1,905 matches
-
August von Kotzebue, apoi, surprinzător în raport cu preocupările sale, Suferințele junelui Werter de Goethe (1842). Traduceri notabile, însoțite de prefețe, comentarii și note, sunt cele din Tacit, Suetoniu și Horațiu. O cultură națională, susține M., trebuie neapărat să aibă la bază clasicismul antic. Traduceri: Meditații religioase, I-II, Buzău, 1839-1840; Goethe, Suferințele junelui Werter, București, 1842; Thomas a Kempis, Urmare lui Iisus Hristos, București, 1845; Tacit, Viața lui C.J. Agricola, Brașov, 1858, Germania sau Situațiunea, datinele și popoarele ei, Sibiu, 1864, Opurile
MUNTEANU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288293_a_289622]
-
mijlocirea exponenților de prim rang. Calea sinuoasă străbătută de critica literară în epoca modernă răsfrânge - crede exegetul - însăși dezvoltarea literaturii contemporane. După sondajele întreprinse în zonele înnoitoare ale teatrului și prozei actuale, el va reveni la epoci anterioare cu trilogia Clasicism și baroc în cultura europeană din secolul al XVII-lea (1981-1985), care ambiționează o cuprindere integratoare. Demersul istorist și comparatist, cu adjuvante eseistice și teoretice, câmpul referențial acoperind nu doar culturile mari, cât și câștigurile față de contribuțiile antecesorilor îl plasează
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
eseistice și teoretice, câmpul referențial acoperind nu doar culturile mari, cât și câștigurile față de contribuțiile antecesorilor îl plasează pe M. printre cercetătorii de prestigiu ai epocii baroce. Primul volum este consacrat problemelor teoretice suscitate de conceptele de manierism, baroc și clasicism, creația literară fiind investigată doar prin poezie. Al doilea volum abordează proza, care se diversifică enorm, pornind de la realismul picaresc baroc și ajungând uneori la forme clasice, embrionar prefigurându-se acum și aproape toate formele de discurs romanesc. În sfârșit
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
embrionar prefigurându-se acum și aproape toate formele de discurs romanesc. În sfârșit, ultimul volum cuprinde analitic fabula, poemul eroic și dramaturgia, încheindu-se cu un excurs teoretic legat de cele două sisteme estetice fundamentale care se confruntă în epocă, clasicismul și barocul. Într-un cuvânt, o vastă interpretare în care M. urmărește contrastele și asemănările dintre clasicism, baroc și manierism. Toate aceste sinteze, despre literatura română și cea universală, presupun cercetarea unui material vast ce depășește mult problematica enunțată. Atelierul
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
fabula, poemul eroic și dramaturgia, încheindu-se cu un excurs teoretic legat de cele două sisteme estetice fundamentale care se confruntă în epocă, clasicismul și barocul. Într-un cuvânt, o vastă interpretare în care M. urmărește contrastele și asemănările dintre clasicism, baroc și manierism. Toate aceste sinteze, despre literatura română și cea universală, presupun cercetarea unui material vast ce depășește mult problematica enunțată. Atelierul critic și materialul de construcție capătă determinări mai precise în Profiluri literare (1972), Jurnal de cărți (I-
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
Jurnal de cărți, I-VII, București, 1973-1998; Noul Roman francez. Preludii la o poetică a antiromanului, București, 1973; Cultura europeană în epoca luminilor, București, 1974; Metamorfozele criticii europene moderne, București, 1975; ed. 2, București, 1998; Lecturi și sisteme, București, 1977; Clasicism și baroc în cultura europeană din secolul al XVII-lea, I-III, București, 1981-1985; La Civilisation des livres. Littérature roumaine, littérature européenne, București, 1986; Preludii la o poetică a antiromanului, București, 1995; O viață trăită, o viață visată, București, 1996
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
4; Marian Papahagi, „Noul Roman francez”, TR, 1974, 12; Nicolae Balotă, „Metamorfozele criticii europene moderne”, RL, 1976, 12; Darie Novăceanu, Barochus maniera, RL, 1981, 35; Irina Mavrodin, Portret la o aniversare, RL, 1986, 12; Stan Velea, O sinteză românească despre clasicism și baroc, T, 1986, 12; Răzvan Voncu, Noi, românii, suntem condamnați să ne iubim literatura, CC, 1994, 12; Velea, Universaliști, 162-176; Dicț. esențial, 534-536. St.V.
