2,402 matches
-
fire susceptibilă care să stea la pîndă în căutare de pretexte belicoase. Drept care ochiul cu care privește lumea e însuflețit de o bunătate funciară, de unde și impresia de ființă iremediabil altruistă, din care lipsește cea mai mică urmă de pigment cinic. Iată de ce autorul Istoriei literaturii române contemporane. 1941 -2000 nu are nimic din profilul ghimpos al pontoșilor sarcastici. Paradoxul lui Alex Ștefănescu este că umorul îi este invers proporțional cu flegma histrionică, criticul avînd în intimitate o natură iremediabil serioasă
Umorul sever by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6109_a_7434]
-
cu aparența lor sociabilă, sub smalțul de politețe ascunzînd o gheară de cruzime analitică. În plus, Alex are acea intuiție din matca căreia ia naștere virtutea empatiei, urmarea fiind că n-are anosmia psihologică de care suferă mulți dintre intelectualii cinici, adică lipsa de fler în adulmecarea personalității unui scriitor. Alex simte la propriu, avînd în nări puterea de sesizare a rasei unui autor. Simte imediat cînd un intelectual este contrafăcut, cînd minte din interes sau cînd joacă comedia principiilor apolinice
Umorul sever by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6109_a_7434]
-
tânăr primește cadou un exemplar din rar din Istoria revoluției ruse a lui Troțki. Face tot posibilul să-l ascundă, să-l returneze, e îngrozit de ce-ar putea păți dacă volumul ar fi descoperit. Se consideră victima unei farse cinice, în care cel mai bun prieten și chiar iubita ar fi implicați. Logica e paranoidă, iar grija lui Mateescu pentru amănunte îi dă un lustru suplimentar. Până la urmă, corpul delict e aruncat în Dâmbovița. Urmează o primă noapte liniștită, fără
Stilistica eschivei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6419_a_7744]
-
Historiettes ale lui Tallemant de Réaux n-au reușit să clintească în mintea mea imaginea perfecțiunii cavalerești întrupată de Bussy d'Amboise. Nici faptul că în realitate era un bătăuș arogant, un muieratic nerușinat, un profitor nesimțit și-un șantajist cinic n-a reușit să lase vreo zgârietură pe efigia de bronz a acestui cavaler fără frică și prihană. Nici măcar realitatea că, departe de a-și încheia, îndurerată, zilele la mănăstire, așa cum aflăm din Cei patruzeci și cinci, doamna de Monsoreau
Dumas, creolul cu zulufi blonzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6448_a_7773]
-
sunt, firește, parte a problemei. Indiferent de natura regimului politic — totalitar, autoritar sau democratic —, oamenii sunt părtași la ceea ce se întâmplă cu ei și cu țara lor. Nu doar prostia, ci și lăcomia determină ajungerea la putere a unor lideri cinici, demagogi și lipsiți de scrupule. Dacă avem o minimă onestitate, nu putem ignora orbirea de aproape cincisprezece ani în care o majoritate a românilor a votat paradisul social-democrat vândut pe post de moaște sfinte de către Ion Iliescu. Eroarea actualilor guvernanți
E noapte și e frig, finanțiști! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6321_a_7646]
-
Face explozie pe cer și acoperă parcurile cu o smîntînă albăstruie ce fulgeră mocnind" (Pofta istoriei). Refractar la transcendență, autorul montează un vizionarism semeț și totodată ironic, ca o compensație formală care nu evită scepticismul ricanant, parodia paradiziacă. O filosofie cinică se contrage uneori în formule sentențioase: „Dar noi? In viermuirea lumii, cu țestele deshidratate ale morților în mînă, silabisind Divina Commedia" (ibidem). „Arta poetică" descinde din această perspectivă provocatoare, modelată în mod caracteristic dintr-o pastă teratologică (Pădureanebună). Revine obsesiv
O superbie biologică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6343_a_7668]
-
