714 matches
-
să le respecți vîrsta și generozitatea. Maria: Ți-ai găsit! Mihai: (tot în șoaptă) Că dacă mă numeau rector și țineam azi serbarea, ai fi avut și tu degetele unse cu miere... Și ți le-ai fi lins și mătăluță, cinicule, să te întrebi prea mult cine ți-a împins mîna în borcan... (se aud ciocănituri în peretele din dreapta, mai insistente și ca ritm, și ca intensitate decît primele; se așterne din nou tăcerea) Maria: Ei, acum ce dracu mai vor
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
drept comerciali, ca Dan Brown sau Paulo Coelho. Houellebecq nu apare ca vraci venit să vindece bolile cititorului, sau ca arheolog descoperitor al unor adevăruri istorice ținute departe de ochii lumii. Aidoma protagonistului din Posibilitatea unei insule, el este mizerabilul, cinicul, perversul, scabrosul, trivialul comic pentru care nu mai există nimic sfînt, a cărui inteligență lucrează doar În propriul beneficiu și În disprețul omenirii pe care nu dă doi bani (acesta este punctul de contact cu discursul lui Beigbeder, intrat pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Simone de Beauvoir: homosexualul provoacă dintr-o reacție defensivă, știindu-se mereu În centrul atenției. El nu se poate pretinde normal atîta vreme cît nimeni nu-l percepe ca atare, ceea ce-i rămîne de făcut fiind să-și minimalizeze ironic/cinic anormalitatea, fie să o investească estetic pînă la saturație. În punctul acesta, Însă, figura socială a homosexualului se Întîlnește În mod firesc cu ceea ce a fost În literatura franceză a deceniilor anterioare - pînă la mijlocul anilor 1980, fără să se oprească
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nu fi ajuns din urmă de sine Însuși, speriat la gândul că, Întîlnindu-se cu sine, dublul său l-ar obliga să se oprească, să-și frângă aripile, să cadă, să moară cu un ultim horcăit. Viteza aceasta care-și face cinic cu ochiul sub privirea impasibilă a morții de după umăr definește stilul Lydiei Salvayre, o scriitoare prea inteligentă pentru a fi banală și prea energică pentru a-și da seama din mers dacă toate victimele călcate de ea trebuia ucise. În
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
gangrène qui pousse dans les neurones et qui parasite l’image, qui empêche la vraie concentration parce que l’esprit s’en va loin ailleurs, n’importe où du moment qu’il a demarré de l’intérieur. Roman al libertății, cinic (atribute pe care convenția diegetică instalată le deplasează către film, către ceea ce se află en abyme), Cinéma Își este propria glosă, o metacarte (spun și eu, acum), o ficțiune postișă, gata oricând să se sinucidă pentru a demonstra că a
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
al unor finaluri de vieți, rememorate de narator. Dacă n-ar fi cedat efuziunilor patetice care suspină În ultima parte a cărții, dacă ar fi dat dovadă de mai mult curaj, Rouaud s-ar fi potrivit și el În pielea cinicului bonom În care se recunosc mulți tineri scriitori francezi; romanul său ar fi fost inclasabil. Așa, cu referințe databile, impregnat de melancolie și vorbind destul de direct despre eroismul soldatului confruntat cu absurdul războlului, Les Champs d’honneur rămâne o carte
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ultimul din viața lui. Puterea „supraveghetorului” Gustav se convertește în disperarea „supravegheatului” Adolf. „Din spatele ușii”, prin mișcări bruște, necontrolate, acesta din urmă își exprimă exasperarea, iar semnalele lui o alertează pe Tekla, căreia Gustav, ca să o liniștească, îi va spune, cinic: „Cine știe, o fi vreun câine închis acolo” (p. 361). Acest spațiu-capcană pe care îl reprezintă o pensiune banală i-a permis lui Strindberg să-și clădească piesa pe ideea transformării supravegherii dintr-un instrument al cuceririi și menținerii puterii
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
escrocherie, o nouă delapidare aduce nota senzațională, scepticul exclamă: «Nu-i nimic de făcut, zi-i Romînia și pace» sau cu pesimism: «Totu-i putred, nu mai e nimic de salvat», sau batjocoritor: «Țara lui Hübsch, ce te miri?», sau cinic: «E o prostie să fii cinstit în țara aceasta», ori peremptoriu:«Ca la noi, la nimenea»”.6) O supapă pentru stările de lehamite și de exasperare, expresia a continuat să circule pînă spre sfîrșitul deceniului al patrulea, dar însoțită de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de scriitori? Ferească Dumnezeu!” („Imparțial de Bacău”, 1, nr. 27, 2-8 septembrie 1999, p. 3) O comparație Sechelariu-Bacovia este posibilă doar în fabule. Altminteri, nu. Cei doi aparțin unor tipologii incompatibile. Ce poate fi comun între un „senzitiv” și un cinic, care, în aproape toate situațiile, debordează de vulgaritate? Invitat (în 29 ianuarie 2002) de foiletonistul Dan Diaconescu la OTV (o televiziune-exutoire), Sechelariu s-a definit din nou în contrast cu Bacovia. ,, Adevărul e că eu am muncit, n-am avut talent ca