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
clasicist, traducând cu exactitate și fluență din Lucrețiu (Poemul naturii) și din Vergiliu (Eneida, Bucolice și Georgice). Activitatea ulterioară are însă în centrul ei cercetarea și editarea lui Mihai Eminescu. Începutul îl face tot un studiu al clasicistului, Eminescu și clasicismul greco-latin, apărut inițial în revista „Făt-Frumos” (1932), apoi, în același an, în volum. Era, după studiul lui N. Sulica din 1930, a doua încercare de a cuprinde tema în ansamblul ei și cea dintâi sondare a manuscriselor eminesciene din perspectiva
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
se reduce la senzualismul fără de frâu și la trivialul din Cartea nunții. Un progres pe linia descriptivului pitoresc se constată odată cu Enigma Otiliei”. SCRIERI: La Poésie néo-latine et la Renaissance des lettres antiques en France (1500-1549), Paris, 1928; Eminescu și clasicismul greco-latin, București, 1932; Naționalismul lui Eminescu, București, 1932; ed. București, 1992; Eminescu și literatura populară, Craiova, f.a.; Hasdeu. Ediția Mircea Eliade, București, 1938; Lectura particulară și biblioteca școlară (în colaborare cu Dan Simonescu), București, 1939; Istoria literaturii române, București, 1940
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
1883 în „Literatorul” lui Al. Macedonski. SCRIERI: În Iași, București, 1871; Socrul unui ginere, București, 1873; 1-ul aprilie stil nou, București, 1874; Fata lui chir Troancă, București, 1874. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 114-115, 205; Mîndra, Clasicism, 189-191; Dicț. lit. 1900, 600; Marian Barbu, Romanul de mistere în literatura română, Craiova, 1981, 100-104; Teodor Vârgolici, Aspecte ale romanului românesc din secolul al XIX-lea, București, 1985, 131; Mîndra, Ist. lit. dram., I, 234-237. G.D.
MYLLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288344_a_289673]
-
française sous le Directoire, le Consulat et l’Empire), îi va oferi posibilitatea unui contact permanent cu valorile literaturii franceze, pe care va avea satisfacția să le pună în lumină în calitate de profesor la București, când va redacta cursuri universitare precum Clasicismul francez (1941-1942), Dix-huitième siècle (1943-1944), Le Drame et le roman au XVIII-e siècle (1944-1945), după ce în perioada de tinerețe publicase în revistele din Franța rezultatele preliminare ale unei cercetări cu tema Le Problème du retour à la nature dans les
MUNTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
-
de acest gen, dovedind nu numai o excelentă familiarizare cu literatura investigată, dar și o specială priză la obiect, o apetență sporită pentru analiză, o sugestivă punere în pagină a ideilor critice. Cu o viziune coerentă de ansamblu, M. pune clasicismul francez în relație cu spiritul cartezian năzuind spre claritate, echilibru și construcție riguroasă, personaje tipice fiind sesizabile în literatura lui Corneille, Racine, La Bruyère, Regnard ș.a. Sunt luați în discuție și câțiva reprezentanți ai romantismului (Rousseau, Benjamin Constant, Alfred de
MUNTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
-
cât și de o lucrare de seminar, intitulată Despre utilitatea studiilor clasice, apărută în același an în „Cultura română”. Student încă, își secondează fratele în redactarea revistei „Sânzeana” (1912-1913), unde dădea alte tălmăciri din autori antici și moderni, precum și studiul Clasicismul și cultura națională, tipărit în 1913 și separat. Intrat în învățământ în 1913 la Seminarul Pedagogic al Universității ieșene, apoi la liceul din Piatra Neamț, până la intrarea țării în război mai iscălea tălmăciri, versuri originale, precum și articole polemice în „Unirea”, „Junimea
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
