9,031 matches
-
nou, deputata își caută norocul. Ea a postat mai multe poze alături de un copac despre care se spune că aduce noroc. Este un copac monument în curtea liceului tehnic Grigore Moisil din Târgu Lăpuș. Se spune că o bucățică din coaja copacului aduce noroc. De aceea, liceenii au decojit copacul de-a lungul timpului. :)", a scris deputata, pe Facebook. Nu a specificat și de dorință și-a pus.
Elena Udrea, în căutarea norocului. Vezi cum se promovează pe FB by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/37165_a_38490]
-
zile a plouat, ultimele au fost tot așa de fierbinți ca la București. Camera mea dă în grădină, spre răsărit și dincolo de grădină e coasta dealului, cu case rare și verdeață multă. Un mesteacăn îmi râde în fiecare dimineață cu coaja lui marmoreană, stropită de frunziș verde. Hotelul e extrem de liniștit și gol. Eu și magistratul de vis-à-vis. Încolo, excursioniști care poposesc pe câte o noapte, în treacăt, cu automobilele. Nici un bucureștean în Sighișoara. Și asta e foarte bine. Un singur
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
despre ultima ispravă în materie de artă, ouă decorate cu fața lui Traian Băsescu, respectiv fața lui Victor Ponta, Gogu Neagoe a zis: "De Paște, politicienii se ciocnesc cap în cap. Rămâne de văzut cine va fi mai tare-n coajă: Udrea, Traian Băsescu sau Victor Ponta?". Aflați mai multe AICI
De Paște, Băsescu și Ponta se ciocnesc cap în cap by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36313_a_37638]
-
a spus care sunt ingredientele și cum se prepară pasca de Paște Pentru aluat: 550 gramă făină, 125ml apă călduță, 125 ml lapte călduț, 80g unt topit, 150g zahăr tos, un pliculeț drojdie uscată, două gălbenușuri, un praf de sare, coajă rasă de la o lămâie. Pentru umplutură: 300g brânză dulce de vacă, un pliculeț zahăr vanilinat, două fiole esență de rom, coaja rasă de la o lămâie, 10g griș, 25g faină, două ouă, 100g stafide (aici puteți să mai puneți dacă vă
Paște 2014: O pască cum rar ați gustat. Secretele dezvăluite de Maria Secrieriu, de la MasterChef by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36375_a_37700]
-
ml lapte călduț, 80g unt topit, 150g zahăr tos, un pliculeț drojdie uscată, două gălbenușuri, un praf de sare, coajă rasă de la o lămâie. Pentru umplutură: 300g brânză dulce de vacă, un pliculeț zahăr vanilinat, două fiole esență de rom, coaja rasă de la o lămâie, 10g griș, 25g faină, două ouă, 100g stafide (aici puteți să mai puneți dacă vă place cu mai multe), zahăr tos, după gust (cum vă place mai dulce sau mai puțin dulce). Pentru uns Pască: un
Paște 2014: O pască cum rar ați gustat. Secretele dezvăluite de Maria Secrieriu, de la MasterChef by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36375_a_37700]
-
drojdie, zahărul tos, cardamonul praf o lingurița, făina. Se frământă 30 minute și se lasă la dospit alte 60 minute. Luați un castron mare, puneți în el făină, faceți în mijlocul făinii o gaură și adăugați drojdia, zahărul tos, zăharul vanilinat, coaja rasă de lămâie, gălbenușurile, untul topit, apă călduță, laptele călduț și un praf de sare, după care începeți încet, încet să framântați ingredientele, timp de 20-30 minute, până obțineți un aluat care nu se lipește. Acoperiți aluatul cu un prosopel
Paște 2014: O pască cum rar ați gustat. Secretele dezvăluite de Maria Secrieriu, de la MasterChef by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36375_a_37700]
-
cel inferior și totodată ajunge chiar să fie omorât pentru amorul propriu. Este inteligent și superficial, fără neliniște metafizică, iar când începe să cânte, o amărăciune universală izbucnește din viscerele lui orientale și, tot numai taină și întuneric, Orientul sparge coaja logicii grecești, urcându-i în măruntaie”. Cum spuneam însă, nu teoriile - oricât de poetice - asupra Orientului în confruntare/îmbrățișare cu Occidentul așează acest volum în raftul întâi. Portete imaginare - Gemistos Plethon, înțeleptul care a părăsit Bizanțul spre a întemeia o
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
mea în căptușeala scurtei se simte ca un sîmbure de rodie în anotimpul culesului 14. întreaga zi am desenat de zor scurta albastră mînecile ei în lumină atît de singure departe de mîinile mele ce alergau pe hîrtie 15. în coaja scurtei albastre moțăi și toate aceste cuvinte nu mă privesc cu sînge negru un deget necunoscut îi conturează butonierele 16. vreau să călătoresc cu scurta albastră la polul nord gulerele ei și nasul meu să atingă ghețarii să învelesc în
Scurta albastră by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/14999_a_16324]
-
