1,579 matches
-
Faraonului Keops (Khufu), regele-zeu al Egiptului. Prin măreția și grandoarea sa, trebuia să se evidențieze că monumentul era înălțat de un "zeu" pe pământ. Zeci de mii de muncitori care nu aveau nici unelte din fier, nu cunoscuseră nici roata, ciopleau pietrele de calcar cu unelte din cupru. Un întreg oraș a fost construit pentru a-i adăposti pe aceștia. Nu erau sclavi, ci meșteșugari pricepuți plătiți și bine hrăniți, supravegheați de marele arhitect, Hemiunu, unul dintre primii mari ingineri cunoscuți
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
din Patrimoniul Mondial și este situat pe Insula Paștelui, republica Chile. Parcul este împărțit în șapte secțiuni: "Pună Pau" (numită după carieră de piatră în care au fost sculptate statuile Pukao), "Râno Raraku" (numită după carieră în care au fost cioplite cele mai multe sculpturi Moai), "Anakena - Ovahe", "Ahu Akivi", "Costă Norte" și "Hanga Roa" (oraș). Chile a declarat insula Parc național în anul 1935, iar pe 22 martie 1996 UNESCO a desemnat-o loc aparținând Patrimoniului Mondial. Granițele parcului au fost modificate
Parcul Național Rapa Nui () [Corola-website/Science/314652_a_315981]
-
este vizitabilă tot timpul anului. Se pot vedea fostele mine Iosif, Terezia si Rudolf. Demne de văzut sunt și utilajele medievale bine conservate din mină (unice in Europa), cum ar fi fierăria, crivacul și moara de sare. De asemenea, Altarul (cioplit în peretele de sare) și Scara Bogaților (o scară lucrată filigranat in lemn). Cu sprijinul financiar al Uniunii Europene în anul 2009 s-au desfășurat lucrări ample de amenajare a Salinei Turda, în scop turistic și curativ. Inaugurarea a avut
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
a fost zidit un turn clopotniță cu două etaje la intrarea în cimitir. În anul 1899, a fost construită în apropiere de biserica de lemn o biserică de zid cu o cupolă impunătoare. este construită din bârne de stejar masive, cioplite în patru muchii și îmbinate în „coadă de rândunică”. Streașina largă este sprijinită pe console în retrageri, cu tăieturi curbilinii în profil și pe căpriori masivi. Acoperișul este înalt, cu pante repezi și are o învelitoare din tablă zincată. Absidele
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
loc în Biblie. Până în prezent s-a găsit pe Muntele Templului doar un singur vestigiu arheologic din epoca ievusită din mileniul al III-lea î.e.n.: după opinia arheoloagei israeliene Rivka Gonrn este vorba de un mormânt în formă de puț, cioplit în stâncă de pe vârful muntelui . După relatarea biblică, după ce a cucerit Ierusalimul, sfătuit de prorocul Gad, regele israelit David a cumpărat cu o sumă mare de bani aria lui Aravna Ievuseul, apoi a ridicat acolo un altar și a jertfit
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
aduse în scurt timp din Grecia. Biserica are în patrimoniu o serie de obiecte de cult valoroase: o cruce de argint (1851), un potir (1859) și un policandru (donat de Gavrilă Pavă în 1876). este construită din bârne de brad cioplite din grinzi despicate și îmbinate în „cheotori”. Ea se sprijină pe tălpi de stejar. Edificiul are un acoperiș din draniță. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
mici, se aseamănă mai mult cu o cetate decât cu o mănăstire. Muzeul mănăstirii Rila este cunoscut în special pentru crucea lui Rafail, o cruce de lemn făcută dintr-o singură bucată de lemn (81×43 cm). Ea a fost cioplită de un călugăr pe nume Rafail cu rindele fine și cu lupa, pentru a crea 104 scene religioase și 650 de miniaturi. Munca la această operă a durat cel puțin 12 ani și a fost terminată în 1802 când călugărul
Mănăstirea Rila () [Corola-website/Science/326749_a_328078]
-
trei suprapuneri de streșini din șiță, asemănătoare cu cele ale bisericilor din Rădulești și Lăpugiu de Jos, ambele în zona Hunedoarei. Sprijiniți pe tălpi masive din lemn de stejar, de 20 x 25 cm, pereții confecționați din bârne de brad, cioplite pe patru fețe, de 14-15 x 25 cm, și în număr de 8-10 prezintă o retragere, pentru ca în partea superioară din interior să se obțină nișa unde se săvârșește proscomidia. În locurile de întâlnire ale grinzilor situate sub nivelul streșinii
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
se îngăduia să-și construiască locașuri de cult deasupra solului și nici să aibă clopote la ele. Din aceasta cauză, creștinii au fost nevoiți să recurgă la construirea bisericilor îngropate sub pământ. O mărturie incontestabilă o reprezintă textul unei inscripții cioplite în piatră, în limba română scrisă cu caractere chirilice, păstrată astăzi în catedrala episcopală cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Giurgiu: Abia după Tratatul de la Adrianopol din 1829, pe teritoriul fostelor raiale sunt construite primele biserici ortodoxe, prin transformarea unor