iscălit traducerea Elegiei nobilului transilvănean Gheorghe Șincai, a unor fragmente din opera lui Dio Cassius (în tratatul Istoria României, 1960), a lucrărilor Supplex Libellus Valachorum (1967) și Memoriul clerului unit din 1791 (1968). Ideile structurante din Despre utilitatea studiilor clasice, Clasicismul și cultura națională și În jurul clasicismului nu erau noi, le susținuseră anterior mulți alții, străini ori autohtoni, printre care și Titu Maiorescu. Mentorul Junimii, față de care tatăl lui N. manifesta respect și afecțiune, nu era însă invocat ca autoritate, tânărul
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
Șincai, a unor fragmente din opera lui Dio Cassius (în tratatul Istoria României, 1960), a lucrărilor Supplex Libellus Valachorum (1967) și Memoriul clerului unit din 1791 (1968). Ideile structurante din Despre utilitatea studiilor clasice, Clasicismul și cultura națională și În jurul clasicismului nu erau noi, le susținuseră anterior mulți alții, străini ori autohtoni, printre care și Titu Maiorescu. Mentorul Junimii, față de care tatăl lui N. manifesta respect și afecțiune, nu era însă invocat ca autoritate, tânărul înțelegând să înlăture fără larmă atât
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
studiile clasice au o mare „utilitate” pentru români nu doar în ordinea formării morale, ci și în aceea a modelării culturii naționale. Și aceasta cu atât mai mult, cu cât literatura și arta epocii sunt în criză. În fața fenomenului, partizanul clasicismului nu-și poate menține atitudinea senină, specifică unui clasic, vituperările sale contra simbolismului francez ori a futurismului italian, precum și a „literaturii «Flăcării»” (în speță cea scrisă de Tudor Arghezi, G. Bacovia, Adrian Maniu, F. Aderca, Ion Pillat ș.a.) fiind printre
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
echivalențe românești demne de original. O singură dată va ieși din sfera interesului pentru Antichitate, la comemorarea a zece ani de la moartea lui Ioan Paul, în aprecierea acestuia punând cele mai calde cuvinte. SCRIERI: Despre utilitatea studiilor clasice, Iași, 1911; Clasicismul și cultura națională, Iași, 1913; Antisemitismul lui Vasile Conta, București, f.a.; Idilele rustice ale lui Theocrit, București, 1925; Geniul latin, Cluj, 1926; Răspuns unei acuzațiuni de plagiat, Cluj, 1927; Sentimentul naturii în scrisorile lui Pliniu cel Tânăr, București, 1927; Viața
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
Lascu, Lucrările științifice și literare ale profesorului Teodor A. Naum, „Acta Musei Napocensis”, 1971, 1-8; Bucur, Istoriografia, 302-303; Octavian Șchiau, Teodor Naum, TR, 1980, 14; I. Pătruț, Teodor Naum. In memoriam, CLG, 1980, 2; Nicolae Lascu, Prof. Teodor Naum și clasicismul antic, „Acta Musei Napocensis”, 1980, 913-917; G. Guțu, Teodor Naum (1891-1980), SC, 1981, 185-186; Maftei, Personalități, IV, 183-184; Mircea Muthu, Un uitat: T. Naum, JL, 1990, 43; Viorica Lascu, Profesorul Teodor Naum, TR, 1992, 3; Dicț. scriit. rom., III, 377-378
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
de existență, I-II, București, 1977; Din clasicii noștri. Contribuții la ideea unui protocronism românesc, București, 1977; Existența romantică. Schiță morfologică a romantismului, București, 1980; Orizonturi la început de veac, București, 1982; Motive literare românești, București, 1983; Apolo sau Ontologia clasicismului, București, 1985; Despre stiluri, București, 1986; Lumini perene. Retrospecții asupra unor clasici români, București, 1989; Excurs prin literatura lumii, București, 1990; Scriitori-filosofi în cultura română, Craiova, 1994. Traduceri: Epicur, Lucrețiu, Texte alese, introd. C.I. Gulian și Marcel Breazu, București, 1950
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