tine nimeni nu mă iubește un cîine aleargă pe dig tac în stive. Încerc să fiu fericit Încerc să fiu fericit țîșnesc din nou sevele tineri mesteceni își clantină în vînt testiculele subțiri filamentele lor perechi tremură în aerul dimineții coaja alburie tresare sub buzele infinitului. Pastila de xanax întîrzie să se topească sub limbă cuvintele au o elasticitate firavă ca lăstarii sălciilor cînd îi frîngi dau la lumină seva tulbure suptă din adînc ce se oxidează repede de pe o zi
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/15131_a_16456]
-
e Dacă în tăcere singuri suntem Se pare că muri-vom Pentru o zi (una, alta) Sau nicicând, nicicum, totdeauna. Spleen sau numai spaimă Sunt cam multe sărbători lunile astea mereu sunt multpreamulte sărbători în anii aceștia pierduți ca de coajă nucile verzi cu miez dulce-amărui. Da, dă-mi-te dorului meu acru, acum, ca un balon de săpun sau numănui. Pastișă eminesciană O să spânzur lira-n cui N-o să am cui lumânare Și pustiului să pui Și să-l chem
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/15393_a_16718]
-
în sclifoseli de vîrsta a treisprezecea... Să... lupt!! ( Repet de atîtea ori cuvîntul "lupt" că-mi vine să-l mănînc, e bun, e hrănitor, e rotund, l-aș desface-n felii de portocală sau... nu!... e mai gustos întreg, cu coajă-n dîmburi minuscule peste carnea sacră... și chiar îl înghit!) Și-acum? Iarăși mi-e foame, iarăși mi-e sete, iarăși mi s-au împotmolit ochelarii într-o unsoare geloasă... De unde-i grăsimea ce-mi unge întruna lentilele neschimbate de la
Clapele literelor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16734_a_18059]
-
ai putea tu să mă ajuți, femeie tânără? Nu există nici o oglindă în care să apar așa cum aș vrea eu, de nevăzut în întuneric, în vidul nopții, întunecata orchestră alcătuită din făpturi demonice. Capete în rugăciune aplecate - și panglicile din coji de tei ale sufletelor noastre, în timpul vijeliilor ivite din senin: acele scurte vijelii interioare! Eram tânăr, un adolescent bărbierindu-se o dată la câteva săptămâni, când toate felinarele aprinse și toate lămpile și opaițele din carnea femeilor au fost înlocuite cu
Poezie by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/2670_a_3995]
-
am cinat și noi, bând același vin, de,,Castelli romani’’, ,,molto fresco’’. Își făcea veacul, iubit de toți, la popularul Campo de Fiori, unde-s cele mai mici prețuri, iar statuia lui Bruno o poți vedea-n piața de verdețuri: coji de semințe sau scorii scuipa de sus Magicianul, cenușa i-o luaseră pe roți mulți tineri pe motociclete. Genio pagano, un’ ed altro. Un po’ demonico, un po’ scaltro. Aproape-i casa cu stemă a curtezanei Vannozza, (cea care-n
Ultimul beatnik la Roma by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/2895_a_4220]
-
volburi aurii" (Din zări hitite). E greu de prevăzut în ce direcție o va lua acest autor matur și divers, disputat între intensitatea metaforei și pasta verbală, între poezia simbolurilor și fulgii poeziei (,și cum treci lăsând în urmă zăpezi/ coaja curge albă de pe nuci/ lumea se transformă în culoare/ absorbi copacii făcându-i simboluri și fulgi"). Cele două modalități lirice au deopotrivă avantaje și dezavantaje: speculație mai bogată într-o parte, expresivitate sporită în cealaltă, o anume fadoare a modernismului
Fulgi de poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11092_a_12417]
-
duioșie, pentru că el este definitoriu pentru poezia din acest volum al lui Petre Stoica: Iau pipa din tabloul lui Magritte/ aprind tutunul cu o așchie de gheață/ pufăi privind absent tavanul/ din norul fumului coboară o sirenă/ cu solzi din coji de portocală/ are coada dublă părul ei/ e desfăcut de răsuflarea mea precipitată// ridic în stânga și în dreapta alți nori/ mai violeți mai verzi mai pătrățoși// un pachebot mă poartă spre insula pe care/ zodiacul meu se încrucișează cu un șarpe
Un suprarealist elegiac by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11110_a_12435]
-
laolaltă/... cît de departe pot să cadă obosite/ hainele noastre/ din fiecare gaică se scurge un geamăt minuscul/ aerul nu pierde nici o frîntură păstrează tot/ în felul lui ca și tine ca și mine/ poate îți place noaptea strînsă/ între cojile groase ale unui pepene verde/ sau livezi întregi de fructe să-ți spună/ că se poate/ pînă la rădăcina părului..." (2) Poemele lui Răzvan }upa din acest substanțial volum, multe discursive, se țin aproape printr-un ritm anume al temei
Spațiul incert al sensibilității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11132_a_12457]
-
perechea originară a prieteniei și a singurătății ce nu îi părăsește nicicând pe Jonathan și Bobby. Vocile femeilor au altă încărcătură și tonalitate, alunecă de la ironie fină la observația sarcastică, se umplu de nuanțe și detalii, decojesc suprafețe și leapădă cojile, pătrund în miezul lucrurilor și le fac străvezii. Au privirea tăioasă, știu mai multe decât spun, iau hotărâri dure, sunt luptătoare de neînvins în ciuda impresiei de grație și feminitate ostentativă. Ele rezistă, fac din iubire și maternitate miza cea mare
