1,118 matches
-
dintre acestea a pornit de la manualul pentru clasa a II-a de liceu după care se preda istoria în Republica soră Vandana de Nord. În cartea aceea de învățătură se preciza la pagina 84, aliniatul 3, că în anul 1483, cneazul Ragnar al II-lea Plantagenet a trebuit să capituleze, după marea bătălie de la Strock, unde au murit nu mai puțin de 31 dintre vitejii săi, în fața cneazului Demeter cel Spân. Sesizați, cei din Republica soră Vandana de Sud, profund contrariați
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
de învățătură se preciza la pagina 84, aliniatul 3, că în anul 1483, cneazul Ragnar al II-lea Plantagenet a trebuit să capituleze, după marea bătălie de la Strock, unde au murit nu mai puțin de 31 dintre vitejii săi, în fața cneazului Demeter cel Spân. Sesizați, cei din Republica soră Vandana de Sud, profund contrariați, n-au putut să nu reacționeze subliniind câteva lucruri elementare: 1. Demeter cel Spân, născut în nordul Republicii Vandana de Nord n-ar fi putut ajunge niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
oră.) În cele două republici Vandana, populației i se împart acum măști de gaze. 22. Robert cel Mare și Hapsân În cele două republici surori Vandana, cultul strămoșilor este foarte puternic implementat încă din copilărie. Să luăm, de pildă, povestea Cneazului Robert, care ar fi domnit între 1286 și 1307, perioadă cunoscută drept Epoca de Fier a Cnezatului. Au fost anii cei mai plini de evenimente: marile victorii de la Robinda și de la Râul de Argint, dar și înfrângerea de la Copasta (ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
Nord socotind evenimentul "o mișcare diplomatică genială, care a adus țării, fără vărsare de sânge, nesfârșitele pășuni mirifice de pe Dealurile Verzi", iar cei din Sud considerând că "mezalianța aceasta n-a făcut decât să deschidă poarta hoardelor barbare", însăși figura cneazului a primit valențe diferite: în Vandana de Nord se vorbește despre "Robert cel Mare, suveranul sub care, așa cum o arată și nenumăratele legende, a adus cea mai mare înflorire Vandanei", în vreme ce în Vandana de Sud se scrie în manualele școlare
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
la Cel de Al Patrulea Congres de Vandanologie, profesorul portughez Antonio Nuno Gomes a prezentat o foarte interesantă comunicare, prin care a demonstrat cu argumentele cele mai solide că în Vandana între anii 1286 și 1307 n-a domnit nici un cneaz cu numele Robert. Pe care l-a numit "Cneazul Apocrif". 23. Din punctul de vedere al legii, Raul nu mai are voie s-o pupe pe Mia Raul (de 14 ani) s-a îndrăgostit orbește de Mia (15 ani). Cei
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
portughez Antonio Nuno Gomes a prezentat o foarte interesantă comunicare, prin care a demonstrat cu argumentele cele mai solide că în Vandana între anii 1286 și 1307 n-a domnit nici un cneaz cu numele Robert. Pe care l-a numit "Cneazul Apocrif". 23. Din punctul de vedere al legii, Raul nu mai are voie s-o pupe pe Mia Raul (de 14 ani) s-a îndrăgostit orbește de Mia (15 ani). Cei doi adolescenți obișnuiau să se întâlnească pe ascuns în
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
cele mai vechi timpuri, prosperitatea unui popor s-a bazat întotdeauna pe cuceriri (fizice, economice, culturale). Să ne amintim că " În cele două republici surori Vandana, cultul strămoșilor este foarte puternic implementat încă din copilărie. Să luăm, de pildă, povestea Cneazului Robert, care ar fi domnit între 1286 și 1307, perioadă cunoscută drept Epoca de Fier a Cnezatului. Au fost anii cei mai plini de evenimente: marile victorii de la Robinda și de la Râul de Argint, dar și înfrângerea de la Copasta (ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
Rombombarg, când peste două mii trei sute de oșteni au fost împinși și înecați în mare)". Așadar, Consiliul Superior de Apărare a Țării a decis că tradiția este un lucru sfânt pentru orice națiune care se respectă și, drept urmare, Regimentul Trei Motorizat "Cneazul Robert", bazându-se pe atât de verificatul element surpriză, a distrus, în zorii zilei de 16 septembrie, un sector de 214 m. din gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt A Opta Minune a Lumii și a pătruns în Republica Democratică Vandana. Regimentul Trei Motorizat "Cneazul Robert" ar fi trebuit să fie vârful de lance al invaziei, însă trădarea generalului Kaspar Rauchen, în loc să reînnoade victoriile istorice de la Robinda și de la Râul de Argint, a readus în actualitate dezastrul de la Rombombarg. Și abia atunci s-a devoalat
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
