733 matches
-
urmăresc în mod regulat emisiunile politice de la televizor (21%); pentru că emisiunile politice sînt adevărate spectacole (16%); nu urmăresc niciodată emisiunile politice la televizor (14%). Punîndu-se problema opțiunii între programe concurente, emisiunile oficiale nu sînt amintite decît de 36% dintre cei chestionați, cifră care apare în mod verosimil printr-o prezentare de sine valorizantă. 55% dintre indivizii intervievați mărturisesc, totuși, că s-ar uita mai degrabă la alte programe decît la campania oficială. Formele de emisiuni politice preferate se prezintă într-o
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
jurnaliști și specialiști în politică, fără prezența oamenilor politici (10%). Comportamentele ca atare ale cetățenilor francezi în perioada campaniei din 1988 au fost analizate de Semetko (in Kaid et al., 1991) și comparate cu cele ale americanilor. 23% dintre cei chestionați au manifestat un viu interes pentru campanie. Dacă nivelele de expunere la informație pentru americani sînt superioare nivelelor înregistrate la francezi, acestea din urmă sînt caracterizate de o atenție mult mai susținută. În schimb, cei intervievați declară că nu au
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
pentru Mitterrand și 53% pentru Chirac. Doar 5,5% au urmărit în mare măsură emisiuni dedicate celui dintîi și 5,3% pentru cel de-al doilea. Dezbaterea televizată dintre cei doi candidați a fost urmărită de 69,5% dintre persoanele chestionate. Aceste date confirmă concluziile anchetelor anterioare 87? Campaniile prezidențiale din 1974 și 1981 au prezentat un interes mult mai mare, pentru că numai 9% dintre alegători au declarat că nu au urmărit aproape zi de zi campania. Asistăm și la o
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
M. Darrigrand, " Médiascopie d'un duel", in Journal des Elections (2), 1988. 45 F. Gazier, J.-F. de Leusse, " La Commission des Sondages face à l'élection présidentielle de 1988", Pouvoirs, 48, 1989. 46 În septembrie 1989, 57% din persoanele chestionate considerau nefastă publicarea numeroaselor sondaje în perioada preelectorală, iar 40% dintre acestea o apreciau ca fiind pozitivă (Journal des Elections, no. 9). 47 În această privință, este instructivă o confruntare a celor două versiuni succesive din "Que sais-je?", intitulate Le
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
condiție, dezlegarea misterului unei întrebări cheie: „Ce jinduie muierea mai avan?”415 Eroul are la dispoziție, ca în orice basm, un timp al căutării, însă sarcina nu este una ușoară, deoarece vizează esența feminității, deci a inefabilului. Diversitatea părerilor celor chestionați devine o mărturie a complexității ființei umane și a relativismului cunoașterii: femeile se pare că și-ar dori bogăția, rangul, veselia, veșmântul scump, iubitu-n așternut, măgulirea, libertatea de acțiune, dovada de încredere etc.416 Întoarcerea spre palat, după timpul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Au fost primite răspunsuri de la peste 500 de organizații Sursa: datele sunt preluate de pe site-ul Computer Security Institute, „2002 CSI/FBI Computer Crime and Security Survey”, volumul VIII, numărul 1, primăvara 2002, și raportul CSI/FBI din 2003 Cei chestionați au declarat că sursele de atac sunt din următoarele categorii: angajați nemulțumiți (89%), hackeri independenți (72%), corporații de pe teritoriul SUA (48%), corporații străine (29%), organizații guvernamentale străine (21%). Tabelul 6.2.Total pierderi anuale din frauda informațională, 1997-2002 *Au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de apărare. O anchetă recentă, realizată de Computer Security Institute (CSI), arată că, deși 90% dintre subiecți au folosit programe antivirus pe sistemele lor de rețele, 85% dintre acestea au suferit pagube din cauza virușilor. În aceeași anchetă, 89% dintre cei chestionați au raportat instalarea de firewall-uri și 60% au utilizat sisteme de detectare a accesului neautorizat. Cu toate acestea, 90% dintre ei au raportat acțiuni de violare a sistemului de securitate, iar 40% dintre sistemele lor au fost accesate ilegal din afara
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
subiecților din categoria de vârstă 14-18 ani. La copiii din categorii de vârstă mai mică, intervievarea a evidențiat nivelul de informare. Lucrătorii sociali au fost implicați atât în elaborarea chestionarului, pretestarea acestuia, cât și în aplicarea chestionarelor. Majoritatea copiilor străzii chestionați provin din grupurile permanente de copii și tineri ai străzii, considerați a fi în risc mai mare în ceea ce privește răspândirea infecțiilor cu transmitere sexuală decât cei care își petrec doar ziua pe stradă. Copiii romi chestionați provin din comunități urbane - unii
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
