1,528 matches
-
Dumnezeu... s-o scoatem la vânzare... Ce, îndulcirea diavolului, ce, iubirea poporului, ce, gloria, ce costă opera unui geniu, cu care să-mi eternizez numele meu... Toate, toate sunt de vânzare... El {EminescuOpVII 255} râse crunt. Ecoul boltelor răspundea cu clocot la râsul lui cumplit, și cranul cel mort parcă rânji din sicriu... iată-mă dar în vârful lucrurilor omenești... Ce aș fi eu fără tine, metal rece și mort? Un cerșitor pe stradele Sevillei... Ce sânt cu tine?... Tot ce
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Tabloul nu este decît un fragment dintr-o alegorie amplă privitoare la menirea providențială a Franței. Alegoria este slabă, tabloul din interior este Însă remarcabil. Care sînt notele lui? Întîi grandoarea, amplitudinea proporțiilor: prăpastia este adîncă, mugetul lung, sălbatic, grozav, clocotul apei izbite de stînci provoacă o detunare cruntă. Valurile se sparg În aer și stropii scot scîntei. În sensibilitatea veselului Alecsandri apare un sentiment obscur: sentimentul măreției În dezordinea naturii (tema vîrtejului, a dizlocării, a haosului zgomotos). Sublimul Își trage
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mez de noapte s-aude prin tăcere O surdă lovitură, un vaiet de durere, Apoi un zbor de vulturi și urlete hidoase De lupi ce vin să-mparte a victimelor oase, Și straniu, lung, satanic, un hohot ce răsună Ca clocotul de codri cînd cerurile tună. Atunci păstorii sarbezi zăresc din depărtare Ivindu-se pe munte o naltă arătare Ce stă În dreptul lunei cu-o bardă groasă-n mînă... Și pînă-n ziuă urlă dulăii de la stînă. Amar de cine intră prin
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
liric) este o anticipație, o promisiune a călătoriei la care poetul a visat, iarna, În intimitatea cabinetului. * Lui Alecsandri Îi place să iasă și „În faptul zilei”. Contemplația este mai activă, intimitatea cu lunca mai puternică decît oricînd. Materia - În clocotul vitalității - „fură” gîndurile. După un tipar romantic cunoscut, Alecsandri merge În natură ca să viseze. Visurile sînt Întăritoare, natura respiră calm, reveria lunecă grațios deasupra lucrurilor Înfrățite. O nouă reverie a intimității, În mișcarea de data aceasta a naturii, se distinge
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Te prindeam, ochilor, spuneți, ce priveam atunci În zare?” Întîlnirca dintre Ikanok (Konaki) și Înfricoșata Zulnia (Amoriul din prieteșug) se desfășoară Într-un asemănător spațiu de adîncimi Întunecoase: locuri ferite, dosnice. Peisajul este și aici grandios sălbatic, În acord cu clocotul pasiunii: „Munții Înalți pînă la nouri, păraie prin stînci vărsate, Codri cu copaci sălbatici printre petre răsturnate, Prăpăstii peste prăpăstii, adîncimi Întunecoasă, Unde zmeura și fragii și mura cea mai frumoasă Cresc În voie despre oameni, că numai cîte-o potică
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
că, până nu te-nsori, până nu drămuiește femeia, nu pui ban peste ban. Tu n-ai mai apucat să-l cunoști, chipeș bărbat ! La ce i-a folosit ? De-atâta stătut, a fiert orzul în el, a dat în clocot. Stătea în clopotniță și se uita peste câmp după americani. Până când l-au luat și l-au dus la Canal, la tăiat stuf. Să se uite spre mare, de unde nu veneau decât rușii. Cum să apuci să-l cunoști, când
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și dulceag, în același timp, al mâncării de praz cu măsline, care le aducea aminte de copilăria ce li se terminase atât de repede. Cât mai aduc niște lemne, îi spuse Melania, trăgându-și cojocul pe ea, mai dă un clocot și e gata. Stai bine ? Așezat în colțul dintre pat și perete, Coltuc era sprijinit și într-o parte, și în cealaltă. Nu exista așadar pericol să cadă, ceea ce pentru el însemna că șade bine. Altminteri, dacă nu era nimeni
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nu purtase asemenea încălțăminte și ideea fiului său i se păru din cele mai năstrușnice. Nu-i făcu nici o observație. Pe tot traiectul, în tren, în trăsură, pe cai, Ioanide băgă de seamă că Tudorel era complet nepăsător la peisaj, clocotul râului, pereții granitici ai muntelui, brazii nu-l putură scoate din absorbitoarea consultare a unei agende. Un timp chiar, punând cizmă peste cizmă, întins pe banchetă în vagonul gol, Tudorel dormi pe spate, cu mâinile sub cap. Ioanide se miră
