2,055 matches
-
familii ideologice se regăsesc în toate sistemele de partide democratice, cel puțin la nivel european, și au puternice baze istorice și filosofice. Nu este scopul acestei lucrări să stabilească dacă acestea reprezintă stânga sau dreapta sau de ce parte a unor clivaje se situează ele în România. Aceste trei familii au fost selectate deoarece prezența lor este clară, așa cum reiese din faptul că încă de la începutul existenței noului sistem de partide postcomunist a existat în permanență cel puțin un partid care să
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
într-un context de prosperitate economică sau lipsit de corupție (Shafir 2010, 11). La fel, autorii citați mai sus subliniază importanța factorilor contextuali, și de asemenea a tradițiilor naționale și configurațiilor istorice, pe lângă sistemele de partide și structurile sociale de clivaj. (Beichelt și Minkenberg 2002). Am văzut cum era structurat peisajul politic în anul 2000, în preajma alegerilor, cum structurile sociale urmăreau dezintegrările politice; am văzut și cum tradiția unei construcții naționale târzii pe baza unei comunități cultural-religioase hrănește intoleranța (influența etnocentrismului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
începutul secolului trecut (și de propria istorie preși interbelică), partidele apărute după 1989-1991 nu au apărut din nevoia de reprezentare a unor segmente clar definite ale societății, nu au luat ființă pe linii de diviziune clare. Astfel de structuri de clivaj sunt cu ușurință identificabile în deceniile precedente în statele Europei de Vest, partidele prinzând contur de-a lungul acestora (Lipset și Rokkan 1967). Acest proces a facilitat atât structurarea spațiului competițional în aceste țări, cât și formarea unor atitudini partizane
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în aceste țări, cât și formarea unor atitudini partizane (Rose și Urwin 1970; Crewe 1985). Politicile comuniste de tip egalitarist au eliminat această posibilitate în Estul Europei (de exemplu, nu a existat un conflict urban vs. rural datorită urbanizării masive; clivajul proprietari vs. angajați a fost eliminat datorită absenței proprietății private, statul era unicul proprietar), iar rezultatul a fost absența (cvasi)totală a unor astfel linii de clivaj (Evans și Whitefield 1993; Kitschelt et al. 1999).1 Prin urmare, partidele postcomuniste
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de exemplu, nu a existat un conflict urban vs. rural datorită urbanizării masive; clivajul proprietari vs. angajați a fost eliminat datorită absenței proprietății private, statul era unicul proprietar), iar rezultatul a fost absența (cvasi)totală a unor astfel linii de clivaj (Evans și Whitefield 1993; Kitschelt et al. 1999).1 Prin urmare, partidele postcomuniste au fost create pe fundamente diferite de cele ale legitimității sociale (Kitschelt 1995). Cele mai multe au apărut nu din necesitatea de a reprezenta interese sociale, ci au fost
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
o opțiune necondiționată pentru Occident, și viceversa, în vreme ce opțiunea pentru centru-stânga se arată încă o dată ca fiind specifică comunismului rezidual prin asocierea cu neîncrederea în Vest și în intențiile acestuia față de România". Cu alte cuvinte, stânga și dreapta ar corespunde clivajului dintre reformiștii moderați și cei radicali. Există ideea potrivit căreia nu ar fi vorba de existența unor astfel de clivaje în România (Preda 2002), însă eu consider că se poate vorbi de un asmenea fenomen (Evans si Whitefield 1993, 531
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
prin asocierea cu neîncrederea în Vest și în intențiile acestuia față de România". Cu alte cuvinte, stânga și dreapta ar corespunde clivajului dintre reformiștii moderați și cei radicali. Există ideea potrivit căreia nu ar fi vorba de existența unor astfel de clivaje în România (Preda 2002), însă eu consider că se poate vorbi de un asmenea fenomen (Evans si Whitefield 1993, 531). Dincolo de relativele clarificări ideologice petrecute în cele două decenii de democrație postcomunistă, consider că un aspect și-a păstrat o
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de câteva considerații cu caracter general, valabile pentru întreaga perioadă de două decenii pe care o analizez. În primul rând, trebuie spus că proși antieuropenismul partidelor politice în perioada postcomunistă s-au manifestat și au fost percepute strâns legat de clivajul "cripto-" și anticomunism. Foștii lideri comuniști, grupați în Frontul Salvării Naționale (FSN), în partidele moștenitoare ale acestei formațiuni politice (PDSR, PD-FSN și PSM) și în cele de extremă dreaptă (PRM și PUNR), fie au practicat un discurs ambiguu față de ideea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cea mai mare parte a timpului lăsată în plan secund, făcându-se paradă cu ea doar atunci când se intuia că este necesar acest lucru, partidele preferând să acorde mai multă atenție unor dispute cu caracter local, "specific românesc", generate de clivaje mai vechi și mai noi: dintre criptocomuniști și anticomuniști (problemă nerezolvată nici până în prezent), dintre palate începând cu 1997, între palatele Cotroceni și Victoria s-au dus mai multe dispute (Constantinescu versus Ciorbea și apoi Vasile, Iliescu versus Năstase, Băsescu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
