735 matches
-
de atabegul Kerboga al Mosulului. La 28 iunie 1098, cruciații au ieșit din cetate pentru a se confrunta direct cu Kerboga, Robert și Hugue de Vermandois conducând primele șase divizii. Kerbogha a fost înfrânt, iar musulmanii care încă rezistau în citadela Antiohiei s-au predat cruciaților. Alături de Bohemund de Tarent, Raymond de Saint-Gilles și Godefroy de Bouillon, Robert a fost printre primii care au ocupat citadela, însă imediat după aceea Bohemund a revendicat orașul pentru sine. La rândul său, Raymond emitea
Robert al II-lea de Flandra () [Corola-website/Science/324546_a_325875]
-
Vermandois conducând primele șase divizii. Kerbogha a fost înfrânt, iar musulmanii care încă rezistau în citadela Antiohiei s-au predat cruciaților. Alături de Bohemund de Tarent, Raymond de Saint-Gilles și Godefroy de Bouillon, Robert a fost printre primii care au ocupat citadela, însă imediat după aceea Bohemund a revendicat orașul pentru sine. La rândul său, Raymond emitea și el pretenții, însă Robert și-a declarat sprijinul pentru Bohemund în această dispută. Disputele dintre cruciați au întârziat cruciada de la a continua mai departe
Robert al II-lea de Flandra () [Corola-website/Science/324546_a_325875]
-
controlul sarazinilor și că diferite cete de musulmani întâlnite au fost complet distruse. Încurajat probabil de aceste succese, împăratul a atacat Bari cu o forță terestră de franci și longobarzi și cu o flotă de croați ("Sclavini"). În februarie 871, citadela a capitulat, iar Sawdan a fost capturat și dus în lanțuri la Benevento. Consemnarea din "De Administrando Imperio" a lui Constantin al VII-lea Porfirogenetul potrivit căreia bizantinii ar fi jucat un rol major în cucerirea orașului Bari este probabil
Emiratul de Bari () [Corola-website/Science/324605_a_325934]
-
era spre lacul Van, pentru sprijinirea apărătorilor Vanului. O brigadă de cazaci transbaikalieni și subunități ale voluntarilor armeni au început marșul spre Van . Pe 21 mai, generalul Iudenici a fost primit în oraș, i-au fost oferite cheile orașului și citadelei și a confirmat guvernul provizoriu armean, numindu-l pe Aram Manukian în funcția de guvernator. După eliberarea orașului Van, luptele s-au îndreptat spre vestul regiunii pentru tot restul verii. Pe 24 aprilie (numită de armeni Duminica roșie), ministrul de
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
(în ebraică: מגדל דוד Migdal David, în arabă برج داود Burdj Dawud) este denumirea unei citadele care a servit de-a lungul veacurilor la apărarea cetății Ierusalimului. În sens restrâns ea se aplică minaretului fostei moschei construite de otomani în această fortăreață. se ridică în apropierea Porții Jaffei, în punctul cel mai înalt al orașului vechi
Turnul lui David () [Corola-website/Science/326347_a_327676]
-
unde începe valea Ben Hinom (Ghey Ben Hinom) și izvorăște pârâul Nahal Tzolev. Poziția strategică a locului a fost motivul pentru care s-a ridicat aici o fortificație care avea menirea să apere cetatea dinpre apus. În cursul istoriei orașului citadela a jucat un rol central în apărarea lui și a servit și ca centru administrativ și militar. În prezent Turnul lui David găzduiește Muzeul de istorie al Ierusalimului. În ciuda denumirii, care este târzie și evocă figura regelui biblic David, clădirea
Turnul lui David () [Corola-website/Science/326347_a_327676]
-
