1,246 matches
-
comerciale La intrarea fermelor izolate, numeroase în regiune (din păcate, cadrul studiului nostru actual nu ne permite să analizăm ca atare acest fenomen), se află pancarte care indică numele proprietarului și menționează cu caractere îngroșate "Plantator-comerciant". Fermierii aceștia, în majoritate citadini care nu au vrut să revină în satele lor de origine, reprezintă elementul de vârf al revoluției țărănești. Rupți de sat, ei se închid împreună cu grupul lor conjugal în exploatarea agricolă pe care au organizat-o. Toți, încă de la prima
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se arunca cu bună-știință în afara comunității, o afirmare a independenței. Micile tarabe de ocazie întâlnite în fața fermelor reprezintă o manifestare a conflictului esențial introdus de economia monetară, conflict care este substanța însăși a acestei realități umane. Aceste ferme sunt produsul citadinilor întorși la viața rurală; ce loc ocupă citadinii la Okelataka? Trebuie să se țină seama înainte de toate de factorul vârstă; patru categorii masculine sunt net delimitate: Bătrânii (peste 60 de ani) 2 Adulții (media 42 ani) 14 Tinerii (media 25
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a independenței. Micile tarabe de ocazie întâlnite în fața fermelor reprezintă o manifestare a conflictului esențial introdus de economia monetară, conflict care este substanța însăși a acestei realități umane. Aceste ferme sunt produsul citadinilor întorși la viața rurală; ce loc ocupă citadinii la Okelataka? Trebuie să se țină seama înainte de toate de factorul vârstă; patru categorii masculine sunt net delimitate: Bătrânii (peste 60 de ani) 2 Adulții (media 42 ani) 14 Tinerii (media 25 ani) 9 Adolescenții (15-20 ani) 6 Toți citadinii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
citadinii la Okelataka? Trebuie să se țină seama înainte de toate de factorul vârstă; patru categorii masculine sunt net delimitate: Bătrânii (peste 60 de ani) 2 Adulții (media 42 ani) 14 Tinerii (media 25 ani) 9 Adolescenții (15-20 ani) 6 Toți citadinii întorși se situează în cea de-a doua categorie, și tot în ea este de altfel plasată întreaga dinamică umană a satului. Din cei 14 adulți, zece sunt foști citadini, și doar patru săteni care nu au trăit în centre
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Tinerii (media 25 ani) 9 Adolescenții (15-20 ani) 6 Toți citadinii întorși se situează în cea de-a doua categorie, și tot în ea este de altfel plasată întreaga dinamică umană a satului. Din cei 14 adulți, zece sunt foști citadini, și doar patru săteni care nu au trăit în centre urbane; totuși, deja, după câtva timp petrecut în sat, cinci citadini s-au dus să se instaleze în afara târgului, în fermele izolate (campamentele Awassa și Okendza). Deci, chiar în Okelataka
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tot în ea este de altfel plasată întreaga dinamică umană a satului. Din cei 14 adulți, zece sunt foști citadini, și doar patru săteni care nu au trăit în centre urbane; totuși, deja, după câtva timp petrecut în sat, cinci citadini s-au dus să se instaleze în afara târgului, în fermele izolate (campamentele Awassa și Okendza). Deci, chiar în Okelataka, la care ne limităm analiza, sunt cinci citadini, care sunt actorii principali ai aventurii economice în care este proiectat satul 140
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
trăit în centre urbane; totuși, deja, după câtva timp petrecut în sat, cinci citadini s-au dus să se instaleze în afara târgului, în fermele izolate (campamentele Awassa și Okendza). Deci, chiar în Okelataka, la care ne limităm analiza, sunt cinci citadini, care sunt actorii principali ai aventurii economice în care este proiectat satul 140. Tocmai prin stabilirea de raporturi comerciale directe cu satul fermierul se separă de acesta din punct de vedere structural; în raport cu aceste ferme izolate, satul apare ca o
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
raporturi comerciale directe cu satul fermierul se separă de acesta din punct de vedere structural; în raport cu aceste ferme izolate, satul apare ca o realitate umană a cărei existență e pusă în cauză de raportul comercial. De unde importanța încercărilor făcute de citadini 141 pentru a introduce relațiile comerciale în interiorul comunității satului: La întoarcerea în sat, Onkoura a crezut că-și poate practica talentele de infirmier; a adus medicamente de la Brazzaille și trata rănile și tusea în schimbul unei retribuții minime. Curând s-a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
că numai 8,5% din valoarea monetară a bunurilor posedate puteau fi plasate sub această rubrică. Comunitatea sătească se apără împotriva oricărei implantări a raporturilor comerciale interne, care constituie și tema unui conflict latent între sate și majoritatea dinamică a citadinilor reîntorși. Nu putem să nu facem o paralelă între această luptă împotriva stabilirii unor raporturi comerciale și sistemul economic de ansamblu în care este prins Okelataka. Avem de-a face cu un dualism comercial simplist: vânzarea de produse agricole de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