contramiting ce s-a soldat cu violențe. Proclamația de la Timișoara, de pe 11 martie 1990, fenomenul "Piața Universității", din aprilie până în 13 iunie 1990 (pe de o parte) și organizarea mineriadei pe 14-15 iunie (pe de altă parte) au exprimat clar clivajul existent între aceste categorii. La astfel de evenimente ce au îndepărtat România de spațiul axiologic european s-au adăugat: interzicerea în mod repetat a venirii în țară a Regelui Mihai și a doua mineriadă ce a dus la căderea guvernului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de blocare a reformei constituționale. Concluzii Pornind de la această scurtă rememorare a ceea ce s-a întâmplat, cu scuze față de cei pe care i-am omis, putem trage câteva concluzii. În primul rând, postcomunismul românesc a moștenit cel puțin un vechi clivaj, cel dintre moderniști și protocroniști, regăsit în cel dintre partidele neocomuniste și cele anticomuniste. Din păcate, disputa dintre cele două părți continuă, fiincă gesturile ce ar fi dus la dispariția ei (adoptarea legii lustrației, despăgubirea victimelor securității ca poliție politică
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ar fi dus la dispariția ei (adoptarea legii lustrației, despăgubirea victimelor securității ca poliție politică și condamnarea individuală a securiștilor dovediți că au săvârșit crime) nu s-au realizat. Nu există deocamdată interes pentru rezolvarea acestei probleme. Prin conservarea acestui clivaj, ce va fi reactivat ca temă în fiecare campanie electorală, clasa politică din România se înțepenește într-un moment istoric pe care îl folosește periodic ca instrument politic. Cu timpul, diferența cripto-anticomunist nu va mai avea importanță, fiindcă apartenența la
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
naționale (Brubaker 1996). În România, un astfel de grup îl constituie romii; aceștia nu se înrudesc cu populația niciunei țări din câte există astăzi și, din această cauză, nu își pot construi o identitate "națională". Reprezentarea politică a grupurilor etno-lingvistice: clivaje și actori În lucrările de specialitate, partidele rezultate din divizarea etnolingvistică a societății au primit variate denumiri dar cel mai adesea acestea sunt amintite ca "partide etnice". Horowitz (2000, 291) consideră că partidul etnic este acela "al cărui suport covârșitor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în considerare interesele specifice ale grupurilor etno-culturale care le susțin. În teoria socio-istorică a construcției sistemelor de competiție politică din Europa Occidentală și Centrală, partidele care reprezintă interesele grupurilor etno-lingvistice minoritare apar ca fiind generate de unul dintre cele două clivaje structurale succedând Revoluției naționale de acela care opune centrul perifieriei (Lipset și Rokkan 1967). Pentru ca acest clivaj să devină structural, trei criterii esențiale trebuiesc întrunite: empiric (profilarea unor diviziuni sociale structurale, odată cu evoluția istorică a societății), subiectiv (conștientizarea apartenenței la
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
competiție politică din Europa Occidentală și Centrală, partidele care reprezintă interesele grupurilor etno-lingvistice minoritare apar ca fiind generate de unul dintre cele două clivaje structurale succedând Revoluției naționale de acela care opune centrul perifieriei (Lipset și Rokkan 1967). Pentru ca acest clivaj să devină structural, trei criterii esențiale trebuiesc întrunite: empiric (profilarea unor diviziuni sociale structurale, odată cu evoluția istorică a societății), subiectiv (conștientizarea apartenenței la un grup social și a diferențelor pe care aceasta le incumbă) și organizațional (crearea de partide, sindicate
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
politizarea diviziunii respective) (Bartolini și Mair 1990, 213-216). Deși subscriu acestui trinom, există și autori care descriu întregul proces în sens invers, subliniind preemineța factorului organizațional asupra celui subiectiv (Zuckerman 1975; Sartori 1976; Lipset 1985). În literatura de știință politică, clivajul etno-lingvistic a fost descris ca fiind un clivaj segmental (Rae și Taylor 1970), categorial (Elster et al. 1998, 147-148) sau vertical (Dogan 1999, 207-318). Dacă în studiile despre Europa de Vest clivajul etno-lingvistic este asimilat clivajului centru-periferie, dată fiind asimetria evoluțiilor politice
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Deși subscriu acestui trinom, există și autori care descriu întregul proces în sens invers, subliniind preemineța factorului organizațional asupra celui subiectiv (Zuckerman 1975; Sartori 1976; Lipset 1985). În literatura de știință politică, clivajul etno-lingvistic a fost descris ca fiind un clivaj segmental (Rae și Taylor 1970), categorial (Elster et al. 1998, 147-148) sau vertical (Dogan 1999, 207-318). Dacă în studiile despre Europa de Vest clivajul etno-lingvistic este asimilat clivajului centru-periferie, dată fiind asimetria evoluțiilor politice în cele "două Europe" după al doilea Război