teroarea (non) ființei ubicue a Christinei, iar sublinierea grafemelor redau plusuri de semnificație). Numele lui Egor ("nume ciudat..." 135) dobândește seme aferente datorită ironiei intertextuale din sintagma viteazul nostru Egor. Aluzia la poemul rusesc din secolul al XII-lea despre cneazul Igor Sviatoslavici anticipează eșecul final al personajului proiectat într-o situație - limită (în astfel de situații "absolut fără ieșire" personajele din Podul își spun "trebuie să existe o ieșire!"136). Patronimul lui Egor - Pașchievici - se leagă de sărbătoarea Paștilor 137
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
semele macrogeneric (/uman/, /sex masculin/), mezogeneric (/mitologie/), microgeneric (/erou/) și îl respinge pe cel de al patrulea, semul specific/viteaz/ din numele personajului, prin ironia intertextuală: "viteazul nostru Egor"; raportarea la celebrul poem rusesc din secolul al XII-lea, despre cneazul Igor Sviatoslavici, anticipează eșecul final al personajului proiectat într-o situație-limită. Conform teoriei sacrului irecognoscibil, personajele își ascund natura în nume de camuflaj: Doftorul (din Pe strada Mântuleasa), Leana (În curte la Dionis) care ispășește o vină tragică ("nu mă
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
i s-ar fi adăugat un sufix -adi (folosit în sîrbă și slovenă), rezultînd sensul „loc plin de nuiele, crengi, uscături“. Din ținutul în care se afla această așezare ar fi fost recrutați berladnicii, războinicii seminomazi și semitîlhari, folosiți de cnejii timpului în năvălirile lor asupra ținuturilor care urmau a fi supuse (de altfel, termenul războinic are și el la origine conotația „tîlhar“), de aceea Drumul Bîrladului a apărut în documente, pînă prin secolul al XVIII-lea, în alternanță cu Drumul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
s ar zice că pereț ii înșiși pier și că din locuri împădurite unde lumina și umbra s e urmăre sc șăgalnic vin în procesiune, printre noi, umbre mărețe - Ștefan al Moldovei, Neculce boierul de țară, istețul Creangă, domnul Ibrăileanu, cneazul Moruzzi, drumețul Hogaș, ba sosesc nu numai f iințe, c i și clădiri sau obiecte: bojdeuca, teiul de la Copou, restaurantul La Paradis general, Biblioteca Academiei într-o dimineață de primăvară când cititori-s puțini și legăturile în piele ale cărților
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vorba de reproducerea unor scrieri cunoscute (Mihai Eminescu, Doina, Al. Russo, fragmente din Cântarea României, N. Bălcescu, Români de pretutindeni, apelul din Paris, 1850, V. Pârvan, Morții noștri), fie că este vorba de compuneri originale, precum versurile lui Tudor Dava (Cneazul, Voevodul, Dacii, Horia), Al. Silistreanu și Traian Silvestru sau de fragmentele de proză, studiile și articolele semnate de Zamfir Tulniceanu (Idealul românesc), D. Dumbravă (Mărturisire din surghiun), Al. Silistreanu (Gem închisorile), Dan Simionescu (Strămoșii noștri), Ștefan Mărăscu (Siberia, cimitirul popoarelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286649_a_287978]
-
sinteza devenirii inițiale a românilor, a avut, ca și în Galia, o componentă germanică, de la care trebuie să fi luat mai mult decât termenul xenopolian de „hoț” (goți), la care s-ar putea adă uga și alți termeni, poate chiar cneaz, holm și mulți alții, care, în prezent, sunt considerați termeni împrumutați de la slavi. Din descrierea slavilor făcută de istoricii bizantini, rezultă că aceștia nu aveau construcții întărite și nici viață orășenească. În acest caz este greu de crezut că termeni
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
stepă”. Cu avarii și supușii lor slavii (hunii sunt prea bine cunoscuți datorită lui Ammianus Marcellinus și Priscus Panites), începe pentru protoromâni dominația asiatică și vasalitatea de stepă. În timp ce în interiorul obștii teritoriale se detașează ca poziție socială și avere juzii, cnezii și voievozii, care judecă și administrează o societate cvasipatriarhală, elementele de dominație de factură asiatică au față de această societate românească o poziție extrateritorială geografic, peste care vine periodic în pradă. Fenomenul poate fi urmărit foarte bine la unguri : în 60
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
spolierea populației și luarea de sclavi, după care s-a ajuns la un aranjament formal și verbal între șefii militari, aristocrația de stepă, și reprezentanții populației locale, aleși de obște sau impuși de migratori. În relație cu acești migratori, juzii, cnejii și voievozii au putut juca un rol mai important în cadrul obștilor și uniunilor de obști, evoluând, treptat, spre organizarea de tip feudal. Între migratorii turanici și autohtoni se pot admite și relații de schimb, deși, de pe locurile lor de origine
