54,187 matches
-
o Matroană romană, cu gușă și obezitate spontană, a căutat până l-a găsit cu chiu cu vai. Locuia în mormânt cu încă vreo patru mușterii, dar pe cel mai important îl chema Aloizie. Sub pulpana lui, meșter cândva în chestiuni bisericești, stătea bunicul meu, Vasile Cesereanu, stingher, sfios, stâlpnic și înfoiat bărbos. Locuia la Străini, trebuia să urmăm linia portocalie de pe asfalt, printre capele, cavouri și statui înaripate cu gene din văzduh înalt. Sub un pin scorojit, cu leșie în
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
comercializa aceste schițe, operațiunile de mai sus rămînînd excluziv la libera Dvs. voință și alegere, eu nemaiavînd nici un drept de nici un fel asupra bucăților de mai sus. De asemeni să confirm că nu există copii în circulație după schițele în chestiune, iar persoanele care le-au cunoscut au dispărut de mult." Din cuvîntul introductiv mai aflăm că textele fuseseră ,păstrate cu pietate zeci de ani în arhiva familiei Urechia, mai întîi de dr. Alceu V. A. Urechia, apoi de către Vasile A
Caragiale și vițelul turbat by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11097_a_12422]
-
Două morale, pe fila 8 verso, figurează următoarea inscripție: ,Momente apocrife. Vezi în special Venin, Degustare și Zălog." Sînt tocmai prozele ,cedate" lui Sică Alexandrescu, împreună cu Vițelul turbat, cu asigurări apăsate că ,nu există copii în circulație după schițele în chestiune, iar persoanele care le-au cunoscut au dispărut de mult". Intenția de a-l mistifica pe regizor asupra vechimii celor patru compuneri rezultă cu ușurință prin confruntarea versiunilor. în schița Zălog, de exemplu, despre personajul Ghiță Majuru din Sinaia aflăm
Caragiale și vițelul turbat by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11097_a_12422]
-
un fidel cititor al dlui G. Pienescu se va amuza, ca de încă o execuție în stil. Cum că o asemenea modalitate de a cerceta numai bucătăria unei case duce la necunoașterea unor interioare posibil fastuoase, aceasta e o altă chestiune, în care a ne pronunța ar însemna a fi, la rândul nostru, polemici, ceea ce nu intenționăm, dat fiind via simpatie ce purtăm criticului. Dacă însă cititorul va pofti să cunoască în substanță corespondența caragialiană, el va trebui să citească ediția
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
al cărei director, Pamfil Șeicaru, nu era la prima încercare de acest fel. Opinia lui Cisek e tranșantă: "Am rămas profund indignat de faptul că aceste născociri ale unui imbecil au fost publicate." Tot la începutul anului 1939, Blaga reluase chestiunea scriindu-i lui Ion Chinezu: "Ascultă Chinezule, tu nu-mi scrii nimic despre înjurăturile și calomniile Soricului la adresa mea. Mă scoate cvasiplagiator cu o mulțime de texte între care, când le compari, nu pot face nici o apropiere! în fiecare exemplu
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
Mița Baston - și pe celelalte țațe din Nea Iancu), prin compensație, salvarea ne va veni tot prin femeia-la-Român, fiindcă noi, purtătorii de nădragi, vai de izmenele noastre de netrebnici - și vă număr pe degete și, pentru întîia oară, la o chestiune românească , nu-mi ajung degetele mele, de la mîinile mele proprii și personale, ca să vă înregistrez pe voi, minunatele, căscatele, sublimele, inocentele, grozavele, dragele de voi, aiuritelor și minunatelor - mă opresc aici, ca să nu mă podidească plînsul de bătrînețe. Așa că - pe
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
Camil pur și simplu ne sfidează, văzînd în femeie un amestec de inconsecvență morală, de cruzime viscerală și de ipocrizie constituțională, toate acestea camuflate îndărătul unor înfățișări de pisici fandosite și viclene, pentru care viața nu poate fi decît o chestiune de perpetuă frivolitate erotică. Oribil, degradant și inacceptabil! De pildă, e inacceptabil modul în care autorul, în Act venețian, își botează personajul principal feminin, dovedind un dispreț de o aiuritoare indiferență față de sexul frumos: Alta, un nume ce lasă de
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
după calendarul nou, are o succesiune de însemnări tipice pentru acest "amestec" care-l caracterizează: " Timp admirabil, totul verde din plin, foarte, foarte cald. 2 pledoarii astăzi, cina la Kremnitz, seara devreme acasă. Splendidă lumină de lună. Criză ministerială din cauza chestiunei Dunării, deoarece se pare că întreaga Europă a adoptat propunerea Barrčre și România stă izolată în opunerea sa..." Luna lui Maiorescu își găsește loc așadar între două pledoarii la Tribunal, o cină în familie și o criză ministerială legată de
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
