
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
anchetă". Echipa noastră a preferat să aleagă un număr mai mic de unități (în funcție de anchete, între 86 și 14), trase la sorți din zonele reprezentative pentru diversele situații (eșantion ideal tipic), dar a căror reprezentativitate în interiorul eșantionului este mai mare: chestionăm câte trei clase pe nivel (trei de-a cincea, trei de-a șasea etc.). Adică, în loc să chestionăm două clase dintr-un gimnaziu, chestionăm cel puțin douăsprezece. Tragerea la sorți nu ni se pare cea mai bună tehnică. Această tehnică ar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și 14), trase la sorți din zonele reprezentative pentru diversele situații (eșantion ideal tipic), dar a căror reprezentativitate în interiorul eșantionului este mai mare: chestionăm câte trei clase pe nivel (trei de-a cincea, trei de-a șasea etc.). Adică, în loc să chestionăm două clase dintr-un gimnaziu, chestionăm cel puțin douăsprezece. Tragerea la sorți nu ni se pare cea mai bună tehnică. Această tehnică ar fi eficace dacă și clasele ar fi formate la întâmplare, or, lucrurile nu stau niciodată așa, ceea ce
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
zonele reprezentative pentru diversele situații (eșantion ideal tipic), dar a căror reprezentativitate în interiorul eșantionului este mai mare: chestionăm câte trei clase pe nivel (trei de-a cincea, trei de-a șasea etc.). Adică, în loc să chestionăm două clase dintr-un gimnaziu, chestionăm cel puțin douăsprezece. Tragerea la sorți nu ni se pare cea mai bună tehnică. Această tehnică ar fi eficace dacă și clasele ar fi formate la întâmplare, or, lucrurile nu stau niciodată așa, ceea ce are consecințe importante la nivelul problemei
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
eșantion în care centrele (aici, școlile) sunt mai restrânse ca număr, dar cuprind un ansamblu mai mare de indivizi dă o imagine mai clară despre populația de ansamblu (universul anchetei) decât un număr mai mare de centre în care sunt chestionați puțini indivizi. În plus, lucrări recente (Wilcox, 2003) arată că, în problemele victimizării, diferența este foarte mare când se lucrează la nivel individual sau la nivel de agregate, efecte nesemnificative într-un caz putându-se dovedi extrem de explicative în celălalt
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
lui Marie Choquet, ci doar arată necesitatea de a standardiza anchetele, de a declanșa alte cercetări, contradictorii, care să se rafineze reciproc în divergența asumată. E evident, în ce ne privește, că am fi avut un mare interes de a chestiona un număr cât mai mare de școli și de a ne completa eșantioanele, dar ar fi nevoie de o voință politică pentru finanțarea unor astfel de cercetări, voință care în Franța e destul de slabă. Ca să spunem lucrurilor pe nume, pentru
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
9% Supravictimizări 326 11,9% 3 victimizări 812 29,6% 2 victimizări 607 22,1% Victime în mică măsură 837 30,5% Total 2 744 100% Eșantion 2003; N = 2 744 Sursa: Debarbieux, 2004. După cum vedem, aproape 12% dintre elevii chestionați în școlile elementare (ciclul 3) declară o victimizare mai importantă cantitativ. Consecințele supravictimizărilor fie ele legate de microviolențe precum încăierările din curtea școlii, furtul pachețelului cu mâncare sau "cuvintele urâte" nu trebuie nicidecum neglijate. E, în orice caz, ceea ce anchetele
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ne-a arătat că perceperea violenței de către elevii brazilieni cu vârste între 12 și 16 ani era clar mai puțin puternică față de omologii lor francezi. Într-adevăr, 31,1% dintre elevii din eșantionul francez de referință (11 125 de elevi chestionați în 2000 și 2003 în școli secundare), față de 12,4% dintre cei 9 800 de elevi brazilieni chestionați în 2003, estimează că violența este foarte prezentă în școala lor. Diferența este semnificativă și față de percepția celor 1 545 de elevi
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mai puțin puternică față de omologii lor francezi. Într-adevăr, 31,1% dintre elevii din eșantionul francez de referință (11 125 de elevi chestionați în 2000 și 2003 în școli secundare), față de 12,4% dintre cei 9 800 de elevi brazilieni chestionați în 2003, estimează că violența este foarte prezentă în școala lor. Diferența este semnificativă și față de percepția celor 1 545 de elevi englezi chestionați în școli populare de Catherine Blaya, în 2000-2001: 26% dintre elevii englezi consideră violența foarte prezentă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