fost găsite în săpături arheologice efectuate la fața locului. Cuceritorii arabi au construit în acest loc un mare fort având o curte interioară. Mai apoi, cruciații, pentru necesitățile garnizoanei, i-au adăugat noi săli încăpătoare. În epoca mamelucilor Ayubizi pereții citadelei au fost trainic întăriți și împrejurul ei au fost înălțate turnuri înalte. Stăpânirea otomană a transformat fortăreața în cazarmă, adăugându-i o platformă cu tunuri, iar în secolul al XVII-lea a împodobit-o cu un minaret de moschee, care
Turnul lui David () [Corola-website/Science/326347_a_327676]
-
turnuri înalte. Stăpânirea otomană a transformat fortăreața în cazarmă, adăugându-i o platformă cu tunuri, iar în secolul al XVII-lea a împodobit-o cu un minaret de moschee, care a devenit un simbol al Ierusalimului. Turcii au construit în jurul citadelei un șanț menit să o apere de atacatori externi, și de răscoale ale locuitorilor dinăuntrul cetății. În anul 1898, pentru a face loc trăsurii kaiserului Wilhelm al II-lea care a vizitat orașul, în zona de lângă Poarta Jaffei, o parte
Turnul lui David () [Corola-website/Science/326347_a_327676]
-
orașul, în zona de lângă Poarta Jaffei, o parte din șanț a fost astupată cu pământ și a fost înlăturată și o mică parte din zidul din apropiere. Autoritățile britanice mandatare din Palestina au fost primele care au început să dea citadelei o utilizare pașnică și au înființat în interiorul ei un mic muzeu. În anii 1921-1932 ele au organizat acolo mai multe expoziții, cunoscute azi ca „Expozițiile Turnului David”, în care au fost expuse creații de artă plastică contemporană din Palestina mandatară
Turnul lui David () [Corola-website/Science/326347_a_327676]
-
de diversele facțiuni mameluce aflate în rivalitate. După mai mulți ani de detențiune și exil la Kerak, în Transiordania, În anul 1377 când sultanul al-Ashraf Sha'ban,a fost detronat și asasinat, complotiști mameluci din regimentul Al Burdjiya (adică din citadela orașului Cairo,ar. burdj, plural abradj) l-au urcat pe tron pe copilul său, de 7 ani, al-Mansur Ăla ad-Din Ali ibn Sha'ban. După decesul acestuia i-a urmat la domnie fratele său mai tânăr,Aș Salih Salah ad-Din
Barkuk () [Corola-website/Science/329660_a_330989]
-
2004, Generoasă lumină Olimpia Brendea-Desliu, Adev. de Cluj, 2004, Descătușarea zăpezilor - Rodica Scutaru -Milaș, rev. Orașul, 3/2008, Cină cea fără de taină Al.Florin Țene, Poezia, 1/2008,Jurcan par lui-meme, Vatra veche, 2010; A.Podaru, Ioana pentru totdeauna, cronică, Citadela,oct. 2011, Dan Rebreanu, Micile sirene, proza, rev. Orașul,3/2011, Livre A colaborat cu revista Vatra veche, Tg. Mureș și volumul de poezii Țara mea ( din care mai multe poezii au apărut în: Steaua, Poezia, Orient latin, Vatra veche
Iulian Dămăcuș () [Corola-website/Science/329719_a_331048]
-
Barbarossa. Apărarea eroică a garnizoanei sovietice a devenit un simbol al rezistenței împotriva invadatorului german, alături de alte lupte precum cele de la bătălia de la Stalingrad și Kursk. a păstrat planul original în formă de stea de la începutul secolui al XIX-lea. Citadela a fost construită pe insula centală formată de Bug și cele două brațe ale Muhavețului. Insula a fost înconjurată de o cazarmă cu două etaje, întărite de patru turnuri. Cazarma circulară cu 500 de camere, destinată cazării a 12.000
Fortăreața Brest () [Corola-website/Science/329915_a_331244]
-
ale Muhavețului. Insula a fost înconjurată de o cazarmă cu două etaje, întărite de patru turnuri. Cazarma circulară cu 500 de camere, destinată cazării a 12.000 de soldați, a fost construită din cărămizi roșii de mare rezistență. Intrarea în citadelă se făcea inițial prin patru porți. Cum cea mai mare parte a cazarmei este ruinată în zilele noastre, în zilele noastre mai pot fi văzute doar porțile Holm și Teraspol. Apărarea citadelei era asigurată de 3 fortificații construite de-a