impus de suprastructura administrativ-comercială. Situația este extrem de defavorabilă oricărei dezvoltări: pasivitate, așteptarea ca acțiunea să vină din exterior, iată care-i sunt efectele. Interiorizarea raporturilor comerciale (prin artizanat și comerțul mărunt) izbucnește odată cu acest dictat sufocant, dând viață concretă economiei. Citadinii întorși la viața rurală sunt adevărații exponenți ai comerțului economic. Raportul de paradă Okelataka reprezintă o comunitate umană care nu e construită pe raportul comercial (ea având chiar o reacție negativă față de acesta, după cum am arătat deja), dar care se
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mod paradoxal alienarea activității. De aici ia naștere o adevărată stare de anarhie; luptele interindividuale inutile și reacțiile colective de opoziție față de orice pot apărea ca o tentativă de instaurare a unei dominații economice individuale (cf., de exemplu, luptele împotriva citadinilor la întoarcerea lor). Abrevieri* AOF Africa Occidentală Franceză BJP Baharatiya Janata Party (mișcare fundamentalistă hinduistă) CCR Centrul de Cooperare Rurală CFA Comunitatea Financiară Africană CFHBC Compagnie Française du Haut et du Bas Congo EDF Electricité de France FMI Fondul Monetar
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de război. Însă folclorul rural apare în general puțin la Caragiale, doar prin rezonanțe stilistice sau prin reluare de motive. Din generația lui Eminescu și a lui Slavici, în care însuși Delavrancea, crescut la marginea Bucureștiului, a făcut împrumuturi populare, citadinul Caragiale a convertit de mai multe ori limba personajelor din basme în limba a lui Mitică. În acest fel, Anca, Dragomir și Ion vorbesc artistic, Abu Hasan precum și eroii din Povestea neterminată împrumută uneori particularitățile verbale ale personajelor care apar
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
rostit atât de tare? Ce caută un asemenea nu în propoziția de debut? COMPOZITORUL: Da, un nu în cădere îngheață în sens politic. MECENA: Dar tejgheaua din natură, domnilor, tejgheaua din natură ne cheamă, își strigă tihna într-un sens citadin. Pe undeva observ demult un miros de ars către mine sau un avans care fusese uitat de zid care se dărâmă... indiferent de decorul verde, tocmai... să crești cu Efeu, și cum e să fie când trebuie contra lipsei de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
au nici o vină pentru lipsa de talent și de gust a autorilor care i-au imortalizat fără a le conferi alura de personaje credibile. Scriitorii contemporani nu prea mai sunt dispuși să-i introducă în pagini pe admirabilii patrupezi. Traiul citadin i-a îndepărtat de animale. Există o excepție notabilă, o povestire a lui Răzvan Petrescu, dar poate vor mai fi și altele, necunoscute de autorul acestor rânduri. În timpul redactării articolului, am fost privit cu suspiciune de Dossia, Augusta și Caisa
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
persoanele schizoide au tendințe crescute la migrare (s-a descris chiar și o structură particulară de personalitate de "tip Odiseian" Jarvick & Deckard, 1970) pe de altă parte, emigrarea tinde să precipite apariția tulburării psihice la personalitățile vulnerabile premorbide. 2. Viața citadină, urbanizarea și industrializarea, supraaglomerarea urbană. Au ca punct de pornire studiile de pe acum clasice efectuate de Faris & Dunhaman (1939) în orașul Chicago studii care au evidențiat o incidență ridicată (>1%) a 325 schizofreniei în zonele centrale (supraaglomerate și caracterizate prin
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
predilecția bolnavilor pentru aceste zone. S-a considerat foarte multă vreme că rata tulburărilor psihice este mai ridicată în zonele urbane comparativ cu cele rurale ca o consecință a stresului și aglomerației inerente primelor. Studii mai vechi considerau că viața citadină joacă un rol psihopatogen și că frecvența schizofreniei în mediul urban este mult mai mare comparativ cu mediul rural. Studiile mai recente au arătat că în cazul schizofreniei există o serie de excepții notabile referitoare la prevalența crescută a schizofreniei
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
vizează domenii și aplicații din cele mai diverse, subsumabile mitologiei baroce a lui Circe și Proteu sau in-ventarelor prevertiene: de la modelarea grevei sau pasiunii (Greimas și semiotica pasiunii) la lectura modei fotografiate (Roland Barthes și sistemul modei) sau a spațiului citadin (același Roland Barthes în Sémiologie et urbanisme) și enumerarea poate continua ad libitum. Acuzată ca și lingvistica de colonialism, semiotica încearcă să-și redefinească obiectul și metodele, traversînd un spațiu de polemici și controverse, o aventură pentru a cita un