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
1975; Sartori 1976; Lipset 1985). În literatura de știință politică, clivajul etno-lingvistic a fost descris ca fiind un clivaj segmental (Rae și Taylor 1970), categorial (Elster et al. 1998, 147-148) sau vertical (Dogan 1999, 207-318). Dacă în studiile despre Europa de Vest clivajul etno-lingvistic este asimilat clivajului centru-periferie, dată fiind asimetria evoluțiilor politice în cele "două Europe" după al doilea Război Mondial, în analiza țărilor postcomuniste această suprapunere nu este unanim recunoscută. Totuși, la originea clivajului etno-lingvistic din Europa de Est stau în mod evident
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
1985). În literatura de știință politică, clivajul etno-lingvistic a fost descris ca fiind un clivaj segmental (Rae și Taylor 1970), categorial (Elster et al. 1998, 147-148) sau vertical (Dogan 1999, 207-318). Dacă în studiile despre Europa de Vest clivajul etno-lingvistic este asimilat clivajului centru-periferie, dată fiind asimetria evoluțiilor politice în cele "două Europe" după al doilea Război Mondial, în analiza țărilor postcomuniste această suprapunere nu este unanim recunoscută. Totuși, la originea clivajului etno-lingvistic din Europa de Est stau în mod evident Revoluțiile naționale care s-
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
1999, 207-318). Dacă în studiile despre Europa de Vest clivajul etno-lingvistic este asimilat clivajului centru-periferie, dată fiind asimetria evoluțiilor politice în cele "două Europe" după al doilea Război Mondial, în analiza țărilor postcomuniste această suprapunere nu este unanim recunoscută. Totuși, la originea clivajului etno-lingvistic din Europa de Est stau în mod evident Revoluțiile naționale care s-au produs în a doua parte a secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea. Clivajele generate de Revoluția națională nu au fost afectate de comunism
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
postcomuniste această suprapunere nu este unanim recunoscută. Totuși, la originea clivajului etno-lingvistic din Europa de Est stau în mod evident Revoluțiile naționale care s-au produs în a doua parte a secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea. Clivajele generate de Revoluția națională nu au fost afectate de comunism (Seiler 1995). În țările din această zonă, la fel ca și în cele examinate de Lipset și Rokkan (Flora et al. 1999, 109-116), periferiile etno-lingvistice încearcă să se diferențieze permanent
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Lipset și Rokkan (Flora et al. 1999, 109-116), periferiile etno-lingvistice încearcă să se diferențieze permanent în raport cu centrul prin intermediul unui întreg sistem de simboluri și practici. Acestea sunt numai câteva dintre argumentele care i-au determinat pe unii autori să considere clivajul etno-lingvistic din țările estice un clivaj de tip centru-periferie (Evans și Whitefield 1993; Kitschelt 1992; 1995; Kitschelt et al.1999; Seiler 2004). Segmentele de populație aflate pe o poziție de inegalitate în raport cu "centrul", asimilate versantului "periferiei", sunt reprezentate, deci, de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
1999, 109-116), periferiile etno-lingvistice încearcă să se diferențieze permanent în raport cu centrul prin intermediul unui întreg sistem de simboluri și practici. Acestea sunt numai câteva dintre argumentele care i-au determinat pe unii autori să considere clivajul etno-lingvistic din țările estice un clivaj de tip centru-periferie (Evans și Whitefield 1993; Kitschelt 1992; 1995; Kitschelt et al.1999; Seiler 2004). Segmentele de populație aflate pe o poziție de inegalitate în raport cu "centrul", asimilate versantului "periferiei", sunt reprezentate, deci, de partide care se organizează la nivel
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
promovând proiecte naționaliste alternative) și "neo-centraliste" (rezultând dintr-o inversare de roluri între centrul politic și cel economic). Spre deosebire de Seiler, Diamond și Gunther (2001, 3-40) integrează partidele etnice într-o tipologie care nu este fondată pe ideea instituționalizării politice a clivajelor sociale (Duverger 1954; LaPalombara și Weiner 1966). Această abordare a fenomenului partizan este justificată, în concepția celor doi autori, de evoluțiile politice recente (restructurarea socială, multiplicarea și complexificarea implicită a diviziunilor sectoriale, volatilitatea crescândă a electoratului etc.). Cele trei criterii
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
că, în timp ce partidele minorităților din afara Transilvaniei (AUR, PRPE, UUR, UDUR, UDTTMR) au întâmpinat obstacole chiar și în mobilizarea electoratului tradițional, UDMR și FDGR, ambele de sorginte transilvană, sunt singurele care și-au dovedit capacitatea de a atrage voturi nefondate pe clivaj etnic. Comparate cu rezultatele finale, scontările partidelor analizate corespund în bună măsură rezultatelor. Sunt relativ rare cazurile în care partidele eșuează în pre-identificarea bazinelor electorale. UDMR, PCM și FDGR par să își cunoască cel mai bine fiefurile electorale. Din nou
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]