acum, unde nu e ironic nu-l mai suport” (p. 37). Finalul fragmentului e scânteietor. Impune exigențele unui mare critic literar. Îndărătul cărora, atunci când discursul e onest, poate sta orice. Chiar și o imensă tristețe. Mai ales o imensă tristețe. Cinic, așadar, Livius Ciocârlie e din nevoie. Pentru că, pe de-o parte, profesiunea îi impune exercițiul zilnic al nemulțumirii, iar pe de altă parte, din pricini profilactice, se recomandă, în practica aceasta, și o doză de maliție. Uneori, ca mai sus
Magistratură și spirit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4728_a_6053]
-
primară. Iar emoția se realizează prin „zappare” - căutarea rapace, aleatorie, după știri. Inflația informațională duce la o emoție artificială și la o falsă existență. Ori cel mult superficială. Tânărul jurnalist Mathieu Caradin înțelege repede că George, maestrul, ziaristul blazat și cinic, îi prezintă, odată cu toată această teorie, de fapt, condiția omului modern. Lipsit de interogații existențiale, individul suprainformat îmbrățișează lentoarea plăcerii și, refuzând acțiunea, își anulează orice formă de participare la viață. Altfel spus, el nu ia atitudine în fața ororii transmise
Noua soteriologie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4733_a_6058]
-
voștri și unii lideri de sindicat au devenit obedienți necondiționat față de șefii care au adus dezastrul în TVR. I-am văzut cu ochii mei transformați în rotițe în mașina de vot a lui Săftoiu, în figuranți fără reacție la nepăsarea cinică a lui Zgabercea și gașca, ce dădeau afară colegi în numele unei restructurări improvizate și subiective. Nepăsarea lor și primatul intereselor proprii au făcut mult rău nu doar oamenilor din TVR, dar și TVR-ului în sine. Vezi și: Primul scandal
Nicolau, avertisment către salariații TVR: Cei îmbătrâniți în rele vor juca necinstit by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/50154_a_51479]
-
Marilyn se succed, fără ca ultima să cadă definitiv, însă există un amestec de inocență și artificiu, de control și debordanță care face din existența ei un joc permanent. Și Laurence Olivier este compus din multiple măști, apare ca fiind temperamental, cinic, ușor visător, câteva replici din Shakespeare, puțin Prospero, îl readuc în starea pe care o caută. El este un actor care-și gândește rolurile și detestă formula lui Stanislawski, spre deosebire de formula magică pe care o deține Marilyn, un instinct care
A fi sau a nu fi Marilyn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4696_a_6021]
-
Este momentul când intră în scenă directorul de resurse umane al fabricii (și el despărțit de soție și neînțeles de mamă), spre a se ocupa de identificarea moartei și de înmormântare. Este un bărbat încă tânăr, singuratic, aparent un birocrat cinic, fost militar, așadar un dur. La început el se dedică preluării străinei moarte în atentat pentru a aplana un scandal iminent cu care presa amenința renumele fabricii și al patronului, pentru a șterge de pe „obrazul” companiei pe care o reprezintă
Expiere și renaștere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4957_a_6282]
-
toți plictisiții din clipul viral se animă brusc, combat, dezbat, par brusc interesați de tot ce mișcă - discursul li se gonflează ca un balon de gumă; când acesta se sparge, însă, în spatele lui nu dai decât de încă o mutră cinică și plictisită de băiat deștept pus pe căpătuială, care, în timpul sesiunii extraordinare a Parlamentului, când crede că totuși nu-l vede nimeni, boxează cu o pisică pe telefonul mobil.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4961_a_6286]
-
