1,498 matches
-
Există o limită în acuratețea predicțiilor viitoare, deoarece inovațiile care determină creșterea diversității economiei și creșterea economică în general nu poate fi prezisă. Dar, pe termen scurt, se pot face predicții care să fie credibile. 4. Întrebări care așteaptă răspunsuri Cibernetica actuală nu răspunde, totuși, la toate întrebările și dilemele științifice ridicate de studiul sistemelor economice. Există încă o multitudine de probleme nerezolvate sau asupra cărora se poartă intense controverse și care necesită încă o activitate de cercetare și experimentare. În
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
abordare a sistemelor economice, considerându-se că paradigma neoclasică a modelării a eșuat. Prezentăm în continuare câteva idei ce-și propun schimbarea paradigmei actuale cu una care are în centru teoria și metodele sistemelor adaptive complexe. Aplicarea teoriilor și metodelor ciberneticii și științelor complexității în domeniul economic necesită, într-o primă instanță, un mod diferit de a privi sistemele economice însele, oamenii care lucrează în cadrul lor și mediul în care ele operează. Este clar că, în condițiile actuale, concepțiile mai mult
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
prin activități de reclamă. Toate aceste activități necesită, evident, existența unei interfețe între firmă și piață și un compartiment special sau un grup de persoane care să fie responsabil de desfășurarea eficientă a acestora. Apare deci naturală considerarea, în analiza cibernetică a firmei, a unui subsistem al raporturilor cu piața, care să concentreze toate resursele materiale și financiare ale firmei pentru a satisface o parte cât mai mare a cererii pe piață pentru bunurile și serviciile oferite de firmă. De asemenea
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
model care explică în mod detaliat modalitățile prin care întreprinderea este structurată, funcționează și se raportează la alte instituții și organizații din mediul său înconjurător. Acest model, denumit Modelul de Sistem Viabil (VSM), este foarte utilizat în analiza și sinteza cibernetică a întreprinderilor datorită faptului că permite o evaluare calitativă a strategiilor utilizate pentru a opera cu complexitatea inerentă sistemelor cibernetice, astfel încât să fie realizate instrumente utile în diagnoza organizațională, dar și în procesele de proiectare ale unor procese de luare
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
de proiectare ale unor procese de luare a deciziilor optimale la diferitele niveluri ale întreprinderilor. VSM este un instrument sistemic de observare a comportamentului colectiv la nivelul sistemelor de dimensiuni mari dezvoltat de Stafford Beer, care a plecat de la concepția cibernetică a lui Norbert Wiener, McCulloch și Ross Ashsby. Prin intermediul acestui instrument se pot analiza și diagnostica diferite mecanisme structurale care se formează la nivelul întreprinderilor în vederea obținerii unor platforme de dezvoltare a acestora în concordanță cu cerințele generale și specifice
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
observații asupra modului în care funcționează organismul uman, care este structurat în diferite sisteme relativ autonome, dar care sunt capabile să \n-se coordoneze și să conlucreze pentru a asigura bunăstarea întregului organism. El spunea: „Vedem sursa organizării eficiente în cibernetica proceselor naturale - a creierului însuși”. Pornind de aici, el a încercat să studieze extraordinara frumusețe a formei umane, perfecțiunea mecanismelor de funcționare a sistemelor componente ale acestuia și să elaboreze un model al organizării și funcționării sistemelor economice, pornind chiar
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
copilului. De la 7 la 11 ani cu insistență pe rolul algoritmilor de recunoaștere și de rezolvare în gândirea copiilor mici. La o distanță mai mică de cinci-șase ani de când unele mecanisme psihice au început să fie tratate dintr-o perspectivă cibernetică, M. Golu (1966; 1969; 1971) tratează percepția ca activitate din perspectiva teoriei comunicației și reglării. Prima lucrare de psihologie organizațională, datorată lui Claude Lévy-Leboyer, a apărut în Franța în 1974. La numai un an distanță, în 1975, apărea în România
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
inferioare). Un asemenea model are nu doar o valoare teoretică, ci și una aplicativă, găsindu-și utilitatea mai ales în domeniul psihoterapiilor. În 1938-1939 medicul Ștefan Odobleja publica cele două volume de Psihologie consonantistă, fiind, de fapt, adevăratul întemeietor al ciberneticii generalizate. Odobleja îl anticipa pe Norbert Wiener cu 10-12 ani, indiferent dacă faptul acesta a fost recunoscut sau nu de istoria științei psihologice. În 1946, Mihai Ralea publica Explicarea omului în care aducea o surprinzător de nouă perspectivă de interpretare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
scurt să se ajungă doar la o singură psihologie, la psihologia care să asigure progresul cunoașterii științifice și ameliorarea condiției umane. Bibliografie Bejat, M. (1972), Geneza psihologiei ca știință experimentală în România, Editura Didactică și Pedagogică, București. Golu, M. (1966), „Cibernetica și psihofiziologia percepției”, Analele Universității București, Seria Științe Sociale, Filozofie. Mânzat, I. (1991), „Deschiderea sinergeticii. Spre un orizont teoretic neoclasic în psihologie”, Revista de Psihologie, nr. 1-2. Miclea, M. (1994), Psihologie cognitivă, Casa de Editură Gloria SRL, Cluj-Napoca. Neculau, A
