1,145 matches
-
democrat, a susținut mult timp cauza sudiștilor. În 1851, Raymond, venit de la Tribune, a lansat New York Times care, refuzînd excesele reportajului, a păstrat formula unui ziar bine scris, cu rubrici de calitate, punînd preț pe gusturile literare și pe nevoile cititoarelor sale. În 1850, circa 240 de cotidiene aveau împreună un tiraj de 750.000 de exemplare. Războiul de Secesiune (1863-1865) a fost pentru presa americană o etapă fundamentală: imensa curiozitate suscitată de evenimente a condus la cre(terea accelerat( a
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
un lucru de înțeles. Un text nu poate să-și controleze cu adevărat receptarea, utilizările singulare pe care i le dau indivizii, imaginarul personal pe care aceștia îl adaugă. În plus, fantasmele sexuale fac identificările cu subiectul să varieze neîncetat: cititoarea nu este condamnată să ocupe locul personajelor feminine, ea poate amesteca distincțiile pe care le instaurează povestirea. Concluzii Un viitor nesigur Scriitura pornografică, așa cum s-a dezvoltat ea în Occident, și-a trăit deja epoca de aur; aceasta a început
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
iubiți: îmi pare rău că ați făcut foamea când am trăit împreună, dar cred că a meritat; nimic nu depășește în intensitate dragostea pe burta goală...“. Așa cum spune autorul în începutul cărții, tratatul își propune să aducă zâmbetul pe buzele cititoarelor și să le îndemne să pășească în bucătărie. Cine sunt extraterestrele? Extraterestrele sunt superfemeile manager, inițiate în arta culinară. Pentru a accede la statutul de „mare gospodină“ și pentru a dobândi „independența culinară“, fiecare extraterestră trebuie să parcurgă un drum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
diferite redacții de presă. De când n-ați mai citit un roman de dragoste? Editura Polirom inițiază din această vară o nouă colecție, ROMANCE, dedicată romanului de dragoste, un gen de lectură care continuă să fie prima opțiune a foarte multor cititoare. ROMANCE își dorește să reînvie tradiția romanului de dragoste, ținând, în același timp, pasul cu cele mai noi apariții de pe piața internațională de carte. De aceea, am încercat să includem în colecție, pe lângă numele uneia dintre scriitoarele consacrate ale genului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
A murit la 88 de ani în plină sănătate și încă foarte activă, în urma unei fracturi de femur care a evoluat foarte prost. La Stolnici nu a dus o viață pasivă. Făcea plimbări. Se ocupa de grădinărit. Era o neobosită cititoare și grație radioului era la curent cu toate evenimentele ce se petreceau în lume. A avut și o bogată corespondență. Când era nevoie se ocupa și de administrarea casei. Până la sfârșitul vieții ei a dus o viață intensă și activă
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
aduce îmbunătățiri considerabile, mințind cu nerușinare. Mă întrerupe violent. Păi stai puțin, omule, și tu chiar crezi că eu o să public o tâmpenie ca asta? Pe cine să intereseze conversația noastră telefonică? Ia gândește-te tu puțin. Ce treabă are cititoarea revistei cu metaforele tale, sau hiperbole sau ce-or mai fi? Că tot aberații se cheamă. Ce vină are ea? Crezi că dă ea banii pe revistă ca să citească figuri de stil? Uite cum facem, n-am toată ziua la
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
practicile erotice (între „prostii“), fellatio. În vecini, la închisoarea de minori, m-am împrietenit cu un copil al directorului, Moldovan: dintre cei mai mici ca mine, un băiat, Victor, a ajuns actor la Teatrul Național, iar fata, Nuni, a devenit cititoare a poeziilor mele hermetice. Minorii în haine vărgate, care trebăluiau uneori în curtea închisorii, nu mi-au făcut nici o impresie, cum nici elevii școlilor și studenții universității din apropiere. O dată, de pe latura de sus a scândurii cu ajutorul căreia ne legănam
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
stimulativă și de creatoare. Îi mulțumesc în aceeași măsură Catherinei Mével, pentru primirea binevoitoare de care m-am bucurat atunci când mi-am făcut ucenicia la CEPS. În sfârșit, doresc să o salut cu respect pe soția mea, Corinne Oblet, prima cititoare și primul critic al versiunilor inițiale ale acestui text, pentru ajutorul și răbdarea sa. Această carte îi este dedicată. Prefața autorului la ediția în limba română Orașul, laborator politic Fiind o lucrare construită, în principal, în jurul istoriei politice a orașelor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prezintă ca independentă de mediu, în timp ce ea este expusă oral. În cele două tipuri de enunțare prezentate, efectul căutat rezultă tocmai din tensiunea care se stabilește între mediu și enunțul care îi este asociat. În exemplul nostru de stil vorbit, cititoarei i se dă impresia că accede imediat la experiența unei femei cu care este îndemnată să se identifice. În cazul comunicării științifice, publicul nu este tratat ca un co-enunțiator obișnuit (care ar putea în orice moment să întrerupă enunțiatorul), ci