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de voluptate, căutând a se domina.) Felix qui potuit rerum cognoscere causas. " Fericit cine poate cunoaște cauzele lucrurilor." (Minunat!) Atque metus omnes et inexorabile fatum Subjecit pedibus. "Și pune sub picioare orice teamă și soarta inexorabilă." Strepitumque Acherontes avari! "Precum și clocotul avarului Acheront!" (Capodoperă de gândire filozofică! Strepitum! Parc-auzi cum urlă valurile Acherontului! Minunat!) - Iti, sugera Aurora, se răcește laptele.Suflețel mai muia un pișcot în ceașcă și trăgea o înghițitură. - Dar asta? Fortunatus et ille qui deos novit agrestes
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
erau mai cumplite decât orice balaur fioros cu trei capete. Pentru că un balaur, orice s-ar zice, rămâne pentru un copil o abstracție, oricât de bine ar fi el desenat sau descris. Ființa lui nu e scoasă la suprafață din clocotul intern și nevăzut al vieții, ea este oarecum adăugată ei, dintr-un "afară" care-i macină consistența și o face să rămână etern străină de ea. Și un copil simte asta. Simte că balaurul face parte din poveste. Pe când personajele
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un amplu zvon al existenței în măruntaiele căreia pare că, prin ei, se pregătește ceva, ca în preliminariile revărsării unui vulcan, când totul fierbe în vederea izbucnirii finale, a isprăvii care va țâșni cândva, îngropînd lumea sub fierbințeala ei. Spectacolul acestui clocot în mers, al acestei promisiuni îl fascina pe Noica atunci când ne privea și îl făcea să exclame, cu o vorbă pe care atunci nu o înțelegeam deloc, "ce frumoși sînteți, dragii mei!". Alunec fără să vreau, privindu-i pe Bogdan
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ușoară: iei o ingenuitate, un tată nobil, o mamă iubitoare, un amant frumos, un intrigant cu pălăria mare și cu ochii boldiți, un pahar cu apă în care se toarnă sare, un pumnar, le amesteci toate bine, le dai cinci clocote, ca să iasă cinci acte, și în sfârșit te duci acasă, mulțămind Domnului că toate relele din lume sunt trecătoare. Două dame, un fante de cupă, doi rigi și câteva articole din codul penal formează tot calabalâcul intelectual al dramelor de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
făcut din cap ca un corp al omului. SCHWEINDI: Animalul din d-voastră își latră iar în aer liber animalitatea. O însămânțare copulativă e ceva aproape exclusiv spiritual. D-voastră târfă ordinară de-a curmezișul lumii, sunteți un om în clocot, o bestie sub formă de om. KARLI (se ridică): Eu sunt o ființă sănătoasă. Chiar și mama mea bună a spus mereu celor mai mari copii, că taică-miu se trage probabil din natură, că tata era probabil o corcitură
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
capabilă să trăiască, adică anume prin mine. PIANISTA: Și dacă el nu vrea să aibă de-a face cu oala ta de presiune supraexcitată? COMPOZITORUL: Și dacă el nu vrea să aibă nimic de-a face cu gaura ta în clocot, în care se coc la moale urmașii, ei? IMPRESARUL: Voi trebuie să fiți oamenii întunecați și negri ai capitalismului. Că prea multe puteți să apucați. Și când lumea se oferă colo, atunci voi nu vreți să o vreți. Dar voi
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
stătute... sunt important pentru asigurarea posibilului. PIANISTA: Așa-i, când se trimit spre a fi date numele unor lucruri, atunci meterezele sunt deja construite. Victimele se îngroapă și dorm singure cu sfințenia de oțel a jurmântului sfânt. Făptașii fierb în clocot la Pol, în gheața veșnică. CÂNTĂREAȚA (se așază în fața compozitorului): Grasă și jegoasă am fost cât am fost să fiu în lumea copilăriei. Dar bucățile de muzică mi-au cântat departe de mine pietrele mele de grăsime odată cu mine. Nu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
din partea acestei speranțe că se vâră cu atâta sânge energic în producerea de materii prime pentru comerțul liber cu oameni, chiar dacă seara trebe să stea să-și tragă sufletul, respirând aburul de la supa din carne de oameni care dă în clocot. TATĂL LUI MARIEDL: Nu, nu, nu. Zic un Nuartos, un Nu proaspăt stors. către Fiu Hai, și tu, zii și repetă și zii un Nu curat. Că doar o mai fi încă... Și pe urmă încă pestrițul, originalul și adevăratul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ml de apă, se adaugă un praf de sare, un pic de zahăr și se lasă 30 de minute să se odihnească. Se strecoară compoziția printr-un tifon de bucătărie, să se scurgă bine, și se încălzește până când dă în clocot. Se sărează, se asezonează cu puțin ulei și se omogenizează cu mixerul. Se transferă într-un castron, apoi se lasă să se răcească și se ornează cu frunzulițe de mărar. Se prepară crema de ardei: ceapa tăiată peștișori se rumenește