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Rogerius cum s-au comportat în Transilvania, unde, după luptă, jafuri și distrugeri „prinseră a cuprinde țara întreagă” și chemând locuitorii de prin păduri „în fiecare sat și-a ales dintre tătari ca rege pe cine a dorit”, dar și cnezi, „erau aproape o sută de cnezi” , au lăsat la răsărit de Carpați, în afară de tizic și caii lor mici, de stepă, corciți acum, un sistem de vămi, pe care domnii Moldovei l-au păstrat neschimbat, așezând vămi acolo unde și tătarii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Transilvania, unde, după luptă, jafuri și distrugeri „prinseră a cuprinde țara întreagă” și chemând locuitorii de prin păduri „în fiecare sat și-a ales dintre tătari ca rege pe cine a dorit”, dar și cnezi, „erau aproape o sută de cnezi” , au lăsat la răsărit de Carpați, în afară de tizic și caii lor mici, de stepă, corciți acum, un sistem de vămi, pe care domnii Moldovei l-au păstrat neschimbat, așezând vămi acolo unde și tătarii le-au avut, pe Drumul tătărăsc
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Crimeea și Buceac au continuat secole de-a rândul asupra teritoriilor românești, asupra polonilor și rușilor. Cnezatul Moscovei, împreună cu celelalte cnezate rusești, vasale tătarilor din 1237, încetează de a mai plăti tribut, respectiv taxă de confirmare la succesiunea tronurilor de cneaz, abia în secolul al XV-lea. Domnii români, deși au obținut în timp mai multe victorii asupra tătarilor, n-au reușit să scape de raidurile lor prădalnice, de daruri, în bani și mărfuri, peșcheșuri și chiar permisiuni de a se
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Hr., mentalul românesc era dominat de credința creștină. Popoarele din jurul nostru s-au creștinat de sus în jos, printr-o hotărâre politică, la date precise: bulgarii la anul 864 sub „țarul” Boris, botezat Mihail, rușii kieveni, la anul 988 sub cneazul Vladimir, fiul creștinei Olga, botezată de împăratul Constantin Parfirogenetul, ungurii la anul 1000, sub regele Vayk, botezat Ștefan, sub scutul protector al Romei, care avea nevoie de o forță militară pentru a lupta împotriva păgânilor și a schismaticilor ortodocși. Adoptarea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
corespondent în viața socială, prin egalitatea deplină a membrilor obștii, în care diferențierea de avere este abia perceptibilă. Solidaritatea membrilor obștii se menține și după apariția primelor elemente de feudalism românesc, care este atât de deosebit de cel apusean: „Feudalii” români, cnezii și juzii, n-au cucerit teritorii pe care să le împartă după vitejia și cutezanța manifestată în lupte, n-au obținut domenii asemenea migratorilor germani, slavi, asiatici, nu s-au suprapus peste villa rustica romană, fiind, în fond, niște țărani
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
religiei acestora . Oricât de lentă a fost evoluția societății patriarhale românești, au apărut, așa cum s-a întâmplat și în alte societăți, dar prin alte mijloace, elemente care prefigurau societatea medievală: aristocrația gentilică, care, la noi s-a numit juzi, cnezi sau mai marii pământului și puternicii acelor locuri . Analiza obștii gentilice românești, prin comparație cu forme similare de organizare la alte popoare, germani (mark =hotar), slavi (zadruga sau mir) și pe baza documentelor din cancelariile străine, atestă existența unei nobilimi
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Analiza obștii gentilice românești, prin comparație cu forme similare de organizare la alte popoare, germani (mark =hotar), slavi (zadruga sau mir) și pe baza documentelor din cancelariile străine, atestă existența unei nobilimi prestatale, de origine gentilică, care purta numele de cneji , atât în Moldova, Transilvania și Țara Românească, adică stăpânii de pă mânt, ieșiți din ginte din rândul cărora se ridică, după formarea statelor, nobilimea privilegiată . Această nobilime gentilică, prestatală a putut fi folosită de cuceritorii nomazi ca intermediari pentru strângerea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și Țara Românească, adică stăpânii de pă mânt, ieșiți din ginte din rândul cărora se ridică, după formarea statelor, nobilimea privilegiată . Această nobilime gentilică, prestatală a putut fi folosită de cuceritorii nomazi ca intermediari pentru strângerea dărilor, situație cu care cnezii noștri puteau fi obișnuiți dintr-o practică anterioară, așa cum relatează Rogerius că s-au petrecut lucrurile în Transilvania la marea invazie mongolo-tătară din 1241-1242 . Alți nobili din spațiul românesc, numiți în Diploma cavalerilor ioaniți, majores terae, proprietari de întinse moșii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]