6,307 matches
-
lipsă de lucru; chestiunea agrară. Datele obținute trebuiau să identifice dacă revendicările politice, sociale, economice sau profesionale au la bază motive reale sau sunt urmărite alte scopuri, în speță subversive. La 28 aprilie 1926 D.P.S.G. a revenit cu o nouă circulară, adresată polițiilor de orașe și brigăzilor de siguranță, în care prioritățile informative au rămas, în principal, aceleași, doar ordinea acestora suferind mici modificări, în funcție de evoluția evenimentelor. În plus, materialul conține și norme pentru întocmirea raportului lunar, în care trebuiau explicate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
vieții și averii fiecărui individ”, sens în care măsurile trebuiau îndeplinite ori de câte ori situația o impune. Doi ani mai târziu, la 12 martie 1928, D.P.S.G., sub semnătura lui Romulus P. Voinescu și Eugen Cristescu, a trimis către structurile din subordine o circulară cu caracter contrainformativ. În primul rând, pa baza experienței, s-a constatat că principala vulnerabilitate a funcționarilor era lipsa discreției. Astfel, „mai toți delicvenții aveau cunoștință de chestiunile de apărare a țării” numai prin indiscreția polițiștilor și agenților de siguranță
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
polițienesc și judiciar, care vor fi predate Biroului de Urmăriri al Consiliului Dirigent. 6. Biroul Registraturii: - înregistrarea întregii corespondențe adresată Subinspectoratului; - expedierea întregii corespondențe sosite de la Biroul central. La 20 decembrie 1920 ministrul de Interne, Constantin Argetoianu, a trimis o circulară către prefecții de județ din Ardeal, Banat „și țările ungurene”, privind sincopele constatate în administrație, în principal din cauza neînțelegerilor dintre funcționarii administrativi cu cei ai poliției și siguranței. Poliția de stat a fost organizată de Consiliul Dirigent independent de organele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mai târziu, la 17 iunie 1926, o altă întâlnire a vectorilor de securitate regională a avut loc în Brăila, ocazie cu care au fost discutate probleme de colaborare între autoritățile civile și cele militare în acțiunea informativă/contrainformativă. O nouă circulară privind strângerea relațiilor de colaborare între autorități a fost emisă de I. G. Duca, la 16 iulie 1927, în calitate de ministru de Interne. De data aceasta destinatarii au fost prefecții de județ, care au primit ordin să organizeze săptămânal „conferințe colective
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și Inspectoratul General al Jandarmeriei, deoarece cu ocazia Anului Nou aceștia au acuzat, indirect, guvernul de situația grea și dificultățile cu care s-au confruntat angajații celor două structuri. Mai mult, colonelul Gabriel Marinescu, prefectul Poliției Capitalei, a emis o circulară în care, printre altele, a menționat: „sunt și rămân prefect al Poliției Capitalei, numit prin Decret-Regal și numai prin Decret-Regal pot fi înlocuit”. Regele a refuzat înlocuirea celor doi, Ion Mihalache și-a prezentat demisia, iar Iuliu Maniu s-a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de Interne despre problema existentă și a propus să răspundă Ministerului de Justiție, respectiv instanțelor judecătorești, că arestările au fost efectuate în baza ordinului Ministerului de Interne. Ministerul de Justiție a înțeles mesajul și a emis, la 9 aprilie 1937, circulara nr. 36732 prin care a cerut Parchetelor să urgenteze judecarea unor asemenea cauze „care n-au nici o rațiune”, întrucât măsura a fost un act de guvernământ, care nu poate fi imputat organelor de execuție. Dar exigența autorităților față de mișcarea legionară
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
la Moscova de la 25 iulie până la jumătatea lunii august 1935 - în care au fost precizate și sarcinile și tactica ce trebuie utilizate de Partidul Comunist din România pentru atingerea scopurilor. Câteva luni mai târziu a fost obținută, tradusă și analizată Circulara Biroului Internaționalei Sindicatelor Roșii - Profintern, adresată Consiliului Sindicatelor Revoluționare din România, pentru mișcarea ceferistă, iar, la 17 mai 1936, Secția a IV-a a identificat locurile de întrunire a organizațiilor de stânga și acoperirea sub care acestea se desfășurau. Aceeași