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
un orificiu la partea opusă, în care se fixează o coadă de lemn tare, folosit pentru tăiat copaci sau pentru despicat lemne și ca unealtă a pompierilor pentru stingerea incendiilor. Istoria toporului începe în Epoca de piatră, când au fost cioplite și șlefuite primele topoare. Cele mai timpurii exemple de topoare au fost cele cu capete de piatră care aveau mâner din lemn. În Epoca Bronzului, topoarele s-au confecționat din bronz. Până în Evul Mediu, topoarele au fost folosite și ca
Topor () [Corola-website/Science/314329_a_315658]
-
biserică de zid. Biserica de lemn a fost ridicată pe deal, în capătul de răsărit al satului, din lemne groase de stejar. Era încheiată în cheotori netede, în partea mai jos de console, iar pereții erau ridicați drepți, din bârne cioplite în patru fețe. Meșterii ei călători au fost sălăjenii Freanț Nicoară din Agrij și Gligorie a Petri Brudului din Chendrea, care au semnat și biserica de lemn din Fildu de Sus un an mai târziu. Aceasta din urmă se păstrează
Biserica de lemn din Ban () [Corola-website/Science/310413_a_311742]
-
anul 2000 a fost construit un turn clopotniță, pe sub care se face accesul în curtea bisericii. Potrivit specialiștilor, biserica de lemn din Fedeleșeni are o deosebită valoare arhitecturală. Biserica de lemn din Fedeleșeni este construită din bârne masive de stejar, cioplite din material brut și îmbinate în cununi orizontale. În secolul al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură nevopsită atât pe interior, cât și pe exterior. Lăcașul de cult este așezat pe o temelie din piatră. Acoperișul
Biserica de lemn din Fedeleșeni () [Corola-website/Science/317339_a_318668]
-
altar decroșat, adică mai îngust decât biserica. Intrarea în biserică se făcea lateral, adică de pe latura dinspre miazăzi, prin tindă, așa cum era obiceiul cel vechi. Fetzer suprinde motive decorative semnificative din portalul de la intrare precum rozete și trei brâuri paralele cioplite în relief, probabil asemănătoare celor de la Sârbi, Tusa, Mal și Ban. Tinda joasă era tăvănită pe sub tălpile puternice ale unui turn montat deasupra ei. Printr-un portal scund se intra mai departe în biserica bărbaților. Această încăpere era boltită cu
Biserica de lemn din Bănișor () [Corola-website/Science/314332_a_315661]
-
din pereți în trepte ca să poarte cununile și streșinile largi ale acoperișului înalt. Acesta era în întregime șindrilit. Butea bisericii era fără îndoială încheiată în cheotori netede, în partea mai jos de console, iar pereții erau ridicați drepți, din bârne cioplite în patru fețe.
Biserica de lemn din Bănișor () [Corola-website/Science/314332_a_315661]
-
și distrug parțial cetatea în luna octombrie. Cucerirea a fost posibilă și din cauza garnizoanei extrem de reduse care apăra cetatea. În 1526, din ordinul lui Soliman Magnificul, turcii încep distrugerea sistematică a Cetății Severinului, pietrele de rezistență din ziduri (ceea ce era cioplit și șlefuit), fiind recuperate și folosite în construcția și întărirea altor cetăți otomane la sud de Dunăre. Vor rămâne în picioare doar rămășitele câtorva ziduri din incintă, urmele fundațiilor celor șase turnuri printre care și un perete de aprox. 12
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
lui. „Filosofia” ce se ascunde în spatele produselor meșteșugărești autentice, fac trimitere la valori perene precum bunătatea, iubirea aproapelui, răbdarea, credința sau comuniunea dintre toți și toate. Artizanat Artizanatul este un meșteșug practicat cu artă. Artizan inventiv și neobosit, omul, a cioplit lemnul, a modelat lutul și a țesut pânza pentru a-și face viața mai frumoasă. Produsele și serviciile meșteșugărești, de mică industrie și artizanat sunt produsele și serviciile executate de meșteșugari, mici meseriași și artizani, fie complet manual, fie cu ajutorul
Tehnici de lucru manual () [Corola-website/Science/333066_a_334395]
-
la Toronto. Deși a fost obligat să lucreze ca dulgher sau vopsitor pentru a supraviețui, în ascuns a continuat să deseneze (ciclul Artistul și Natura), să picteze (ciclul Livezi înflorite), să scrie (volumul autobiografic Brăilița - Downtown - via UAP) și să cioplească în parcuri, în locuri izolate, trunchiuri de copaci răsturnați de furtună și din ce în ce mai rar, în piatră. Din 1982 a reușit să expună în Toronto, pictură și sculptură la Columbus Center, iar în 1985, a deschis expoziția personală de sculptură la
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