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de enunțare este cea a unei publicități pentru produse de slăbit într-o revistă pentru femei (gen discursiv); - scena de enunțare este cea a unei conversații telefonice în care, din biroul său, o tînără în costum sună o persoană cunoscută. Cititoarea revistei în care figurează textul de mai sus se găsește prinsă simultan în aceste trei scene. Ea este interpelată simultan în calitate de consumatoare (scenă publicitară), ca și cititoare de revistă doritoare de a rămîne subțire (scena genului de discurs) și ca
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în care, din biroul său, o tînără în costum sună o persoană cunoscută. Cititoarea revistei în care figurează textul de mai sus se găsește prinsă simultan în aceste trei scene. Ea este interpelată simultan în calitate de consumatoare (scenă publicitară), ca și cititoare de revistă doritoare de a rămîne subțire (scena genului de discurs) și ca interlocutoare și prietenă a unei femei la telefon (scena construită de text). Vom vorbi, deci, pentru primul caz de scenă înglobantă, pentru al doilea de scenă generică
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
o scenografie. Autorii publicității analizate ar fi putut foarte bine să-și laude produsul cu ajutorul unei scenografii diferite: o poezie, un mod de utilizare, o ghicitoare, o descriere științifică etc. Scenografia are ca efect plasarea cadrului scenic pe plan secund; cititoarea reclamei noastre, de exemplu, este prinsă într-un fel de capcană, pentru că ea receptează textul mai întîi ca o conversație telefonică și nu ca un discurs publicitar aparținînd unui gen precis. Orice discurs, prin însăși desfășurarea sa, vrea să convingă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
unei scene de enunțare care îl legitimează. Marca ce dă cuvîntul unei funcționare la telefon impune această scenografie chiar de la început; pe de altă parte, enunțarea însăși poate legitima scenografia impusă dacă ea își atinge publicul și reușește să determine cititoarea să accepte locul pe care pretinde că i-l acordă scenografia în cauză. Orice luare de cuvînt este, într-adevăr, asumarea unui risc; scenografia nu reprezintă doar un cadru, un decor, discursul nu apare în interiorul unui spațiu deja construit și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
două încorporări permit constituirea unui corp, a unei comunități imaginare a celor care aderă la același discurs. Astfel, scenografia publicității la produsul Week-end evocată mai sus este inseparabilă de ethosul acelei persoane garant grăbite și dezinvolte, în costum, cu care cititoarele se pot identifica. Prin această identificare, ele încearcă sentimentul de asociere cu alte persoane, de participare la comunitatea imaginară a tinerelor subțiri, fermecătoare și eficiente. Pentru a-și exersa puterea de captare, ethosul trebuie să fie pe aceeași lungime de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
subțiri, fermecătoare și eficiente. Pentru a-și exersa puterea de captare, ethosul trebuie să fie pe aceeași lungime de undă cu conjunctura ideologică: trebuie ca femeile dinamice să fie un stereotip la modă pentru ca procesul de "întruchipare" să permită identificarea cititoarelor cu acest tip de garant. Cititoarele extrag din ziare, dar și din alte publicații, reprezentări cu care încearcă să se identifice pentru a fi valorizate. Ne găsim, deci, în prezența unui text foarte semnificativ din acest punct de vedere: conținutul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
-și exersa puterea de captare, ethosul trebuie să fie pe aceeași lungime de undă cu conjunctura ideologică: trebuie ca femeile dinamice să fie un stereotip la modă pentru ca procesul de "întruchipare" să permită identificarea cititoarelor cu acest tip de garant. Cititoarele extrag din ziare, dar și din alte publicații, reprezentări cu care încearcă să se identifice pentru a fi valorizate. Ne găsim, deci, în prezența unui text foarte semnificativ din acest punct de vedere: conținutul publicității se raportează la un produs
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pe măsură de 1, 3 sau 5 zile. Ce ședință! Toate aceste mic-dejunuri de afaceri, toate aceste croasante, erau atît de tentante că n-am putut să le rezist... Dar o să-mi revin. Textul vizează să provoace o identificare a cititoarei cu enunțiatoarea pusă în scenă. Titlul scris cu caractere bold oferă din nou formula: "pentru că fiecare femeie este diferită...". Grupul nominal "fiecare femeie" permite într-adevăr raportarea la totalitatea femeilor, luate una cîte una; este evident interesul de a face