ceea ce ar fi putut să-l coste viața, dar nici nu, ceea ce ar fi fost o minciună și o trădare. S-a referit în mod confuz și echivoc la relațiile totdeauna delicate dintre artiști. Stalin i-a servit o lecție cinică, dar meritată: „Eu, dacă aș avea prieteni, aș da din mâini și din picioare ca să-i salvez”. În 1935, Pasternak a reprezentat Uniunea Scriitorilor Sovietici la un congres al scriitorilor antifasciști, organizat sub privegherea Moscovei la Paris. N-a avut
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4993_a_6318]
-
Pesediștii și peneliștii au transformat condamnarea lui Adrian Năstase într-un spectacol mediatic, dar dincolo de ecran se află și o intenție politică foarte clară. Compasiunea pusă în scenă după episodul sinuciderii ratate e doar fața publică a unui calcul politic cinic. PSD și PNL îl asumă fiindcă sunt în campanie electorală permanentă. Lupta politicienilor români cu deciziile judecătorești și folosirea medicilor pentru a amâna sau suspenda executarea pedepselor sunt lucruri frecvente din 1989 încoace. Acestea sunt, de altfel, unele dintre motivele
Cristian Preda: Statul de drept, lovit cu cinism de către USL () [Corola-journal/Journalistic/44136_a_45461]
-
de la putere. Așa că miniștri, avocați ai celui condamnat, medici și jurnaliști de partid tună și fulgeră împotriva judecătorilor și acuză opoziția că e lipsită de inimă atunci când afirmă că și condamnații sunt egali. Statul de drept se clatină sub loviturile cinice ale USL”, conchide europarlamentarul PDL.
Cristian Preda: Statul de drept, lovit cu cinism de către USL () [Corola-journal/Journalistic/44136_a_45461]
-
mare operă clasică. Eugen Șerbănescu nu se arată însă defel inhibat de posteritatea glorioasă a capodoperei, ci coboară în universul ei intim, depășește orice constrângeri temporale, prelungind cu fantezie identitatea personajelor mult mai departe de fiesta-electorală din finalul apoteotic și cinic în care sunt părăsite de Caragiale. Într-o acțiune plasată între două veacuri, sfârșitul celui de al nouăsprezecelea și începutul celui de al douăzecelea, este normal ca în derularea evenimentelor să apară și personaje noi, aparținătoare, evident, epocii respective, dintre
A DOUA SCRISOARE PIERDUT| sau TRENUL TOGOLEZ NU OPREȘTE LA PARIS Comedie post-caragialiană în patru acte (fragmente) by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/4434_a_5759]
-
Victor Ciutacu a declarat, luni, că Traian Băsescu are o atitudine cinică, sfidătoare și arogantă. Jurnalistul a opinat despre reacția președintelui după ce un bătrân de 85 de ani, fost deținut politic, a fost ridicat de ofițerii de securitate. "Vina" bătrânului a fost că l-a primit pe Băsescu cu huiduieli la Cluj
Ciutacu: Băsescu ori era plecat de pe planetă, ori minte () [Corola-journal/Journalistic/46069_a_47394]
-
și arogantă. Jurnalistul a opinat despre reacția președintelui după ce un bătrân de 85 de ani, fost deținut politic, a fost ridicat de ofițerii de securitate. "Vina" bătrânului a fost că l-a primit pe Băsescu cu huiduieli la Cluj. "Atitudine cinică, arogantă, sfidătoare și caracteristică domnului președinte Băsescu. În mod normal aș spune că minte. Nu are voie să nu știe, nu are cum să nu știe, asta doar dacă trăiește pe altă planetă. Ofițerii de la SPP, în principiu, sunt obligați
Ciutacu: Băsescu ori era plecat de pe planetă, ori minte () [Corola-journal/Journalistic/46069_a_47394]
-
ba chiar și greu conceptibil - în literatura deceniului opt din România. Tipologic, Monciu-Sudinski aparține unei tradiții inaugurate, în regimul notației calme, dublată de identificarea nodulilor de expresivitate nevrotică, de Cehov, și dusă la apogeu, prin intensificare stilistică, de prozele comic-absurdsardonic- cinice ale lui Daniil Harms. Există în aproape fiecare din scrierile lui Monciu-Sudinski un aer de Nep, de îndrăcire jucăușă, primejdioasă și fascinantă, atât de bine cunoscută din prozele lui Ilf și Petrov. Toate acestea sunt ingenios transpuse în realitățile unei