adevăr TOT. Mai bine zis, TOT ceea ce și-ar putea dori un om: sănătate, libertate, stima oamenilor, iubire, o familie frumoasă, o viață liniștită și echilibrată, iar toate acestea sunt produsul unui suflet curat și a unei minți echilibrate. Despre chestiunea cu sacul de bani pe o insulă pustie, cunoșteam și eu vorba. Și sunt de acord cu afirmația. Cât despre chestiunea cu lipsa banilor, iarăși sunt de acord cu afirmația prietenului. De exemplu, în eseul “Prinț sau cerșetor” ce l-
VIAŢA CA O ILUZIE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380706_a_382035]
-
o viață liniștită și echilibrată, iar toate acestea sunt produsul unui suflet curat și a unei minți echilibrate. Despre chestiunea cu sacul de bani pe o insulă pustie, cunoșteam și eu vorba. Și sunt de acord cu afirmația. Cât despre chestiunea cu lipsa banilor, iarăși sunt de acord cu afirmația prietenului. De exemplu, în eseul “Prinț sau cerșetor” ce l-am scris în luna aprilie a anului trecut, și eu am afirmat că, pentru om, atingerea gradului de satisfacție totală pe
VIAŢA CA O ILUZIE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380706_a_382035]
-
în împărăție ei erau subiectele unor balade de o tristețe fără margini iar mentalul colectiv îi vedea ca pe niște rătăciți care având mințile pierdute credeau că averile sunt mai importante decât iubirea de moșie. Asta cu moșia era o chestiune pur lingvistică, fără nici un fel de legătură cu realitatea. Putem spune deci că fericirea acestor oameni era o chestiune de bun simț iar ei o trăiau în simpla ei măreție cu o demnitate cât se poate de firească. Având mâncare
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
niște rătăciți care având mințile pierdute credeau că averile sunt mai importante decât iubirea de moșie. Asta cu moșia era o chestiune pur lingvistică, fără nici un fel de legătură cu realitatea. Putem spune deci că fericirea acestor oameni era o chestiune de bun simț iar ei o trăiau în simpla ei măreție cu o demnitate cât se poate de firească. Având mâncare, absolut eco, băutură cât cuprinde și, firesc, poftă de viață, deoarece nu erau obligați să-și piardă sănătatea trudind
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
mâncare, absolut eco, băutură cât cuprinde și, firesc, poftă de viață, deoarece nu erau obligați să-și piardă sănătatea trudind pentru a supraviețui, o ardeau pe cultură punând și de frumoase ziceri precum tăiatul frunzei la câini ori frecarea mentei chestiuni care, iată, aveau o conotație mult mai profundă decât o găsim în dicționare sau de glume cu specific frumos versificate precum: Dar ce văd eu pe aici/Fete mari cu copii mici/ Dar să vezi și pe la noi/ Toată fata
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
distanță. Cum ar fi să nu ne mai întâlnim niciodată cu prietenii sau rudele aflate peste mări și țări. La urma urmei, nu s-ar mai pune problema turismului care ar lipsi cu desăvârșire, ci ar deveni totul doar o chestiune de viață și de moarte pentru toși, mai mult decât o simplă problemă de supraviețuire. Dacă în cazul unui cataclism, de exemplu o furtună solară de mare amplitudine care ar lăsa Pământul fără electricitate și echipamente electrice pentru câțiva ani
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]
-
obligă, măcar o dată în viață, cînd recunoști că ai făcut un pas catastrofal, să nu-ți ștergi lacrimile de crocodil cu laurii din recuzită. Toate astea ar fi rămas nespuse dacă textul lui S.A. alias nu știu cum, ar fi rămas o chestiune de răfuială cu sine și o încercare de primenire a conștiinței. Însă nu e așa. S.A. își anunță intenția de a publica curînd-curînd mărturisirea într-un volum colectiv despre Cum era? în comunism, alături de texte ale unor oameni pentru care
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
atrage repercusiuni asupra celor în cauză, bogăția piețelor și a magazinelor de tot felul, naturalețea cu care pot fi comandate la orice restaurant mâncărurile cele mai fine și vinurile cele mai bune (astăzi, la noi, toate aceste revelații pot părea chestiuni banale, dar vă asigur că în urmă cu mai bine de douăzeci de ani lucrurile stăteau cu totul altfel pentru români), comorile aflate la îndemână în biblioteci, în librării și pe rafturile buchiniștilor, șansa de a putea da oricând o
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
mică? Literatura română are un statut " derivând din limbă " de circulație restrânsă? Este ea neglijată de editorii occidentali? Există suficiente premise pentru a vorbi despre o "literatură medie"? Până la " firește " privilegiul de a fi marginal. Sau " în partea cealaltă " până la chestiunea specificului național. Cele patru sesiuni de colocviu " moderate de Nicolae Manolescu " Mihai Zamfir " Valentin Săndulescu (reprezentând Institutul Cultural Român) și Mircea Martin " au avut șansa unor participanți pe măsură. Scriitori " traducători " editori: J.-L. Wauthier " Nora Iuga " Charles Carrčre " Andrei