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
documentare necesare administrației. Secția trebuia să cuprindă o bibliotecă completă cu studii sistematice și documente rezultate din experiența profesională din țară și din străinătate, cu rolul de a fi utile la redactarea și elaborarea unor anteproiecte de legi, regulamente, instrucțiuni, circulare sau ordine. De asemenea, Secția a avut și rolul de a stabili „o strânsă colaborare”, o unitate de vederi și de doctrină între D.G.P. și I.G.J. în realizarea scopului comun - identificarea anticipativă a pericolelor la adresa statului și reprimarea acestora. Printr-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
generalul Nicolae Samsonovici, a cerut Serviciului Secret să supravegheze localul „și în special artistele, de asemenea ofițerii ce ar frecventa barul”, pentru a lua măsuri de prevenire a scurgerii datelor și a protecției cadrelor militare. Prefecții au fost atenționați prin circulara nr. 53 din 12 septembrie 1936, semnată de Dumitru Iuca, ministrul de Interne, că au în responsabilitate ordinea și siguranța județelor, ei fiind „scutul necesar” în respectarea drepturilor constituționale (libertatea individuală, dreptul de întrunire, de asociație, libertatea de opinie exprimată
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
dreptul de întrunire, de asociație, libertatea de opinie exprimată verbal sau în scris etc.), care a exclus din dreptul la întrunire clandestinitatea, violența și înarmarea, portul uniformelor, insignelor, pancartelor și drapelelor cu însemnele organizațiilor politice desființate prin lege. Ținta acestei circulare a fost mișcarea comunistă, asupra căreia trebuiau să fie îndreptate acțiunile informative/contrainformative preventive și, în caz de nevoie, cele represive, în cazul unor manifestări publice sau propagări a ideologiei. Nu în ultimul rând, prefecții au fost atenționați să supravegheze
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1934) organele abilitate au colaborat în vederea desfășurării în bune condiții a sejurului în țara noastră. Măsurile de pază au fost inițiate de Direcția Poliției de Siguranță, în colaborare cu serviciile specializate bulgare, pe tronsonul Ramadan-Giurgiu, Prefectura Poliției Capitalei a emis circulara Măsuri de pază și ordine pentru 25-28 ianuarie 1934 în București și Sinaia, iar personalul Corpului Detectivilor a asigurat protecția și securitatea pe traseul Giurgiu - București - Sinaia și retur. Pentru modul în care a fost asigurată vizita regelui bulgar în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Studii și Coordonare. 5. Serviciul Administrativ. La conducerea Serviciului de Informații și, interimar, la Serviciul Educației și Propagandei a fost numit căpitan A. Vișinescu, până la începutul anului 1940, iar apoi căpitan Gheorghe Pricop de la Centrul 5 Instrucție Jandarmi. Prin Ordinele Circulare nr. 1439/15 mai 1939 și 1628/22 mai 1939, respectiv Ordinul Circular Secret nr. 364/12 iulie 1939, au fost trasate direcțiile informative generale, care cuprindeau probleme politice, sociale, religioase și administrative. Din punct de vedere politic F.R.N. reprezenta
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
contrainformații și propagandă. La 22 septembrie 1939 a fost emis un ordin, cu specificația de a fi discutat cu comandații Gărzilor Naționale comunale și comandanții de unități, privind metodologia culegerii de date de către agenți. Serviciul de Informații a revenit cu Circulara nr. 1659 din 13 decembrie 1939 pentru a reaminti modul de culegere, analiză și transmitere a informațiilor, întrucât s-a constatat că „nu s-a înțeles încă” rostul acestora și, mai grav, au fost primite la centru în forme incomplete