Fortăreața Brest () [Corola-website/Science/329915_a_331244]
-
din cărămizi roșii de mare rezistență. Intrarea în citadelă se făcea inițial prin patru porți. Cum cea mai mare parte a cazarmei este ruinată în zilele noastre, în zilele noastre mai pot fi văzute doar porțile Holm și Teraspol. Apărarea citadelei era asigurată de 3 fortificații construite de-a lungul brațelor râului Muhaveț, apărate șanțuri și metereze din pământ de 10 metri înălțime, cu cazemate din cărămidă. Cele trei fortificații primiseră numele a două orașe Kobrin din Belarus și Terespol din
Fortăreața Brest () [Corola-website/Science/329915_a_331244]
-
avea formă de potcoavă, avea patru ziduri de apărare, trei turnuri de apărare solitare și trei redute. Fortificația Terespol, aflată la apus, avea patru turnuri separate de apărare. Fortificația Volânia avea două randuri lucrări genistice cu două redute. În jurul vechii citadele a fost construit mai târziu un cerc de forturi. Granița posbelică polono-sovietică trece în zilele noastre prin zona vechii fortărețe, iar multe dintre construcțiile acesteia se află acum pe teritoriul Poloniei, în dreptul orașului Terespol. Pe 30 ianuarie 2004, situl a
Fortăreața Brest () [Corola-website/Science/329915_a_331244]
-
și mânăstirea conțin unele din cele mai de preț exemple de arhitectură Romanică, Gotică, Manuelină și Renascentistă. Construită în 1160, într-o locație strategică, pe creasta unui deal și lângă râul Nabăo, cetatea avea un zid exterior defensiv și o citadelă (alcáçova) ce conținea la rândul ei un donjon. Donjonul, un turn central ce avea atât funcțiuni rezidențiale cât și defensive, a fost introdus în Portugalia de către Templieri, iar cel din Tomar este cel mai vechi din țară. O altă noutate
Mănăstirea Ordinului lui Hristos () [Corola-website/Science/328169_a_329498]
-
rezistență, s-au îndepărtat din regiune. Paternò a căzut repede în mâinile atacatorilor, iar Robert și-a condus armata în fața Castrogiovanni (actualmente, Enna), cea mai formidabilă fortăreață din Sicilia centrală. Pe când ce garnizoana a fost înfrântă în cadrul unui atac surpriză, citadela a continuat să reziste, iar venirea iernii l-a silit pe Robert să se întoarcă în Apulia. Înainte de a pleca, el a construit o fortăreață la San Marco d'Alunzio: primul castel normand din Sicilia. Robert a revenit în insulă
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
această dată Castrogiovanni și mergând direct către metroopola insulei, Palermo. Totuși, tabăra sa a trebuit să fie abandonată din cauza tarantulelor, astfel încât întreaga campanie a fost compromisă. El a atacat din nou Palermo în 1071, însă a cucerit doar orașul, fără citadelă. Robert l-a numit pe Roger drept conte de Sicilia, sub suzeranitatea Ducatului de Apulia. Citadela a fost cucerită în ianuarie 1072. Într-o împărțire a insulei, Robert a păstrat pentru sine Palermo, jumătate din Messina și Val Demone, lăsând
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
fie abandonată din cauza tarantulelor, astfel încât întreaga campanie a fost compromisă. El a atacat din nou Palermo în 1071, însă a cucerit doar orașul, fără citadelă. Robert l-a numit pe Roger drept conte de Sicilia, sub suzeranitatea Ducatului de Apulia. Citadela a fost cucerită în ianuarie 1072. Într-o împărțire a insulei, Robert a păstrat pentru sine Palermo, jumătate din Messina și Val Demone, lăsând tot restul Siciliei, inclusiv ceea ce nu se cucerise încă, în mâinile lui Roger. În 1077, Roger