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ale persoanei (pentru dezvoltarea conștiinței de sine, a capacității de selectare a mobilurilor în conformitate cu exigențele sociale, și de adaptare a acestor exigențe la specificul propriilor aspirații și idealuri). N. Weiner admite chiar o capacitate de superreglare, atunci când vorbește de „reglarea cibernetică” care se opune „întâmplătorului” și „dezorganizării”. În această viziune nouă, cibernetică, autoreglarea nu semnifică numai restabilirea unui nivel de echilibru pierdut, ci și tendința dobândirii unui nivel de echilibru superior. „Dezorganizarea” devine, în perspectivă, premisa unei organizări superioare sau a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a mobilurilor în conformitate cu exigențele sociale, și de adaptare a acestor exigențe la specificul propriilor aspirații și idealuri). N. Weiner admite chiar o capacitate de superreglare, atunci când vorbește de „reglarea cibernetică” care se opune „întâmplătorului” și „dezorganizării”. În această viziune nouă, cibernetică, autoreglarea nu semnifică numai restabilirea unui nivel de echilibru pierdut, ci și tendința dobândirii unui nivel de echilibru superior. „Dezorganizarea” devine, în perspectivă, premisa unei organizări superioare sau a unei reorganizări, iar ideea de „suprareglare”, care presupune o formă de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
pe care au adoptat-o cercetătorii domeniului au constituit-o modelele globale. Aceasta corespundea globalizării în epoca noastră a unui mare număr de activități umane și, prin urmare, problemelor globale. Pe de altă parte, dezvoltarea metodologiei științifice moderne bazate pe cibernetică, pe teoria sistemelor și pe computere permite să se opereze în mod eficient cu asemenea modele hipercomplexe cum este lumea noastră de astăzi. Unul dintre pionierii modelării globale a fost J. Forrester. El pornea de la premisa că sistemele complexe, cum
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
intre în construcția unui model global, ne vom referi la modelele în care rolul decisiv este atribuit tehnologiei. În lucrarea Anul 2000 a lui Herman Kahn și Anthony Wiener, care a făcut senzație, se susține că electronica, computerele și automatizarea, cibernetica și prelucrarea informațiilor vor face ca tehnologia anilor ’40 și ’50 să ne producă aceeași impresie ca modelul T (primul tip de automobil) de la începutul secolului XX. Cu toate acestea, autorii își asigură cititorii că „businessmenii vor continua să fie
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
urmă sunt ipostaziate în diferite tipuri de încorporări sau întrupări: de la agenți inteligenți, roboți software (softbotsă sau roboți ai cunoașterii (knowbotsă la organisme digitale, specifice vieții artificiale. Ingineria genetică, științele cognitive, nanotehnologia sau protezările biologice, realitatea virtuală și telerobotica, democrația cibernetică sunt câteva dintre domeniile care concurează pentru concretizarea ontologiei virtuale și a ideologiei postumanului. Entitățile virtuale care populează aceste spații conceptuale sunt cel mai adesea situate în zona liminală dintre realitatea fizic-materială și ficțiune (ca eroii din literatura și cinematografia
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
crizei subiectului în contextul tehnoștiinței la teoria percepțională a mașinii viziunii, de la teoria bombei informaționale la teoria bombei genetice. Capitolul al patrulea începe cu prezentarea pluralității și a contradicțiilor mișcării cyberfeministe, mișcare conturată în special prin convergența discursivă dintre cybercultură, cibernetică sau cyborg și feminism. De la accentuarea diferenței feminine în noile contexte informațional-comunicaționale la creionarea unei conștiințe cyborgice, postgender, de la asumarea unei perspective feminine politice și activiste la abordarea problemei discriminării rasiale, cyberfeminismul se etalează ca o mișcare dinamică și tensională
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în spațiul virtual generat de tehnologiile computerului. Procesul principal al cyborgizării ființei umane, implantarea sau protezarea subiectului, se desfășoară în mod material, local, dar și global (în rețeaua Internetuluiă, astfel încât trupul uman este dezintegrat și reintegrat prin tehnologii ale roboticii, ciberneticii, realității virtuale, nanotehnologiei, inteligenței și vieții artificiale. Teoreticienii din domeniul studiilor culturale au delimitat o serie de finalități ale proceselor de cyborgizare a ființei umane. Astfel, cyborgizarea individului se poate face în scop restaurator (în special în medicinăă, prin înlocuirea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
precedente ale analogiei om-mașină, chiar dacă uneori este confundat în special cu robotul (vezi cercetări în domeniul roboticii în Goldberg, 2000, sau Moravec, 1999Ă sau cu androidul, concept popularizat mai ales prin serialul de televiziune Star Trek. Asfel, odată cu fondarea științei ciberneticii, termenul cyborg a devenit operabil și, spre deosebire de celelalte accepții tehnologice istorice ale întrepătrunderii om-mașină, aduce cu sine posibilitatea (ea însăși chestionabilăă imaginării corpului uman ca un construct de date computaționale destrupate, dar și realitatea propriei funcționări sistemice complexe. Din acest