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
germane (saxone), în cele slave (rusești) și în legendele românești. Comparând toate aceste izvoare, reies o serie de discrepanțe. Cronicile saxone înfățișează cruzimea lui Vlad, descriindu-l ca pe un psihopat. Citindu-le, impresia generală este că Vlad era un cinic care nu făcea deosebire între prieten și dușman, torturându-i cu sadism după bunul său plac. Potrivit acestor documente, Vlad ar fi ucis sute de mii de oameni, ceea ce l-ar plasa în rândul celor mai sângeroși criminali ai istoriei
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
economici că vor fi ele". În această optică, sistemul cultural este bazat pe o muncă ideologică de manipulare simbolică, un efort constant de comunicare (Moulin și Becker, 1986). Am avea pe de o parte manipulatori, mai mult sau mai puțin cinici, deținători ai surselor și formelor de informare, iar pe de alta, indivizi manipulați (mai puțin raționali?) dispuși să urmeze căile ce li se indică. Totuși, în alte locuri, valorile sunt dotate cu o obiectivitate care nu ne permite să ne
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a locui pe un teritoriu restrâns împreună cu un număr nefiresc de mare de indivizi blocurile de locuințe, de pildă -, noi mijloace de comunicare etc.) mărind numărul și complexitatea acestor convenții. De fapt, pericolul a fost sesizat de vechii greci, de cinici, de pildă, care considerau că omul a ajuns sclavul convențiilor și nu mai trăiește în conformitate cu natura în general, în conformitate cu natura sa umană în particular; în acest sens, amintim pe Diogene din Sinope, despre care celălalt Diogene, Diogene Laertios nota: "Într-
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
împotriva lui Eminescu, l-aș trece fără ezitare printre complotiști pe Caragiale care, am convingerea, i-a grăbit moartea lovindu-l în cele mai tainice fibre ale sufletului și rezervîndu-și rolul de prim apărător, în posteritate, a operei atitudine de cinic și canalie, așa cum chiar Eminescu îl caracteriza. Desigur, Slavici se înșeală declarînd că cei doi au fost "prieteni în cel mai bun înțeles al cuvîntului" căci așa cum apreciază T. Vianu "n-au existat doi oameni mai deosebiți în această lume
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
oamenii l-am ucis, este vestit în urmarea unei căutări mistice, nesupusă logicii pascaliene a căutării lui Dumnezeu (nu te-aș căuta dacă nu te-aș fi găsit). El apare într-o analogie deschisă cu ideea căutării omului de către Diogene cinicul: "N-ați auzit de acel nebun care ziua în amiaza mare aprinsese un felinar și alerga prin piață strigând neîncetat: Îl caut pe Dumnezeu! Îl caut pe Dumnezeu!""252 "Filosoful nou" al lui Nietzsche ar putea fi gândit ca elită
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ce să faci cu atât de puținii intelectuali democrați scăpați din urgia secolului? Așa cum țările recent sovietizate reproduceau criza de „cadre de nădejde” cunoscută de Uniunea Sovietică la începuturile sale - când unii „dușmani de clasă” au trebuit „reciclați”, iar vanitosul cinic Maxim Gorki a fost readus din exil -, încercând să-și formeze sau „reeduce” elitele intelectuale, educative, științifice, tehnocratice și literar-artistice, Occidentul a fost nevoit să recurgă o vreme la expediente și strategii dubioase. „Scopul scuză mijloacele” - iată ce aveau în
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și Dumnezeu. Ca un personaj dostoievskian, se duce și îi cere iertare, umilindu-se, ticălosului notar Pălăgieșu, pe care îl lovise cu pumnul în gură. Îi cere iertare și Martei, din inimă, pentru logodna ruptă. Iată cum îi răspunde acum cinicului Gross : — Iubirea n- a ucis niciodată, Gross - zise Apostol netulburat. Numai oamenii ucid în numele ei ! Dar când va veni adevărata stăpânire a iubirii [...] Cine crede aievea e unit cu Dumnezeu aici ca și dincolo. Dacă Dumnezeu e pretutindeni, n- ai
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nici preocupările cinegetice, atât de îndrăgite de bărbați. Sunt puține personaje feminine în opera lui Boccaccio care apar menționate cu un asemenea cumul de însușiri, mai ales în sfera culturală. Desigur toate acestea nu l-au putut decât intriga pe cinicul Ambrogiuolo, absolut convins că o femeie este o trădătoare înnăscută, ilustrând prin replicile sale misoginismul unei epoci patriarhale: „muierile, de pot să-și facă pofta într-ascuns, de bună seamă o fac, iar de n-o fac, doar din prostie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