Festivalul "Zile și Nopți de Literatură" - 2006 () [Corola-journal/Journalistic/10266_a_11591]
-
de profesor universitar, într-un moment în care salariul acestuia era la mare distanță de cel al unui conferențiar universitar. Putem reduce toată discuția la acest interes pur material? Este publicarea în reviste internaționale sau la edituri internaționale numai o chestiune privind promovarea în grad sau bate ea mai departe? Din tot ceea ce ați spus anterior, aș înclina spre a doua variantă. Ar fi trist ca problema în discuție să dispară din atenția universitarilor de îndată ce problema salarială își va găsi o
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
spună părerea. Poate, dacă mai trăia... În Raportul meu la Cel de al Cincilea Congres al Matematicienilor Români (2003), am dedicat o întreagă secțiune acestei probleme (a se vedea Solomon Marcus, "Mathematics in Romania", CUB Press 22, Baia Mare, iunie 2004). Chestiunea este complexă și delicată, ar merita o discuție mai amplă, pentru care nu mai avem loc aici, și așa ne-am întins, probabil, nepermis de mult. Mulți dintre colegii mei matematicieni nu prea mai au cheful să dezgroape acest trecut
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
Folclorť"... Suntem de acord cu Mircea A. Diaconu și atunci când d-sa se rostește în favoarea cronicii literare, la ora actuală încolțită de spiritul universitar, doct, riguros, "metodologic" ca și de pragmatismul "hrănit de precizie și eficiență" comercial. Se află în chestiune "o specie care, dincolo de verdicte, mai are și plăcerea analizei din interior, a recreării unor hărți obsesionale, a problematizării prin îndoială". E puțin probabil că lucrurile se vor schimba radical în următorii, să zicem, cincizeci de ani. Prin urmare nu
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
ziua cea mai bună este prima". în această atmosferă tensionată senatorul Iunius Mauricus i-a cerut lui Domițian aprobarea pentru "cercetarea arhivelor particulare ale principilor pentru a putea stabili cine pe cine acuzase". Domițian a răspuns că, pentru o asemenea chestiune delicată, trebuie întrebat Vespasian, iar câteva zile mai târziu a ținut un discurs "despre necesitatea de a stinge resentimentele, urile și amintirea nenorocirilor generate de timpurile trecute", cu alte cuvinte a vorbit despre necesitatea "reconcilierii naționale". Au fost delatori care
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
am primit prima americană. Mi-a oferit-o Mircea Vasiliu, fiul ministrului aviației, general, pe care curând apoi autoritățile comuniste l-au executat, ca spion anglo-american. în postul său, dezvăluise date despre aviața noastră aliaților, alții decât sovieticii. Tigarea în chestiune, primită sub bolta castanilor de pe bulevardul Ardealului - astăzi al eroilor sanitari - se numea "Straight cut" și era, după nume, de proveniență militară. Pe când tovarășii, cu vorbele, pare-se ale lui Tudor Arghezi, una fumau și alta vorbeau, în familia Cioculescu
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
împotrivirea ta poate ține loc de argumente, cînd în realitate nu faci decît să te dai singur de gol: bravezi în van arborînd o atitudine de zgomot contestatar. În ambele cazuri devii impostor și ajungi să rostești verdicte asupra unor chestiuni în privința cărora îți lipsește nu numai pregătirea, dar chiar și acea minimă punte de legătură pe care am numit-o empatie. În mintea bărbaților, mai toate cărțile a căror tematică se învîrte în jurul studiilor de gen provoacă reacții aparținînd acestor
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
toate, mai cu seamă în forma ei creativă, cognitivă, autoreferențială; cu alte cuvinte, ea nu se referă la entități prealabil constituite, ci la entități care emerg chiar sub acțiunea procesului metaforic. Mai sunt și altele, dar ne oprim aici. Desigur, chestiunea comportă o dezvoltare mai amplă. În ce constă formula lui Lévi-Strauss ? Cuvântul îformulă' trebuie acceptat aici cu bunăvoință. Este vorba, într-o viziune teatrală, de actori și de roluri. Și de faptul că, printr-un proces de dublă torsiune, un
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
au pus sub lupă îformula' respectivă. Nu este vorba, desigur, de o formulă matematică, dar până la urmă s-a dovedit că intuițiile lui Lévi-Strauss ascundeau metaforic fapte matematice de o mare profunzime. În ce a constat contribuția Dv în această chestiune? În urmă cu vreo zece ani, am publicat două articole pe această temă, unul în revista "Semiotica" din SUA, altul în revista franceză de antropologie culturală L'HOMME. Am propus o interpretare coerentă a dublei torsiuni actor-rol și rol-actor și
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]