1,574 matches
-
cu mașinile, ca să testăm acoperirea, fugărindu-ne unii pe alții. Știi tu: cald, rece, pierdeam semnalul, îl prindeam iar... Eram la o bandă distanță, mergeam spre est pe Norh Line, venind dinspre oraș. Am crezut că l-am prins. Mark chicotea în stație, ceva despre cum vrea el să scape. Apoi semnalul lui a murit. Și-a luat degetul de pe butonul de transmisie și n-a mai revenit. N-am știut ce vrea să facă. Tommy a băgat viteză, crezând că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
treia fază. Un parc acvatic. Tobogane. Fântâni hidraulice și sculpturi, toate cu teme inspirate de natură. Un bazin uriaș cu valuri. —Un parc acvatic? El se scarpină în cap, de la frunte până-n creștet. Se trage de ureche, cu gura strâmbă. Chicotește. — Un parc acvatic în Marele Deșert American. —Trebuie să anunți Adăpostul. Trebuie să oprească chestia asta. El nu răspunde, ci se sprijină pe un călcâi, în poziția Virasan, și se holbează la toate felurile de mâncare sofisticate pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
fiindcă o femeie fusese gata-gata să nască în autobuz”; sau pentru chiulul dat de gol, „fiindcă ai confundat spuma de ras a tatei cu frișca și te-a apucat durerea de burtă”. Primeai palme și dacă stăteai de vorbă ori chicoteai în timpul lecției. Pintea venea aproape de tine, nici nu era nevoie să te ridici, el își îndoia genunchii, depărta de corp mâna dreaptă, își înțepenea brațul și umărul, te privea fix în ochi și spunea: „Ia întinde obrazul, băiețaș”. Apoi țintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
înghesuit în frigiderul mare de voiaj al prietenilor noștri. Gianni și Maurizio au întins o plasă între doi copaci și cu toții au jucat volei până la prânz. Populația feminină de pe plajă îi urmărea din priviri, discuta cu jumătate de glas și chicotea. Se răspândise vestea că sunt italieni, iar italienii erau foarte iubiți la noi. Când spunea cineva Italia, i se pierdea privirea în depărtare și scotea un oftat. După un timp, în jurul lor s-a strâns o grămadă de oameni: prichindei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
zarvă și se îmbulzeau să ajungă mai repede pe terenul de fotbal, ca să încerce câteva figuri noi cu mingea, fetele fumau la toaletă, vorbeau aproape în șoaptă, iar dacă le deranjai, deveneau de-a dreptul răutăcioase. Din când în când chicoteau, încât se știa totdeauna unde se află ascunse. La sfârșit dădeau din mâini cât puteau, ca să împrăștie fumul. Erau însă și unele care scriau în recreații scrisori de dragoste, le înfrumusețau cu desene, apoi dispăreau pentru câteva minute. Când veneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
de baie. Bărbații și-au împins mașinile, care cum au putut, dezgolind funduri dolofane, femeile au deschis mai întâi umbrelele de soare, prichindeii și câinii s-au dus fuguța la plopi ca să facă pipi, câteva fete au alergat la râu chicotind, au încercat apa, să vadă cât e de caldă, au umflat mingi mari de plajă, iar Lea ne-a dezamăgit amarnic pe Dorin și pe mine, căci își îmbrăcase costumul încă de acasă. După vechiul lor obicei, adulții s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Oare avea să-și retragă piciorul? În orice caz, eu îl țineam strâns și n-aveam de gând să-i dau prea repede drumul. Dacă asta însemna sex, se putea conta pe mine oricând. Ea și-a retras piciorul înapoi, chicotind. S-a ridicat și a spus din nou „Ei, frățioare”, a fugit de lângă mine și eu am fugit după ea. Așa am făcut cunoștință rând pe rând cu bucătăria, culoarul, sufrageria și dormitorul. Am trecut în goană pe lângă fotografiile părinților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
fiindcă totul era de râs și de filmat, dar în primul rând dădea rezultate. Am avut numeroase experiențe sexuale la vremea aceea și nici ceilalți n-au rămas păgubiți. După ce mă plimbam destul încolo și încoace, iar pe camarazii care chicoteau prea pe față îi amenințam că n-am să le mai permit să mă însoțească la întâlniri, mă prefăceam că abia atunci observ fetele și mă duceam înspre ele. La rândul lor, și fetele chicoteau și, cu cât deveneau mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