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
continuarea perspectivei hiperrealității baudrillardiene sau a mai-mult-decât-umanului, în accepția „mașinilor dezirante” teoretizate de Deleuze și Guattari (vezi mai josă. În discursul cyborgic actual, se manifestă cu precădere două tendințe: cea de a considera cyborgul o apariție recentă, simultană cu emergența ciberneticii în cea de-a doua jumătate a secolului XX (vezi mai jos punctul de vedere al teoreticienei Haylesă și o altă tendință care afirmă că suntem cyborgi de secole datorită folosirii uneltelor pentru sporirea eficienței îndeletnicirilor umane (vezi de pildă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
încă din timpuri străvechi, proces care a început să definească statutul ființei umane, în discursul umanist al disocierii speciei umane de alte viețuitoare, de obiecte sau de mediu, nu a putut inspira decât analogia om-mașină/mecanism, cu variațiile specifice. Tehnologiile ciberneticii, ajungând până în pragul vieții și inteligenței artificiale, reprezentând mai mult decât un proces mecanic și intrând într-o paradigmă postindustrială, marchează însă o etapă denumită, în literatura de specialitate, etapa postumană. Cyborgul este o creație a ciberneticii și se leagă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
variațiile specifice. Tehnologiile ciberneticii, ajungând până în pragul vieții și inteligenței artificiale, reprezentând mai mult decât un proces mecanic și intrând într-o paradigmă postindustrială, marchează însă o etapă denumită, în literatura de specialitate, etapa postumană. Cyborgul este o creație a ciberneticii și se leagă de impactul computerului în viața umană, iar mai vechile practici de a purta ochelari de vedere sau de a conduce un automobil echivalează cu o tehnologizare a umanului, cu îmbunătățirea percepțiilor și a mobilității sale, însă sunt
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
impactul computerului în viața umană, iar mai vechile practici de a purta ochelari de vedere sau de a conduce un automobil echivalează cu o tehnologizare a umanului, cu îmbunătățirea percepțiilor și a mobilității sale, însă sunt precedente și independente de cibernetică. Mecanologia pare, mai mult ca oricând, o încrengătură cu știința viului și a umanului, deschizându-se spre o perspectivă antropologică ce nu mai consideră tehnologia o simplă unealtă prin care se accede la nivelul superior al civilizației. Cyborgizarea subiectului uman
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Cyborgizarea subiectului uman nu este așadar procesul prin care omul folosește diverse instrumente pentru a deveni om (celebrul exemplu antropologic al mâinii care devine mână doar când folosește o unealtăă, ci este procesul prin care omul este reprezentat drept cyborg (cibernetică și organismă, prin protezare sau prin interfațare computațională, o ilustrare a ontologiei virtuale. Dacă unii teoreticieni afirmă că primul cyborg este întâiul om care a construit și a utilizat o unealtă sau este monstrul ficțional Frankenstein, lucrarea prezentă analizează dimensiunea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și organismă, prin protezare sau prin interfațare computațională, o ilustrare a ontologiei virtuale. Dacă unii teoreticieni afirmă că primul cyborg este întâiul om care a construit și a utilizat o unealtă sau este monstrul ficțional Frankenstein, lucrarea prezentă analizează dimensiunea cibernetică sincronică a termenului, așa cum s-a conturat aceasta începând cu a doua jumătate a secolului XX. Acest lucru nu înseamnă însă că exemplele diacronice de artificializare, de mecanizare sau de industrializare a umanului nu își aduc aportul asupra procesului actual
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
artificializare, de mecanizare sau de industrializare a umanului nu își aduc aportul asupra procesului actual de cyborgizare sau că acesta din urmă a apărut ca o ruptură, fără urmarea unei continuități de concepere și de practicare a relației om-mașină. Astfel, cibernetica, așa cum este aceasta fondată în principal de Norbert Wiener („un umanist imprudent” - veri David, 1965Ă ca știință a informației, continuă analogia om-mașină, în același timp adăugând dimensiuni noi, încercând să pună capăt dualismului mecanicism vs vitalism. Vechea împărțire a lumii
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dimensiuni noi, încercând să pună capăt dualismului mecanicism vs vitalism. Vechea împărțire a lumii în teritoriul inanimatului (al fiziciiă și în cel al viului (al biologieiă este răstălmăcită și contorsionată în imaginea cyborgului, entitate mijlocită grație încorporării umanului de către știința ciberneticii. Abandonarea de către cibernetică deopotrivă a determinismului organic și a mașinismului mecanic a prilejuit relaționarea dintre biologic și mașinic până la interferență și feedback: umanul a intrat mintal, senzorial și corporal în procesul medierii, aducând un aport organic elementului mașinal, iar ordinatorul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]