aplicarea chestionarelor. Majoritatea copiilor străzii chestionați provin din grupurile permanente de copii și tineri ai străzii, considerați a fi în risc mai mare în ceea ce privește răspândirea infecțiilor cu transmitere sexuală decât cei care își petrec doar ziua pe stradă. Copiii romi chestionați provin din comunități urbane - unii declarându-se „romi românizați” -, comunități în cadrul cărora nu s-au păstrat toate tradițiile culturale specifice etniei. Rezultatele cercetării Copiii străzii Caracteristici sociodemografice ● Vârsta Cea mai mare parte (70,4%) dintre copiii străzii chestionați se înscriu
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Copiii romi chestionați provin din comunități urbane - unii declarându-se „romi românizați” -, comunități în cadrul cărora nu s-au păstrat toate tradițiile culturale specifice etniei. Rezultatele cercetării Copiii străzii Caracteristici sociodemografice ● Vârsta Cea mai mare parte (70,4%) dintre copiii străzii chestionați se înscriu în grupa de vârstă 14-18 ani. Prin chestionarea acestora s-a urmărit investigarea nivelului de cunoștințe, dar și a practicilor la copiii din grupuri care se află la începutul vieții sexuale. Adolescența înseamnă o perioadă de explorări și
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
riscul de a contracta o infecție cu transmitere sexuală sau de a consuma droguri (în special injectabile). Aceste riscuri se adaugă celor asociate vieții în stradă. EMBED Excel.Chart.8 \s Sursa: Salvați Copiii, 2005. Graficul 1. Distribuția copiilor străzii chestionați, în funcție de vârstă ● Sex În ceea ce privește distribuția populației în funcție de sex, se observă prezența mai mare a băieților (64,4%) decât a fetelor în stradă, lucru confirmat și de cercetările anterioare asupra copiilor străzii. Această distribuție reflectă în mod direct situația statistică din
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
asemenea, datele arată faptul că riscul de a ajunge în stradă, însoțiți sau nu de către familii, este mai mare pentru copiii romi decât pentru cei români. EMBED Excel.Chart.8 \s Sursa: Salvați Copiii, 2005. Graficul 2. Distribuția copiilor străzii chestionați, în funcție de etnie ● Relația cu familia 91,1% dintre copiii străzii chestionați stau permanent pe stradă, în timp ce 8,9% își petrec doar ziua pe stradă. Se observă inversarea statistică a acestor două categorii (copii aflați permanent în stradă și copii care
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
însoțiți sau nu de către familii, este mai mare pentru copiii romi decât pentru cei români. EMBED Excel.Chart.8 \s Sursa: Salvați Copiii, 2005. Graficul 2. Distribuția copiilor străzii chestionați, în funcție de etnie ● Relația cu familia 91,1% dintre copiii străzii chestionați stau permanent pe stradă, în timp ce 8,9% își petrec doar ziua pe stradă. Se observă inversarea statistică a acestor două categorii (copii aflați permanent în stradă și copii care muncesc pe timpul zilei), în sensul că acest eșantion nu corespunde situației
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
evaluarea incidenței HIV/SIDA și a altor infecții cu transmitere sexuală), au fost abordate în general grupurile de copii care trăiesc permanent în stradă și a căror medie de vârstă este mai mare. ● Componența familiei 65,6% dintre copiii străzii chestionați provin din familii numeroase, cu mai mult de patru membri, iar 39,3% dintre ei provin din familii monoparentale. Doar 31,1% dintre ei au ambii părinți naturali. Dezorganizarea familiei este factorul principal care a contribuit la ajungerea lor în
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de menționat este faptul că cea mai mare parte a copiilor străzii chestionați (51,3%) au o vechime în stradă mai mare de 2 ani, ceea ce face dificilă intervenția asupra lor. ● Nivelul de educație Un procent important din copiii străzii chestionați nu au fost școlarizați (23%), în timp ce doar o mică parte dintre ei au peste opt clase (6,7%). Pe de altă parte, este de menționat faptul că procentul celor care încă beneficiază de educație este foarte mic, după estimările lucrătorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
furturi) 11,9% NR 19,3% Sursa: Salvați Copiii, 2005. Nivelul de informare cu privire la infecțiile cu transmitere sexuală În ceea ce privește nivelul de informare cu privire la infecțiile transmise pe cale sexuală, cele mai cunoscute în rândul copiilor străzii sunt SIDA (66,7% dintre cei chestionați o menționează), sifilisul (menționată de 64,4% dintre copii), gonoreea (25,9%) și HIV (distinct, menționat de 13,3%). Echivalarea infecției cu virusul HIV cu boala SIDA denotă lipsa de informații corecte, dar și stereotipurile existente. Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