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în localitățile cu populație alogenă majoritară. După primul trimestru al anului Secția a II-a a comunicat Gărzilor Naționale că informațiile primite pe această filieră au fost „adeseori” lipsite de precizia necesară pentru a fi exploatate la momentul oportun. O circulară a Comandamentului General al Gărzilor Naționale - Serviciul de Informații, datată 19 aprilie 1940, a prezentat, în copie, adresa Ministerului de Interne, care și-a exprimat nemulțumirea că unii lideri locali al Gărzilor au încercat să recruteze ca informatori funcționari de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pentru menținerea siguranței și liniștii publice”. Membrii Gărzilor Naționale care vor rămâne pe loc au primit sarcina „să procure informații” asupra stării de spirit a populației din localitate și din localitățile învecinate, împreună cu asigurarea siguranței și liniștii publice. O nouă circulară, datată 13 mai 1940, a accentuat colaborarea între structuri și a cerut ca informațiile obținute de agenții F.R.N. să fie comunicate „verbal” și jandarmilor șefi de post sau de secții din localitățile respective. Comandanții de Gărzi Naționale locale au fost
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Pe de altă parte, regimul carlist a interzis mai multe drepturi civile, iar autoritățile au primit sarcina să vegheze, în primul rând, la respectarea legilor. La 11 februarie 1938, în primele ore ale noului regim, Serviciul Cenzurii a trimis o circulară către toate prefecturile de județ cu un decalog asupra a ceea ce nu mai era permis să apară în presă. Patru zile mai târziu, Ministerul de Interne a transmis către D.G.P. un set de instrucțiuni pentru „armonizarea de aplicare” a stării
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
perioada la care ne referim, interesul sovietic era canalizat către (re)cucerirea peninsulei Crimeea, fapt pentru care, atât pe uscat cât și pe apă, se duceau lupte crâncene. La 17 iunie 1943, Secția a II-a Contrainformații a transmis o circulară tuturor rezidențelor și agenturilor din subordine pentru a documenta și monitoriza activitatea membrilor partidelor desființate, cu precădere a liderilor acestora. Supravegherea trebuia să fie permanentă și fluxul informativ era îndreptat asupra: activităților inițiate de cei care, în trecut, activaseră în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
structurii, iar datele comunicate partenerilor trebuiau să fie verificate. De asemenea, deși nu existau limite în aspectele de colaborare, Centrala a ordonat să fie informată asupra cererilor de date solicitate de partea sovietică. Limitarea activității personalului s-a accentuat prin Circulara nr. 139.756/2 februarie 1945, care a cerut să se lucreze minim șapte ore zilnic, să nu adere la organizații nerecunoscute de stat și a interzis a interzis cadrelor să desfășoare activități economice, demisiile colective sau grevele pasive, în timp ce
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nr. 139.756/2 februarie 1945, care a cerut să se lucreze minim șapte ore zilnic, să nu adere la organizații nerecunoscute de stat și a interzis a interzis cadrelor să desfășoare activități economice, demisiile colective sau grevele pasive, în timp ce Circulara nr. 140.466/26 martie 1945 a blocat angajările în instituție. Revenirea S.S.I. în subordinea Președinției Consiliului de Miniștri s-a efectuat prin Decretul-Lege nr. 1264/18 aprilie 1945, iar structura și misiunile au fost prevăzute în Decizia Ministerială nr.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care se solicită transferul în străinătate, precum și dovada scrisă din partea organelor financiare că titularul sumei nu are debite în România reprezentînd impozite sau alte obligații legale de plată față de stat, neachitate. 7. Pentru aducerea la îndeplinire a reglementărilor din prezenta circulară, băncile comerciale vor urmări că pe documentele ce le sînt prezentate de persoanele juridice și persoanele fizice în vederea efectuării oricărei operațiuni de transfer bancar sau de ridicări de valută în numerar, solicitanții să menționeze destinația pe care o vor da
CIRCULARA nr. 1471 din 7 octombrie 1991 privind modul de efectuare a transferurilor de capital cu mijloace de plată străine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108106_a_109435]
-