amărăciunea cinismului negustorului reliefează măsura nebuniei sale anterioare. Naratorul înfățișează cu atâta convingere motivele pentru care Ianuarie dorește să se căsătorească deoarece privește la propria sa căsătorie de pe poziția experienței acumulate în cele două luni de trai în comun. „Egoistul cinic care este negustorul, privește la deziluziile unui egoist idealist, Ianuarie, și nu poate vedea că amărăciunea tonului îl trădează.”899 Remarcăm că „de fapt, povestirea o plasează pe Mai în iconografia Evei, stând cu Adam al ei sub un copac
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fiind labil și nehotărât. Ar fi incapabil să o seducă pe Criseida dacă ar fi lăsat singur. Din fericire, îl are pe prietenul și confidentul său, Pandaro. Acesta, viclean, cunoaște bine lumea în care se mișcă (deși nu este un cinic, așa cum va deveni la Chaucer și la Shakespeare), însă rămâne loial, asemenea eroilor din romanele cavalerești. Prin aprecierea pe care o arată valorilor practice ale existenței Pandaro anticipă personaje din Decameronul. știe că verișoara sa este o femeie cinstită, dar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ai răsplătit bine, nu ca restul, care sunt inferiori", sună sloganul acestei atitudini. Eu-Tu-Ei+ Este "poziția invidiei servile și, uneori, a acțiunii politice. "Ei ne urăsc fiindcă nu ne descurcăm la fel e bine"" (ibidem). Eu-Tu-Ei Exprimă poziția pesimistă a cinicilor și a celor care cred în predestinare și în păcatul originar. "Niciunul dintre noi, de nicăieri, nu e bun de nimic", este convingerea acestora. Relații sănătoase și relații nesănătoase N. V. Wright (2003) face o altă distincție a relațiilor interpersonale. Autorul
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
poate obține; pe de altă parte, condiția principală a libertății este , conform opticii lor, stăpânirea de către om a universului propriilor sale trăiri și aspirații, care spun ei, ” libere prin esența și natura lor”. Școala cinică - sec V î.e.n. VIII î.e.n. cinicii duceau o viață sobră, virtutea supremă este în viziunea lor lipsa de iluzii asupra vieții. Ceea ce oamenii de rând prețuiesc ca bunuri (glorie, bani, iubire, familie, etc.) sunt simple închipuiri; bunul suprem este libertatea lăuntrică, obținută prin lipsa de nevoi
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
o marcă stilistică a celui care își pusese de câteva decenii limba sa naturală "la păstrare" (în stand by am spune astăzi) pentru a reinventa, strălucit, limba franceză. Nu era, de asemenea, doar un moft, o grimasă intelectuală a unui cinic sau a unui superficial scârbit de precaritatea, ipocrizia sau nemernicia unui timp post- modern. Scepticismul cioranian venea dintr-o nevoie lăuntrică de limpezire, de judecată lipsită de iluzii asupra lumii noastre, dintr-o experiență anterioară, marcată de eroare și eșec
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
culoare, dansator genial, regele pop, falsul soț al fiicei lui Elvis, mumie criogenată în viață, pedofil nedovedit de justiție, retardat ascuns în Neverland, pradă inocentă a anturajului, miliardar falit, sociopat dependent de calmante și, la final, tristă carcasă umană hăcuită cinic în mass-media de monstruoasa curiozitate a publicului, aducătoare de audiență și de bani pentru oligarhii media de pe tot globul. Românii însă au avut un Michael Jackson al lor. Ia să ne aducem aminte: Muzica occidentală a fost, în România lui
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
plătesc campanii și favoruri, ei manevrează posturile în guvern, ei fac jocurile și sunt de neînlocuit. Alături de ei, scoși pe tușă, mormăind în barbă, pedeleii lui Stolojan. Grup eterogen, cu oameni de calitate amestecați cu aventurieri, aceștia au fost folosiți cinic de vechii pediști pentru consolidarea imaginii în partidul popular și pentru subțierea rândurilor simpatizanților liberali. La împărțirea prăzii la guvern au primit un meritat șut în dos după ce eternul dilematic din fruntea lor s-a mai răzgîndit încă o dată, nu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pentru un președinte cu o legitimitate preponderent constituțională, față de cei 5.264.383 de români pentru care a prevalat criteriul etnicist și religios majoritar ar putea constitui un motiv de reflecție pe viitor. După "mari români" care ne-au trimis cinic la moarte la Cotu Donului sau în Gulag câteva sute de mii de concetățeni sau care ne-au înfometat un deceniu pentru a fi realeși în unanimitate de aplaudaci, poate ar fi timpul să avem și un conducător care să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]