grupurilor din care fac parte, iar opinia cea mai respectată este cea a liderilor, care sunt, nu de puține ori și surse de abuz. 6% menționează că au/au avut o infecție cu transmitere sexuală. Doar 12,1% dintre copiii chestionați au menționat distinct asistenții sociali printre sursele de informare. Prezența specialiștilor printre principalele surse de informare ne arată faptul că mulți dintre copiii străzii chestionați sunt vizați de programele sociale, fie direct în stradă, fie în centrele de zi. Având
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
menționează că au/au avut o infecție cu transmitere sexuală. Doar 12,1% dintre copiii chestionați au menționat distinct asistenții sociali printre sursele de informare. Prezența specialiștilor printre principalele surse de informare ne arată faptul că mulți dintre copiii străzii chestionați sunt vizați de programele sociale, fie direct în stradă, fie în centrele de zi. Având în vedere că aproape toți copiii aflați pe stradă de mai mult de 2 ani au frecventat centre rezidențiale destinate acestor copii, procentul celor care
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a răspunsului („Ce infecții cu transmitere sexuală cunoști?”/„ Care sunt căile de transmitere a acestor infecții?”), procentul celor care identifică drept cale de răspândire a infecțiilor cu transmitere sexuală contactul sexual nu este foarte mare. Doar 25,9% dintre copiii chestionați au identificat două căi de răspândire a infecțiilor cu transmitere sexuală. Tabelul 3. Modalități de transmitere cunoscute contact sexual 76,3% prin sânge (nespecificat) 14,8% prin sărut 6,7% folosirea în comun a seringii 6,7% răni deschise 6
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
proprie sau a unor cunoscuți, aceasta urmând anturajului și specialiștilor. Gradul de risc Evaluarea gradului de risc cuprinde întrebări adresate celor care deja și-au început viața sexuală, cât și celor care nu și-au început-o. 57% dintre cei chestionați afirmă că și-au început viața sexuală, în timp ce 37,8% afirmă că nu. 5,2% nu au fost întrebați, fiind prea mici. ● Vârsta primului contact sexual Dacă 42% dintre ei declară că și-au început viața sexuală la vârste cuprinse
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
făcut să consume droguri specifice străzii. Până la drogurile tari, drumul nu este lung. Principalul motiv al consumului de droguri este reprezentat de influența anturajului (44,2%), urmat de curiozitate (18,2%) și uitarea problemelor (18,2%). 59,7% dintre cei chestionați recunosc faptul că au consumat droguri, 34,1% nemenționând dacă mai consumă și în prezent. 12,7% dintre ei afirmă că au consumat heroină, doar 2 dintre ei recunoscând că mai consumă. Cei mai mulți au consumat drogurile în grup, 13,5
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de bani care să acopere prețul dozelor zilnice de heroină prin muncă «la negru», furturi, prostituție sau prin însușirea banilor câștigați prin cerșetorie de către cei de vârstă mai mică” (Salvați Copiii, 2002). Copiii romi Caracteristici sociodemografice ● Vârsta Distribuția copiilor romi chestionați relevă o preponderență a celor cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, care reprezintă 67,4% din totalul eșantionului, în timp ce 30,4% dintre ei sunt cuprinși în grupa de vârstă 10-13 ani. Această distribuție reflectă intenția de a include
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sunt majoritari (65,2%). La nivelul întregii populații, specialiștii (Preda, 2002) estimează un procent de aproximativ 10% al familiilor monoparentale, cea mai mare parte dintre acestea fiind conduse de femei. Așa cum se observă, proporția familiilor monoparentale în rândul copiilor romi chestionați este mai mare față de media națională. Explicațiile acestui fapt ar putea fi legate, pe de o parte, de modelul tradițional de familie existent în rândul populației rome care ar eticheta o femeie ce se recăsătorește după ce s-a despărțit de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Nivelul de informare asupra infecțiilor cu transmitere sexuală Cele mai cunoscute infecții cu transmitere sexuală sunt SIDA (menționată de 60,7% dintre cei chestionați), sifilis (42,2%), HIV (15,6%) și gonoree (12,6%). Aproape unul din 4 copiii romi chestionați (24,4%) nu au putut menționa nici o infecție cu transmitere sexuală, acesta fiind un indicator al nivelului scăzut de informații, dar și al necesității de a realiza campanii de informare asupra ITS și HIV/SIDA în rândurile populației rome. Lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
depășit vârsta corespunzătoare nivelului lor școlar. Surse de informare 21% dintre ei afirmă că sursa informațiilor despre infecția cu transmitere sexuală este/a fost școala, ceea ce ne confirmă că aceștia au frecventat școala. Principala sursă de informații pentru copiii romi chestionați este anturajul, dar și mass-media ocupă un loc important. Tabelul 6. Sursele de informare anturaj 52,0% surse sigure (cadre medicale, asistenți sociali, pliante, broșuri) 4,0% mass-media (TV, radio, ziare, Internet) 37,0% din experiența proprie sau a unor
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]