Despre Monciu-Sudinski by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4644_a_5969]
-
tinerii de azi, seduși de cântecele de sirenă ale egalitarismului marxizant. Transcrierile înregistrărilor și notelor furnizate de turnători vorbesc mai mult decât orice manual ori teorie despre cumplita intruziune a aparatului de stat polițienesc în viața intimă a cetățenilor. Violarea cinică a intimității și brutalitatea represiunii sunt constante în afara cărora utopia comunistă nu poate fi imaginată. Există și o parte neașteptată (e greu să-i spunem pozitivă!) a operei de supraveghere din partea Securității: și anume, documentarea extraordinarei atitudini a lui Alexandru
Despre Monciu-Sudinski by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4644_a_5969]
-
imaginată. Există și o parte neașteptată (e greu să-i spunem pozitivă!) a operei de supraveghere din partea Securității: și anume, documentarea extraordinarei atitudini a lui Alexandru Monciu-Sudinski la arestarea prietenului său, Cezar Mititelu, un personaj descins parcă din tradiția filozofilor cinici greci. Din aceeași stirpe cu Diogene, fără a fi creat o operă, având în schimb toate principiile de viață ale acestuia, Mititelu ducea o existență la limita supraviețuirii, într-un dispreț total față de cerințele sociale. El refuza să muncească, deoarece
Despre Monciu-Sudinski by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4644_a_5969]
-
după ce Băsescu a dat vina pe Guvern și a spus că este o minciună că STS trebuia să localizeze unde se află avionul prăbușit în Apuseni, unde, din cauza frigului, au murit două persoane. Aici ține de patolologic, nu mai e cinic. După ce au au murit doi oameni, el să înceapă cu <dacă eram eu îi salvam>", a adăugat contrariat Mircea Badea.
Badea, revoltat: "La STS, nu, n-ai nicio treabă. E Opriş" () [Corola-journal/Journalistic/46749_a_48074]
-
orice restricții, cititorul își poate alege singur traseele, poate face oricâte halte, poate grăbi pasul. Rezultă o interogație canonică, pe două voci: una feminină, dar care își exaltă și își conservă valențele masculin( izat)e contaminate, prăpăstioase, volubile, patetice și cinice, inteligente și nerușinate; cealaltă masculină, care își ia în sarcină schițarea unui portret al României sub vremi. Eroina romanului erotic etalează dezinvolt albumul ei de contacte sexuale alese și manipulate după bunul plac și în interes personal (fie că e
Despre ambivalență by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4541_a_5866]
-
mai înaltă. Și în sensul acesta plecăm cu toții îmbogățiți de aici și vom ști, - pe baza unui credo, cum este elaborat de prof. Postolache, cum se schița și din expunerea excelentă a domnului Aurelian Dochia -, nu să rîvnim la vreun cinic cîștig piramidal, bun să ne rătăcească în himerele unei exuberante avuții simbolice, dar atașați, dimpotrivă, realităților esențiale, să tindem neabătut spre acea „égalité d’âme”, pe care, pe drept cuvînt, o preconizau moraliștii de stirpe autentică. În ipostaza care e
O flacără, dincolo de proza reușitei pragmatice by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4545_a_5870]
-
măsură de Revoluția din Ungaria din 1956, cu ocazia căreia a devastat redacția ziarului de orientare comunistă „Adevărul”. Reputația lui Carmiggelt se datorează în special verticalității sale ideologice, dar și simțului ascuțit de observație, stilului ironic - dar niciodată răutăcios sau cinic -, umorului de situație și disciplinei cu care și-a susținut rubrica, Kronkel, din 1946 până în ultimul an de viață. Printre numeroasele premii care i-au fost decernate se numără și P.C. Hooftprijs, cea mai înaltă distincție literară neerlandeză. Într-o
Simon Carmiggelt - Despre ținerea unui discurs () [Corola-journal/Journalistic/4394_a_5719]