2000 și 2003 în școli secundare), față de 12,4% dintre cei 9 800 de elevi brazilieni chestionați în 2003, estimează că violența este foarte prezentă în școala lor. Diferența este semnificativă și față de percepția celor 1 545 de elevi englezi chestionați în școli populare de Catherine Blaya, în 2000-2001: 26% dintre elevii englezi consideră violența foarte prezentă în școala lor, mai puțin decât în Franța, dar mai mult decât în Brazilia. Am văzut că acest fapt nu se bazează pe o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Ministerului Educației Naționale din Djibouti, o echipă a Observatorului European al Violenței Școlare, sprijinită de o echipă locală, a efectuat în noiembrie 2004 un studiu vizând să întocmească un "inventar" al eventualei violențe din școlile primare din această țară. Am chestionat un eșantion reprezentativ de elvi din CM1 și CM2 (ultimii doi ani de învățământ elementar), adică 23% dintre elevi în 23% dintre școlile țării, atât în sate cât și în zone periurbane și în școlile din capitală. În aceste școli
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
învață nici un copil de expatriat, iar cei câțiva copii din "clasele mijlocii" djiboutiene care nu sunt într-o școală particulară sunt grupați într-o școală publică aleasă și selectivă, pe care am inclus-o, de altfel, în eșantionul nostru. Am chestionat așadar 1 699 de elevi între 9 și 14 ani, în 19 școli din sectoare urbane, periurbane și rurale. Unele dintre aceste școli primare au un efectiv moderat, în zona rurală (în jur de o sută de elevi), altele au
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ne facă să credem că în școlile elementare climatul este mult mai bun decât în gimnazii și că mediul celor dintâi este reglementat mai armonios. De asemenea, ele arată a posteriori pertinența opțiunilor metodologice care ne-au determinat să-i chestionăm pe copiii înșiși, aceștia nerăspunzând nici pe departe "la întâmplare", cu nepăsarea ce li se presupune adesea, ci sunt pe deplin capabili să dea răspunsuri diferențiate. Variația răspunsurilor depinde, în mare măsură, și de situarea socio-demografică a școlilor. Variabila "ZEP
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
național de apărare și istoria acestuia (n.trad.). 16 Prima anchetă a fost cea condusă de National Institute of Education în 1977, Safe School Study (Baker, Rubel, 1980) (31 273 de elevi, 23 895 de dascăli și 623 de directori chestionați în 642 de școli). 17 În ciuda aparentei armonii în relația dintre poliție și Ministerul Educației Naționale, obținerea de la Ministerul de Interne a cifrelor referitoare la violența școlară rămâne foarte dificilă. Ca să nu mai vorbim de eventualele lovituri sub centură: ne
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
am menționat în primul capitol, o parte din scrieri s-au concentrat asupra primului înțeles al conceptului de paradigmă ca știință normală, adică sursă teoretică legitimată și dominantă pentru rezolvarea de probleme (Mansbach și Vasquez 1981; Vasquez 1983). Alții au chestionat validitatea revoluției lui Kuhn. Concepția mai cumulativă (chiar dacă nu și teleologică) a lui Lakatos asupra progresului științific ca succesiune de programe de cercetare era considerată mai conformă cu istoria științelor particulare decît schimbarea la nivel de gestalt (Blaug 1975; Keohane
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
se poate face însă și de persoane auxiliare, numite operatori de anchetă. Datorită chestionarului standardizat, ancheta poate fi efectuată pe un eșantion mare și oferă posibilitatea prelucrării rapide a datelor cu ajutorul calculatorului. Avantajul major al anchetei este posibilitatea de a chestiona un număr mare de indivizi, lucru ce dă posibilitatea realizării unui eșantion reprezentativ la nivelul întregii populații și, implicit, garanția că rezultatele obținute sunt relevante pentru această populație. Rapiditatea și promptitudinea cu care se realizează investigarea anumitor probleme, mai ales
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
respondenții femei împing însă problematica mai degrabă spre o importanță redusă (6,56). Rezultatele cercetării, care au evidențiat lipsa demersurilor concrete de a promova egalitatea de gen la nivelul instituțiilor publice, indiferent de sexul factorului de decizie, ne permit să chestionăm nota ridicată acordată de respondenții bărbați. O posibilă explicație ar putea fi bias-ul indus de operator (patru din cei cinci consultanți au fost femei), acesta crescând posibilitatea acordării unor note în funcție de percepția asupra dezirabilității răspunsului în fața operatoarei de interviu. Notele
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
afaceri viabilă. Chiar dacă sunteți îndrăgostit de ideea dvs., însă nu prea este nevoie de ea sau puțini sunt cei dispuși să plătească pentru așa ceva, atunci nu veți avea șanse de succes. Asta nu înseamnă că trebuie să cheltuiți sume exorbitante chestionând mii de indivizi. În schimb, pentru a afla de ce are nevoie piața, puteți folosi unele dintre următoarele idei, ușor de pus în aplicare: După ce ați stabilit cine pot fi clienții țintă, adresați unor clienți potențiali aceeași întrebare (pentru a asigura
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]