ideale, recuperate de coloana brâncușiană, ele avertizează asupra dificultății spre împlinirea ființei. Există trei etape de referință în creația lui Nicăpetre, stadii ale devenirii ideii, ale dezvoltării registrului expresiv într-un repertoriu formal constant. Prima etapă, 1965 - 1980, cuprinde lucrări cioplite în piatră, realizate în România. În ele se reflectă atașamentul sculptorului pentru geniul pietrarilor țărani și pentru frumusețea formelor arhaice. Prin arhitecturi de volume simetric articulate, dinamizate de accente decorative exprimă unitatea dintre formă și structura materialelor. De asemenea, anunță
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
sculptorului pentru geniul pietrarilor țărani și pentru frumusețea formelor arhaice. Prin arhitecturi de volume simetric articulate, dinamizate de accente decorative exprimă unitatea dintre formă și structura materialelor. De asemenea, anunță viitoare forme de expresie nonfigurativă. Etapa a doua grupează sculpturile cioplite în marmură, realizate în Grecia, în perioada 1987 - 1988. Reflectă atașamentul pentru idealul clasic de reprezentare, înțeles ca armonie, echilibru, proporție. Exprimă frumusețea plastică a formei prin amplificarea detaliului semnificativ. Anunță intenția de a crea în sensul naturii. Etapa a
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
în perioada 1987 - 1988. Reflectă atașamentul pentru idealul clasic de reprezentare, înțeles ca armonie, echilibru, proporție. Exprimă frumusețea plastică a formei prin amplificarea detaliului semnificativ. Anunță intenția de a crea în sensul naturii. Etapa a treia, (1982 - 2001), cuprinde sculpturile cioplite în lemn, realizate în Canada. Impune forme simbolice, inepuizabile ca sens și expresie, exprimate monumental, printr-o metodă proprie, care îmbină ordinea arhitecturii cu libertatea sculpturii. Muzeul Brăilei, prin secția de artă, și-a fixat ca obiectiv crearea unui loc
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
aproape de orașul Wonsan de astăzi spre nord-est (936-943) și până la râul Amnok (993) și mai târziu pe aproape toată întinderea peninsulei (1374). Două din cele mai impresionante artefacte ale dinastiei Goryeo sunt ceramica de Goryeo și Tripitaka coreeană, scripturile budiste cioplite în 80.000 de tăblițe de lemn, aflate astăzi la templul Haeinsa. În 668, Shilla a cucerit Baekje și Goguryeo cu ajutorul dinastiei Tang, dar pe la sfârșitul secolului IX a început să se clatine, monarhii săi erau tot mai lipsiți de
Dinastia Goryeo () [Corola-website/Science/322077_a_323406]
-
bârne ce se prind cap la cap în cheotoare de tip „cârlig". În anul 1916 biserica a fost renovată, învelitoarea de șindrilă fiind înlocuită cu tablă galvanizată. În naos s-a adăugat „corul" susținut de patru stâlpi fusiformi, cu capiteluri cioplite în forma unor trunchiuri de piramidă inversate, cu baze paralelipipedice. Scara de acces la cor este în naos. Bolta semicilindrica a încăperii este făcută din scânduri groase, prinse de cele trei arcuri exterioare prin cuie de lemn. Deasupra pronaosului se
Biserica de lemn din Chieșd () [Corola-website/Science/309839_a_311168]
-
anul 1885 a fost hirotonit preot la Roma. După hirotonire a plecat la București în calitate de paroh al românilor greco-catolici de acolo. La București a fost numit de către arhiepiscopul romano-catolic Paul Iosif Palma în funcția de profesor la Seminarul Teologic de la Cioplea, iar apoi director al Seminarului Arhiepiscopal de la București, care fusese de curând creat, precum și econom general. În două rânduri, fiind bine cunoscut și apreciat de către cercurile conducătoare ale Regatului României, a fost trimis de primul ministru de atunci Ion C.
Demetriu Radu () [Corola-website/Science/306911_a_308240]
-
torturat, au fript și au tras în țeapă pe Babă Novac și pe preotul fl. 7 d. 50 s...ț Am plătit pentru Babă Novac și preotul, celor 2 calai fl. 3. Am plătit lui Luca aciul (lemnarul), pentru că a cioplit țeapă pentru Babă Novac fl. 2". Execuția a avut loc în prezența autorităților, nobililor și a generalului mercenar Gheorghe Bașta care urmărise execuția de la fereastra unei case din piață orașului punându-l apoi în țeapă pe Drumul Feleacului, pe locul
Baba Novac () [Corola-website/Science/297294_a_298623]
-
turistică. Sau vor putea auzi istorisiri mirobolante despre celebra vânătoare de albine, cunoscută în vechime sub numele de "bărcuit." Vizitând o stupină, vizitatorii vor afla cum arătau coșnițele vechi din nuiele de curpen frumos împletit, știubeiele din trunchiuri de arbori, cioplite cu barda sau rămase în forma în care prisăcarii din Codru le-or fi găsit. Acolo i se vor oferi călătorului grăbit faguri picurând pe frunze răcoroase de varză, sau de viță sălbatică trăitoare până astăzi, în sihlă, pe coastele
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]