procesul-verbal de contravenție. Pe data punerii în aplicare a prezentelor norme metodologice își încetează aplicarea: Instrucțiunile Ministerului Finanțelor nr. 117083/1990 ; ordinele ministrului economiei și finanțelor nr. 748/1991 , nr. 1105/1991; Precizările Ministerului Economiei și Finanțelor nr. 4554/1991 ; Circulara Ministerului Economiei și Finanțelor nr. 262455/1991, precum și orice alte prevederi emise în aplicarea Hotărîrii Guvernului nr. 1109/1990. Prezentele norme metodologice se aplică pentru livrările de produse, executările de lucrări și prestările de servicii efectuate începînd cu data de
NORMĂ nr. 262.754 din 1 decembrie 1991 privind aşezarea, tehnica de calcul, evidenţa şi vărsarea la bugetul administraţiei centrale de stat a impozitului pe circulaţia mărfurilor şi accizelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108118_a_109447]
-
Direcția de reglementare și supraveghere bancară din cadrul Băncii Naționale a României. 19. Societățile bancare vor trimite Băncii Naționale a României - Direcția de reglementare și supraveghere bancară - o raportare distinctă asupra acordării de credite supuse prevederilor prezentelor norme. Modelul și periodicitatea raportării vor fi stabilite printr-o circulară a Băncii Naționale a României. 20. Prezentele norme intra în vigoare la data publicării lor în Monitorul Oficial al României. Mugur Isărescu, președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României ---------------
NORME nr. 10 din 19 noiembrie 1992 privind împrumuturile acordate debitorilor aflaţi în relaţii speciale cu societăţile bancare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108182_a_109511]
-
hotărăște, prin prezenta, ca: 1. Propunerile de modificare (Proiectul celui de-al 3-lea amendament), care sînt anexate la aceasta rezoluție și urmează a fi încorporate în Statutul F.M.I., sînt aprobate. 2. Secretarul fondului este îndrumat să întrebe, prin scrisoare circulara, telegrama sau alte mijloace rapide de comunicare, pe toți membrii fondului dacă accepta, în conformitate cu prevederile art. XXVIII al statutului, proiectul celui de-al 3-lea amendament. 3. Scrisoarea circulara, telegrama sau alta forma de comunicare ce urmează a fi adresată
LEGE nr. 26 din 16 martie 1992 privind majorarea cotei de participare a României la Fondul Monetar Internaţional şi acceptarea modificării Statutului F.M.I. prin cel de-al 3-lea amendament. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108243_a_109572]
-
primirea unui instrument de plată compensabil în regim special. Articolul 5 În conformitate cu prevederile art. 14.3 din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 8/1996 privind regimul de decontare specială și autorizare a caselor de compensații interbancare, astfel cum a fost completat prin Circulară nr. 30/1996 , Banca Națională a României stabilește că, pentru luna februarie 1997, nivelul minim al garanțiilor pe care societățile bancare participante trebuie să le constituie sub forma titlurilor de stat și/sau depozitelor interbancare este de minimum 200 milioane lei. GUVERNATORUL BĂNCII
CIRCULARA nr. 1 din 23 ianuarie 1997 privind unele măsuri de reglementare a plăţilor interbancare şi executarea creanţelor bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116803_a_118132]
-
obligatorie pentru începerea operațiunilor de decontare prin contul curent deschis la Bancă Națională a României. Articolul 2 Societățile bancare care operează decontări prin contul curent deschis la Bancă Națională a României și care, până la data intrării în vigoare a prezentei circulare, nu s-au conectat la Rețeaua de comunicații interbancare au obligația să realizeze conectarea până la data de 1 aprilie 1997. Articolul 3 Până la îndeplinirea obligației prevăzute la art. 2, centralele societăților bancare respective vor efectua transmiterea și înscrierea informației la
CIRCULARA nr. 2 din 23 ianuarie 1997 referitoare la măsuri pentru aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 3/1996 privind organizarea şi funcţionarea la Banca Naţionala a României a Centralei Incidentelor de Plati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116830_a_118159]