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
confiscat de la aceștia destul de mult pentru a-și continua o viață de lux, așa încât locuitorii orașului au fost curând înfometați. În 13 decembrie 1076, orașul a trebuit să se supună asediatorilor, iar principele și apropiații săi s-au retras în citadelă, care la rândul său a capitulat în mai 1077. Posesiunile lui Gisulf au fost confiscate, însă el a fost lăsat în libertate. Principatul de Salerno deja își redusese suprafața la orașul în sine și împrejurimile acestuia ca urmare a războaielor
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
dornic s[ lanseze campania asupra Siciliei. Cucerirea Reggio presupune un asediu lung și anevoios. Totuși, fratele lui Robert, Roger Bosso, pregătise între timp un puternic aparat de asediu. După ce a fost cucerit Reggio, garnizoana bizantină s-a regrupat la Scilla, citadela insulară a Reggio, însă a fost repede anihilată. Scurtul asediu efectuat de Roger Bosso asupra Messinei de-a lungul strâmtorii a fost respins, iar Robert Guiscard a fost rechemat la vestea prezenței unei mari forțe bizantine în Apulia, trimisă de
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
planificată asupra Siciliei, să se întoarcă încă o dată în Calabria, unde fratele său mai mic, Roger Bosso îl aștepta cu aparatele de asediu. Capitularea bizantinilor din Reggio, după un lung și anevoios asediu, ca și ulterioara cedare a Scillei, o citadelă insulară în care garnizoana din Reggio se retrăsese, au deschis calea către Sicilia. Roger Bosso a condus o mică forță pentru a ataca Messina, însă a fost cu ușurință respins de către sarazinii din fortăreață. Grosul forței de invazie pe care
Robert Guiscard () [Corola-website/Science/328219_a_329548]
-
și pentru cauza creștinilor din Siria, aliații săi, principele Raimond de Antiohia și Josselin al II-lea de Edessa mărșăluiau prin regiune, fără a-i acorda sprijin basileului pentru a duce la bun sfârșit asediul Shaizarului. Orașul a cedat, însă citadela a rezistat în fața asaltului. Emirul de Shaizar a oferit să plătească o largă indemnizație, să devină vasal al lui Ioan și să ofere un tribut anual; oferta a fost până la urmă acceptată de către împărat, fără prea mare tragere de inimă
Principatul de Antiohia () [Corola-website/Science/328302_a_329631]
-
II-lea a lăsat un vid de putere în Bretania, lăsând-o vulnerabilă atât în fața normanzilor cât și a Angevinilor. Theobald a încheiat o alianță cu Fulc al II-lea de Anjou, care i-a asigurat controlul asupra Saumur, o citadelă strategică localizată între râurile Loara și Thouet, care păzea marca angevină. Acesta includea controlul asupra mănăstirii Saint-Florent, aflate în interiorul zidurilor Saumurului. În schimb, recent văduvul Fulc s-a căsătorit cu sora lui Theobald, rămasă văduva după moartea lui Alan al
Theobald I de Blois () [Corola-website/Science/328396_a_329725]
-
Eliogabal și Caracalla conțin inscripții favorabile relațiilor bune cu Roma, cum nu se pot vedea pe monedele altor orașe.De pildă: Prezența de neevrei politeiști este evidențiată atât de Talmud, cât și de excavațiile arheologice care au dat la iveala citadela (în arameică:hakra) regală, cu soldați romani, un templu roman în cinstea triadei capitoline, un teatru. În secolul al IV-lea creștinismul, devenit religie oficială, a început sa se întărească la Sepphoris. După tradiția creștină, la Tzipori au locuit Ioachim
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]