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în marile orașe ale Mării Mediterane iudaismul a făcut cunoscut Vechiul Testament și începuse realizarea integrării dintre cultura elenistică și credința iudaică, fapt explicitat de cazul lui Filon din Alexandria Egiptului. Pentru unii istorici, evanghelizarea a vizat mai întâi marile arii citadine, în timp ce pentru alții propagarea creștinismului nu a început cu marile orașe, cu excepția Romei și a altor capitale ale Imperiului. Creștinismul s-a dezvoltat în marile centre urbane, din aria mediteraneană abia în secolele II-III. Trecerea la creștinism a multora nu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
vechime. Augustus a putut să se lege cu ușurință de cultul suveranului existent în provinciile orientale ale imperiului când a construit, în aceste provincii, temple și statui odată cu cea a zeiței Roma, nerespingând onorurile de cult pregătite oficial de autoritățile citadine ori de adunările provinciale. Acestea i-au au fost acordate cu bucurie chiar persoanei lui Augustus, care adusese în acele țări odată cu pax augustana și o pace durabilă, bucurându-se de o considerație fără egal. Cultivarea cultului imperial la Roma
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Dumnezeu, iar o consecință a acestei acțiuni ducea la devenirea de parte integrantă a structurii militare. Astfel, comunitatea creștină îi excludea din sânul ei pe cei care qui habet potestatem gladii, care dețineau merum imperium: proconsules, legati, procuratores și magistrații citadini. Așadar, Biserica din secolele II-III a fost capabilă să dea dispoziții canonico-disciplinare foarte precise și adaptate timpului. Adoptarea acestei atitudinii, care interzicea creștinilor serviciul militar, a fost determinată în această perioadă de tendința acestora de a începe prestarea acestuia într-
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
apreciată, avem încredere în ea. 2. Occidentul medieval cunoaște nașterea sau renașterea orașelor și apariția burgheziei. Acest lucru nu s-a realizat fără conflicte, căci un corp străin venea să tulbure ordinea feudală și rurală. Dar, inevitabil, civilizația noastră devine citadină. Cu-vântul francez burghez (la origine, locuitorul unui burg) nu definește la fel de bine personajul ca germanul Bürger sau spaniolul ciudadano: este vorba nu doar de un meșteșugar sau de un negustor care vrea să fie independent, ci și de un
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
a căminului părintesc, semn că nostalgia cu pricina nu are decât resorturi pur biologice, și deloc spirituale. De aceea, omul superior trebuie să-și reprime "moldovenismul", pornirea aceasta elementară de a te regăsi în trecut. Fiind un scriitor prin excelență citadin, burghez, ca și Duiliu Zamfirescu, prozatorul nu ratează prilejul de a descrie critic psihologia țăranului român, circumscrisă unei umanități degenerate fizic din cauza amestecului "cu multă țigănime". Buna dispoziție o îndeamnă pe Mili să fie simțitoare la suferința norodului ("nu-i
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pe care a pierdut-o pentru totdeauna. Născut în burg, crescut sub felinar și cu trotuar în fața casei, cu pantofii lustruiți și pantalonii călcați la dungă, cu tradiții și obiceiuri specifice vieții de oraș moștenite de la înaintași, a căror origine citadină mai lungă de cel puțin două veacuri nu putea fi contestată, a fost catapultat pe nepusă masă undeva în inima acestei uriașe câmpii, în toiul campaniei de recoltat grâu. Bineînțeles, nu singur, ci împreună cu colegii săi, destui băieți și destul de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și pe lângă o masă ovală, lustruită cu lac, cu un singur picior la mijloc din lemn de stejar, în jurul căreia pot servi lejer micul dejun douăsprezece persoane; apoi, în cel mai firesc chip, să privească prin fereastra deschisă larg pulsul citadin ca și altădată și să-și spună: "Iată-mă, în sfârșit acasă la mine!" Totul îi era cunoscut pentru că fiecare scenă, consumată în atari împrejurări, a mai fost trăită cel puțin încă o dată, dar când? Răspunsul la întrebare era, deocamdată
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să trimită fumul direct în atmosferă. Tot în același timp, putea să privească și să se bucure de spectacolul gratuit oferit de natură, transformând călătoria într-un veritabil cinematograf panoramic. Sătul de atâtea seminarii, colocvii, examene; precum și de același peisaj citadin în care se mișca permanent, cu funcționari nervoși, puși pe harță și mereu în întârziere din cauza mijloacelor de transport în comun, acum, în timpul călătoriei, trebuia să uite de ei și de ele, să se deconecteze de sub tensiunea lor, să se
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]