capitolul Limba și stilul lui Macedonski în Istoria limbii române literare (II, 1969). Semnează studii substanțiale despre parodie, grotesc, realism, comentarii pe marginea poeticii și stilisticii moderne, precum și analize formaliste sofisticate ale dramelor lui Racine, trădând un interes constant pentru clasicism, care va rodi în cărțile de maturitate. Prima sa carte, eseul Fragmente despre cuvinte, apare în 1968. Puțini știu că P. este autorul unor mici romane: Le Miroir persan (1977) și La Sixième branche (2003). În ciuda etichetei generice de pe copertă
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
ficțiunii. Altă linie ordonatoare a gândirii lui P. pleacă de la studiile românești despre dramaturgia lui Racine și conduce către prima sinteză de proporții publicată în Occident: La Syntaxe narrative des tragédies de Corneille. Recherches et propositions (1976). Meditația pe marginea clasicismului își dă întreaga măsură în L’Art de l’éloignement. Essai sur l’imagination classique (1996). Lucrarea marchează despărțirea definitivă de curentele semiotice și formalizante, în favoarea unei gândiri de tip interpretativ. Ilustrând una dintre însușirile-cheie ale autorului - coerența explicativă a
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
23; Florin Mihăilescu, Complement la Toma Pavel, ST, 1993, 11; Andrei Ionescu, O viziune funcțională asupra ficțiunii, VR, 1994, 5-6; Virgil Nemoianu, Arhipelag interior, Timișoara, 1994, passim; Monica Spiridon, Apărarea și ilustrarea esteticii, București, 1996, 182-186; Mihai Zamfir, În cetatea clasicismului, RL, 1996, 42; Spiridon, Interpretarea, 133-140; Glodeanu, Incursiuni, 190-195; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 217-220; Mihai Zamfir, Prețioasele fragmente..., „22”, 2003, 677; Manolescu, Enciclopedia, 559-560. M.S.
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
construcției din Getica va fi mereu admirată: măreția olimpiană a lui Zalmoxis, distincția sacerdoților săi, hărnicia, tenacitatea, austeritatea spartană a dacilor, „cei mai viteji și mai drepți dintre traci” după Herodot. După cum va fi neîncetat apreciată limpezimea gândirii, noblețea stilului, clasicismul structural al autorului. Adevărate creații literare sunt eseurile lui P. Volumul Idei și forme istorice (1920) însumează patru studii de filosofia istoriei, unele cuprinzând pagini cu inflexiuni poematice, iar în Memoriale (1923) se află poeme în toată puterea cuvântului. Din
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
Sala cu oglinzi, VR, 1986, 6; Aurora Hrițuleac, Privirea ca fir al Ariadnei, „Dialog”, 1986, 115-116; Rotaru, O ist., III, 871-874; Marian Papahagi, Confesiune și livresc, TR, 1988, 13; Ioan Holban, Omul de răspântie, CRC, 1988, 15, 16; Gheorghe Grigurcu, Clasicism și angajare, ST, 1988, 5; Cornel Moraru, Destin de scriitor, VTRA, 1988, 5; Michael Astmer, În căutarea punctelor de sprijin, „Dialog”, 1988, 124-125; Gheorghe Grigurcu, Între vis și istorie, RITL, 1989-1990, 3-4 (1-2); Viorel Cacoveanu, „Niciodată nu m-am simțit
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
chestiuni tehnice, bunăoară de alegerea subiectului, de formă și expresivitate artistică, precum și de personalitatea creatorului. Perioada greco-romană este reprezentată de Horațiu (îndatorat în Arta poetică lui Neoptolemos din Parion), Dionys din Halicarnas, partizan al școlii attice și propagator influent al clasicismului în curs de constituire, și de autorul tratatului Despre sublim, pe care P. îl consideră „fără rival în Antichitate și unul din marii critici ai tuturor timpurilor”. În ansamblu, scrierile lui P. demonstrează vocația sa enciclopedică spre completitudine, aspirația umanistă
PIPPIDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288823_a_290152]