Peșteri legate între ele by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11195_a_12520]
-
că sărmanelor femei, gonind după cumpărături, le place să se strîngă pe la cozi. Să se mai vadă între ele. Unele nu s-au mai văzut demult și află o mulțime de lucruri. De mîncare se găsește oricum; mai ronțăi o coajă de pîine, mai bei după ea o cană cu apă, te descurci. însă fără vești, fără informații, fără știri de la unul la altul, fără să auzi o vorbă, încoace și încolo, chit că noutăți prea bune nu întîlnești, - dar, orișicît
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
în care dorm - mă trezește - mereu spre alte puncte cardinale - decât cele patru - pe care le știam - cândva soarele este într-un continuu apus - indus - iar luna a disparut a renunțat la identitate - de mult am invatat să-mi smulg cojile de pe rănile în curs de cicatrizare: durerea modulata permanentizata - imi deturnează atenția de la groază - de morisca lumii - de morisca asta a dracului (urmare din numărul trecut) 1001. Formă este fulgerul Iluziei Vieții ce reflectă o frântura din adevărul luminii. 1002
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
La petrecerea în care Cântam fals, tropotim pe podele Apoi... bem delevarul că pe o otravă rară. E promoroaca pe oasele Sfinților care încă mai rabdă Să treacă peste ele senile și Pașii fetei morgane. Nuntași Întâmplările se desfac din coaja Precum stânjeneii Plantați pe linia orizontului descrescător. În nume propriu Dau alertă maximă Și ...vin contrabandiștii de aur Cu podiumul de premiere la subsioara. Nu dau replică În ziarele cu fiare ucise în lupta inegala! În perechi perfect comestibile Peștii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
îndelung ruminate: ,lagăre și pacienți ai unei minuni. disecție. o nevroză cinstită învinge/ șarlatania unei halucinații religioase. dar îl adoptă pe dumnezeu ca/ principiu activ". Sau: ,pacienții unei minuni sînt oameni cu putere mare de reflexie". Sau: ,identitatea este o coajă de nucă. puțini reușesc să o desfacă, și atunci, întărîtați, o sfărîmă cu talpa". Conceptele nu sînt totuși complet eliberate de fascinația absconsului. O altă manieră în care poeta înțelege a se exprima ,pozitiv" este ornamentul ostentativ, decorativismul. în mod
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
glasul). Participiul dres s-a substantivizat, cu sensuri și mai precise: în limbajul culinar mai vechi, pluralul său era folosit, generic, pentru mirodenii, condimente și tot ce aromatizează mîncarea ("apoi îl pune în tingire, puindu-i untudelemn, sare, puțintele cuișoare, coajă de năramză și alte dresuri", în cartea de bucate atribuită epocii brîncovenești); un caz special era cel al aromatizării băuturilor ("otrăvitoarele dresuri ale rachiurilor", la Hogaș), în special a vinurilor ("unul i-a tot dat să bea niște vin dulce
A face și a drege... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10787_a_12112]
-
nenumăratele coșmaruri. ION Dumitriu: apolinic, generos, posedat de cultul stabilității. O privire epicureică, saturată de senzații și generatoare, la rîndul ei, de nesfîrșite voluptăți, trece dincolo de mirajul suprafețelor și se sprijină pe chipul netrecător al lucrurilor. Pictorul caută esențe, ciocănește coaja pentru a asculta, în străfunduri, ecoul arhetipului. Cu fața întoarsă către lumea rurală, către valorile ei atemporale și stereotipe, el visează ideea de arhaicitate, vîrsta de aur a unei umanități care-și neglijează memoria. Dumitriu nu pictează obiecte, ci invocă
Mic dicționar de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10973_a_12298]
-
ouă... Suntem fierte! Zise-un ou rotund si fraise Lânga pasca cu orez. Si schimbindu-si brusc alura, Toate-au început cu gura: Pân’la urmă tot nu scap! Ne găteste de paradă . Ne ciocneste cap în cap Si ne zvârle coaja-n stradă... Ce rusine! Ce dezastru! Preferam să fiu omletă! Eu, de m-ar fi dat la closcă, As fi scos un pui albastru... Si eu unul violet... Eu, mai bine-ar fi să tac: Asa galben sunt, că-mi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
nici nu îi pasă. Nu-i mai pasă nici de ce va spune, ce va crede, despre ea, lumea. Care lume?? Mâinile sale, cu degetele prelungi și frumoase din naștere, încă mai tremură ascunse fiind în mănușile din dantelă fină precum coaja de ceapă. O pereche de mănuși ieșite din modă, așezate una peste alta, sunt și ele o cruce, pe țesătura bluzei vaporoase și albe. Martina poartă mănuși la fiecare ocazie. S-a obișnuit cu ele ca și cu o a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]