încoace, iar pe camarazii care chicoteau prea pe față îi amenințam că n-am să le mai permit să mă însoțească la întâlniri, mă prefăceam că abia atunci observ fetele și mă duceam înspre ele. La rândul lor, și fetele chicoteau și, cu cât deveneau mai gălăgioase, cu atât îmi plăcea mai tare. Așa am cunoscut-o pe una din ele care era deosebită și cu ea am avut asemenea experiențe. Ne întâlneam lângă șinele de tren, la marginea unui lan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
fi făcut probabil la fel în locul tău. —Și eu te-aș fi urât când aș fi aflat. Vreau să-mi promiți că dacă vei afla vreodată ceva de genul ăsta despre Kieran, îmi vei spune. — Îți promit, am intonat solemn chicotind în sinea mea la ideea că Kieran ar putea face ceva mai grav decât să poarte o cravată roșie cu o cămașă verde. Și-acum, înapoi în gura lupului, zise Lisa îmbrățișându-mă plină de afecțiune. O să-l omor pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
care scria ARANJAREA MESEI și CADOURI. Lucra pentru revista aia de modă la momentul respectiv și a reușit să împrumute o rochie de 10.000 de lire pentru ea și un costum cu tot ce trebuie pentru mine. Eu am chicotit. — Mereu s-a priceput să convingă oamenii să facă ce vrea ea. — Cred că sunt atât de uimiți de tupeul ei încât fac ce zice ea și numai după aceea încep să regrete. Știi că toți cei cu care lucrează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Cu grijă, am băgat totul în geantă. Kieran făcu același lucru și chiar atunci sosi și chelnerul nostru. Panicat, Kieran a băgat totul în buzunarul de la pantaloni. Expresia chelnerului era impenetrabilă în timp ce ne lua farfuriile goale. Amândoi am început să chicotim în urma lui. —Pantalonii tăi! am exclamat. Gălbenușul unui ou ochi trecuse prin buzunar. Kieran se lovi ușor peste pantaloni și spuse vesel: —Uh, un final perfect pentru o dimineață perfectă! Chelnerul se întoarse cu nota și cu două cutii. — Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
unui ou ochi trecuse prin buzunar. Kieran se lovi ușor peste pantaloni și spuse vesel: —Uh, un final perfect pentru o dimineață perfectă! Chelnerul se întoarse cu nota și cu două cutii. — Pentru resturi, explică el tușind discret. Încă mai chicoteam în metrou, la întoarcere. —Ce-o să faci acum? l-am întrebat. —O să mă duc acasă să mă schimb de pantaloni și apoi o s-o târăsc pe Lisa la prânz în oraș și o s-o implor să mă primească înapoi. L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
de aprobare în toată biserica. —Sunt toți șoferi de taxi, mi-a șoptit Mark. Ar trebui să fim atenți, a șoptit Kieran. Am putea afla niște ponturi despre scurtăturile prin Hanger Lane Gyratory System. Eu și Lisa am început să chicotim și câteva chipuri s-au întors cu severitate spre noi. Mi-am amintit unde mă aflam și m-am întristat din nou. Am hotărât să spun și eu ceva. Lui Alfie i-ar fi plăcut asta. —Mmm, nu l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
destul de drăguță fata aia. Cum o chema? —Belinda Cutare-Cutare, a spus o clonă a lui Sophie. Johnny a pus mâna pe ea, nu-i așa, Johnno? S-a uitat la Harriet. —Vai, mi-a scăpat asta. Și a început să chicotească. Deși erau fascinanți într-un mod patologic, am încercat să mă desprind de acel grup nociv, găsind un loc avantajos de unde să pot vedea întreaga încăpere. Mulțimea părea să se împrăștie treptat și încă nu-l văzusem pe bărbatul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
mine, cu ochii lui ca de stafidă holbați la mine. Pe asta nu o știai, nu-i așa? Nu știi de fapt așa multe cum crezi tu că știi. Nu știi despre băieții lui. Despre băiețeii lui, de fapt. A chicotit și s-a întins după sticla de whisky, împins de propria revelație să își toarne singur în pahar. —îi plac să fie numai buni. încă un râset pe nas. începea să îmi aducă aminte de un neg psihedelic. —Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
cu mâinile în șold. Brusc s-a depărtat de mine și a dat un pumn în perete. Tencuiala a crăpat și el a lăsat să-i scape o înjurătură îngrozitoare. A urmat o pauză după care eu am început să chicotesc. Tensiunea s-a dezumflat ca un balon. Nat zâmbea și el, deși încă părea supărat. își pipăia pumnul cu cealaltă mână. Am închis televizorul și m-am așezat pe canapea. S-a așezat și el lângă mine. M-am întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