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
la totalitatea femeilor care lucrează într-un birou, cu condiția să admitem că femeia care vorbește la telefon și spune "eu" este reprezentativă pentru această totalitate. "Eu"-ul la singular este destinat să servească drept loc de înscriere pentru orice cititoare, invitată astfel să-și asume enunțul. Găsim aici un proces asemănător cu cel al grupurilor nominale determinate de deicticul "acesta" ("aceste mic-dejunuri de afaceri", "aceste croasante"); ele par să se refere la obiecte particulare, cele la care se gîndește enunțiatoarea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
invizibil care, în primele două paragrafe, expune o "problemă" științifică pentru a-i aduce apoi o rezolvare tehnică: "Iată de ce, la cererea Dermatologilor, Clinique...". Clinique este în serviciul științei, al dermatologiei, în acest caz. Pînă la paragraful al șaselea, locul cititoarei nu este precizat decît în mod indirect, cu ajutorul unei părți a corpului său ("pielea"): orice persoană care are o piele este inevitabil implicată. Textul enunță faptele și legile naturii fără să interpeleze consumatoarele. Dispariția relației enunțiative este totuși anulată în
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
a corpului său ("pielea"): orice persoană care are o piele este inevitabil implicată. Textul enunță faptele și legile naturii fără să interpeleze consumatoarele. Dispariția relației enunțiative este totuși anulată în fragmentul ambreiat constituit de al șaselea paragraf: aici adresarea către cititoare se face la imperativ ("Pentru a afla de ce aveți nevoie, consultați..."), ca și cum s-ar încerca evitarea unei excluderi totale din text. Dar imperativul se referă la consultarea "Calculatorului de Frumusețe din Centrele de Consiliere Clinique" și nu la consumarea produsului
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
3 000 F. On ne lui a pas posé de question sur l'utilisation de l'argent.32 Publicitate pentru banca Covefi Cele două pronume "on" nu fac referință la aceiași indivizi: primul se prezintă ca o generalizare, permite integrarea cititoarei într-un grup din care face parte și enunțiatorul: grupul celor care au probleme cu banii. Aceasta permite păstrarea fațetei cititoarei, evitarea unei umiliri: toată lumea are probleme cu banii. Al doilea "on" face referință la banca Covefi; cel puțin în
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Covefi Cele două pronume "on" nu fac referință la aceiași indivizi: primul se prezintă ca o generalizare, permite integrarea cititoarei într-un grup din care face parte și enunțiatorul: grupul celor care au probleme cu banii. Aceasta permite păstrarea fațetei cititoarei, evitarea unei umiliri: toată lumea are probleme cu banii. Al doilea "on" face referință la banca Covefi; cel puțin în lumea "reală", căci în text este vorba doar de un subiect anonim care dă bani fără să fie implicat în enunțul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
antecedent permite, printre altele, crearea unui efect de sens interesant: el și ea nu se referă la cutare sau cutare individ, ci se referă la prototipul bărbatului și al femeii, prin stereotipul tinerilor căsătoriți. Pronumele oferă, astfel, oricărui cititor sau cititoare posibilitatea de a ocupa locul lui "el" sau "ea", de a se identifica cu personajele acestei povestiri exemplare. 3. Anafora lexicală Anaforă lexicală și coreferențialitate Am văzut deja ca putem vorbi de anaforă lexicală fidelă atunci cînd este vorba de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
altă parte, "fluid" riscă să basculeze către lichiditate și, prin acest fapt, să nu corespundă prototipului de fond de ten "bun", "adevărat", care trebuie să reziste. De aceea intervine o rectificare "și totuși de o mare acoperire", destinată să împiedice cititoarea ca, pornind de la "fluid", să tragă o concluzie dezavantajoasă pentru produs. De fapt, nu este vorba de a impune în locul "fondului de ten" o nouă denumire de categorie, ci de a jongla, plecînd de la certitudinea că cititorul a plasat din
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
general, scopul dispozitivelor de control acces bazate pe elemente biometrice este monitorizarea persoanelor (unde pot intra sau nu unele persoane). Biometria este deci folosită pentru controlul accesului în cadrul firmelor. Dispozitivele biometrice îmbină foarte bine securitatea cu confortul. Foarte răspândite sunt cititoarele de amprentă pentru controlul accesului. Multe organizații, chiar instituțiile bancare, spitalele sau închisorile folosesc astfel de dispozitive. ( Pașaportul biometric După atacurile teroriste de la 11 Septembrie 2001, necesitatea introducerii unor documente de călătorie bazate pe elemente biometrice s-a conturat foarte
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]