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
și se retează, având grijă să nu se taie toată partea verde a prazului. Se spală toate verdețurile, se scurg cu grijă, se taie în bucăți mari, se pun în oală și se toarnă deasupra supa vegetală. Când dă în clocot, se potrivește de sare, se acoperă cu un capac și se lasă să fiarbă 75 de minute la foc potrivit. Înainte de a fi servită, se sparg în supieră ouăle, se adaugă bucățelele de unt moale, 2 linguri de parmezan, un
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
porție Fără ouă Mod de preparare: Ceapa se taie și se toacă, iar ardeiul gras se curăță de semințe și membranele interioare și se taie rondele. Se pune pe foc o oală încăpătoare cu apă, se sărează când dă în clocot și se fierb pastele, urmând instrucțiunile de pe ambalaj și având grijă să nu devină prea moi. Între timp, se călesc legumele în puțin ulei de măsline, cu o bucățică de ardei iute, se adaugă roșiile pasate, se sărează și se
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
vegan Mod de preparare: Se pune pe foc o cratiță cu 840 ml de apă, se sărează când începe să fiarbă și se adaugă în ploaie făina de porumb, amestecând cu telul ca să nu se formeze cocoloașe. Când dă în clocot, se micșorează flacăra și se fierbe mămăliga 50 de minute, amestecând cu o lingură de lemn. Ceapa se curăță și se taie fin, apoi se călește în 2 linguri de ulei de măsline, se stinge cu un deget de vin
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
linguri de ulei de măsline, se aromatizează cu 2 căței de usturoi striviți ușor și un ardei iute mărunțit, apoi se adaugă bobul și se călește. Se pune pe foc o oală încăpătoare cu apă, se sărează când dă în clocot, se fierbe înăuntru cicoarea și, după aproximativ 15 minute, se adaugă și pastele. După fierbere, se scot împreună cu cicoarea, se scurg, se transferă în tigaia cu bobul călit și se mai lasă câteva minute pe foc. La sfârșit, se asezonează
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Rețetă vegan Mod de preparare: Morcovii și dovleceii se spală, se curăță și, cu ajutorul dispozitivului pentru feliat legume, se taie în fâșii lungi și foarte subțiri. Se pune pe foc o oală încăpătoare cu apă, se sărează când dă în clocot și se fierb pastele, urmând instrucțiunile de pe ambalaj și având grijă să nu devină prea moi. Se călește în puțin ulei de măsline o hașmă tăiată rondele, apoi se adaugă legumele tăiate, sucul de portocală filtrat, sare și piper. Pastele
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
frigider). Se întinde aluatul în foi cât mai subțiri, apoi se taie tăițeii cu ajutorul dispozitivului special; tăițeii trebuie să fie cât mai lungi și lați (tagliatelle). Se pune pe foc o oală încăpătoare cu apă, se sărează când dă în clocot și se fierb pastele împreună cu sparanghelul tăiat fideluță (julienne). Se pregătește sosul: germenii curățați, spălați și mărunțiți se călesc în 4 linguri de ulei împreună cu 3 căței de usturoi; când încep să se rumenească, se adaugă un polonic din apa
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
oaie proaspătă • usturoi • ulei de măsline • sare • piper Timp de preparare: 15 min. Conținut caloric: 373 kcal/porție Fără ouă Se prepară rapid Mod de preparare: Se pune pe foc o oală încăpătoare cu apă, se sărează când dă în clocot și se fierb pastele, urmând instrucțiunile de pe ambalaj și având grijă să nu devină prea moi. Vinetele se spală, se curăță de codiță și se taie cubulețe (brunoise). Se încălzesc în tigaie 3 linguri de ulei de măsline, se aromatizează
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
obținute se dau prin făină și se prăjesc în ulei încins până când devin crocante, apoi se lasă pe o folie de hârtie absorbantă, să se scurgă. Se pune pe foc o oală încăpătoare cu apă, se sărează când dă în clocot și se fierb tăițeii. După ce sunt gata, se scot, se scurg și se transferă în tigaia cu vinetele călite. Se amestecă bine, se condimentează cu o mână de busuioc verde tocat, apoi se pune totul în vasul pentru servit și
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]