El crede că le-a luat, a spus ea blând. Am făcut alt pachet care semăna perfect cu ăsta și i l-am dat. Numai că era plin de carton. Mi-am ridicat capul și am pus mâna la gură chicotind. Eram impresionată. —Vreau să le iei, a spus. Le poți duce înapoi la galerie. Nu, am spus calmă. Am să le duc anonim. Ar fi aiurea să intru în galerie cu ele la braț, nu crezi? —De ce? A, da, înțeleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
răsăriți în vorbă. Da, da’ fără căpcăuni, se tângui Ilinca. — Și fără fete care înnebunesc că le fură ienicerii după ce se urcă în rădvan să meargă la cununie, oftă pe gânduri Stanca. — Las’ că pe tine nu te fură nimeni, chicoti Maria din colțul ei. De la o vreme nu o mai putea suferi pe sora ei mai mare pentru că, la nouă ani, Maria era considerată copil de toți ai casei pe când de Stanca zicea Tudora că-i fată de măritat, deși
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Tu, Doamne...” De pe partea cealaltă a mesei răspundeau cu versetul următor în grecește monahii de la mânăstirea Sfântului Ioan. Și tot așa. În fața tronului doamnei, Bălașa și Smărandița se jucau cu lumânările aprinse, se înghionteau din când în când și râdeau chicotit una la alta, imitând-o pe Ancuța, cea proaspăt pețită. Glasurile bărbătești cântau susținut și, cu toată tonalitatea minoră, Prohodul așa interpretat părea un fel de imn de glorie absolută. „Primăvară dulce, Fiul Tău cel dulce...” Vodă oftă. Era fericit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
tanti Mae m-a făcut să mă simt un pic ciudat. Duminica următoare s-a oprit și a vorbit cu noi, iar tanti Mae s-a comportat cum n-am mai văzut-o niciodată să se comporte. Era drăguță și chicotea la tot ce zicea domnul acela. Asta l-a cucerit sau, cel puțin, așa părea fiindcă de săptămâna următoare a început s-o sune în toiul nopții. La început doar stăteau de vorbă și își beau ceaiul în sufragerie. Tatei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
lucru știam: că nu e frumos să te uiți la acea parte a corpului. După ce a venit pe la noi timp de vreo lună de zile, au început să stea pe verandă și-mi amintesc că o auzeam pe tanti Mae chicotind dedesubt după ce mă duceam la culcare. În dimineața următoare cobora mai târziu la micul-dejun și era, de obicei, foarte nervoasă. Asta s-a întâmplat cam toată vara aceea, și domnul cel bătrân, pe care-l chema George, venea la noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
ei doi împreună fără să se sufoce unul pe altul. Nu aveam idee ce făceau pe verandă. Nu mă gândeam că ar putea să facă dragoste așa cum făceau tinerii în filme. Când s-au terminat nopțile în care tanti Mae chicotea, cei doi au început să fie foarte tăcuți pe verandă. Și, într-o dimineață, înainte de răsărit, când mama mă ducea la baie, am trecut pe lângă camera lui tanti Mae și ea nu era încă acolo. N-am întrebat-o pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
că reușisem să identific una dintre flori ca fiind o margaretă. — El este unul dintre acei copii săraci care trăiesc sus pe deal și nu au bani să-și cumpere un ceas deșteptător. Câțiva dintre lingăii clasei au început să chicotească — fiica predicatorului din prima căsătorie, nepoata doamnei învățătoare și băiatul care rămânea mereu după oră ca să curețe bureții. Abia în momentul acela am observat că, de fapt, floarea nu era o margaretă ci un trandafir alb, m-a lovit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
rămânea mereu după oră ca să curețe bureții. Abia în momentul acela am observat că, de fapt, floarea nu era o margaretă ci un trandafir alb, m-a lovit cu genunchiul. — Ridică-te! M-am ridicat și toată lumea a început să chicotească. Privirea doamnei Watkins a început să se umbrească de furie. — De ce râde toată lumea? Acum era nervoasă pe întreaga clasă, nu numai pe mine, și apoi mi-am amintit că eram ud pe fund și mi-am dat seama cum trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]