9,071 matches
-
foarte aproape de iadul cătușelor Porcul recunoaște drogurile de când civilizația a hotărât sedarea lui înainte de ignat Cornul abundenței e spart și risipit, în țările sărace Copii din flori iubesc florile crezând că-s tații lor Cocoșul cântă, găina ouă, puiul de sub coajă vrea omletă Comunismul a fost o plagă, postdecembrismul o rană, tehnocrația tăcere Tehnocrația politicului lucrează la lumina luminiței dela capătul tunelului Colacul de salvare salvează viața înecaților, dar nu și al inculpaților Băncile prin credite stresează, cele din parc produc
AFORISME DE SEZON de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1449429835.html [Corola-blog/BlogPost/369073_a_370402]
-
dulapuri. Ca să ieși dintre dulapuri, trebuia să dai la o parte un soi de draperie, care culisa pe o sfoară. M-a servit cu o cafea. Ce să vă spun? Nechezolul nostru, aur! Avea așa-zisa cafea un gust de coajă de copac. De coajă de copac măcinată. Că ne făcea biata maică-mea pe vremuri ceaiuri din scoarță de copac pentru tratarea diferitelor metehne, de acolo știu. Da, da! Serios vorbesc!... Stăm noi cât stăm cu fiertura aia maronie în
MĂ SIMT CROCANT de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1440575998.html [Corola-blog/BlogPost/362951_a_364280]
-
dulapuri, trebuia să dai la o parte un soi de draperie, care culisa pe o sfoară. M-a servit cu o cafea. Ce să vă spun? Nechezolul nostru, aur! Avea așa-zisa cafea un gust de coajă de copac. De coajă de copac măcinată. Că ne făcea biata maică-mea pe vremuri ceaiuri din scoarță de copac pentru tratarea diferitelor metehne, de acolo știu. Da, da! Serios vorbesc!... Stăm noi cât stăm cu fiertura aia maronie în față, când deodată, dintr-
MĂ SIMT CROCANT de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1440575998.html [Corola-blog/BlogPost/362951_a_364280]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > BUCATA MEA DE PÂINE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 480 din 24 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului BUCATA MEA DE PÂINE Privesc la pâinea rumenită, Ca o coajă de portocală, Mi-e greu să rup o bucățică, Chiar dacă foamea mă răscoală. Învins totuși de imensa foame, Întind mâna să rup, îndrăznesc, Îmi vin în minte ale lanului coame, Unduind peste câmpul strămoșesc. Gura rupe cu dinții, hămesită, Macină
BUCATA MEA DE PÂINE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 480 din 24 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Bucata_mea_de_paine_mihai_leonte_1335263969.html [Corola-blog/BlogPost/359188_a_360517]
-
răscoală. Învins totuși de imensa foame, Întind mâna să rup, îndrăznesc, Îmi vin în minte ale lanului coame, Unduind peste câmpul strămoșesc. Gura rupe cu dinții, hămesită, Macină, tocând ca o batoză, Bucata de pâine, de apărare lipsită, Cu o coajă neobișnuit de roză. Atunci îmi vine în minte, Cât de grei erau snopii cu spice, Și cum ne grăbeam cu secerișul, Ca bobul bucălat să nu pice. Referință Bibliografică: Bucata mea de pâine / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
BUCATA MEA DE PÂINE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 480 din 24 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Bucata_mea_de_paine_mihai_leonte_1335263969.html [Corola-blog/BlogPost/359188_a_360517]
-
numeroase și importante premii și distincții, colaborator al Muzeului Țăranului Roman și al Facultății de Textile Iași, doctorand în cercetarea motivelor vechi de Bucovina. Este bucovineanca în care Dumnezeu a sădit darul încondeierii ouălor și al prelucrării extrem de fine a cojii lor, meșteșug perfecționat la nivel de artă. Ea transpune cu măiestrie, în desenele de pe coaja oului, scene biblice cu semnificații deosebite de credință ortodoxă, dar și scene în care tradițiile raportate la dragoste, căsătorie, familie, sunt oferite în culori și
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/La_casa_oualor_incondeiate_marian_malciu_1334072633.html [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
Textile Iași, doctorand în cercetarea motivelor vechi de Bucovina. Este bucovineanca în care Dumnezeu a sădit darul încondeierii ouălor și al prelucrării extrem de fine a cojii lor, meșteșug perfecționat la nivel de artă. Ea transpune cu măiestrie, în desenele de pe coaja oului, scene biblice cu semnificații deosebite de credință ortodoxă, dar și scene în care tradițiile raportate la dragoste, căsătorie, familie, sunt oferite în culori și simboluri uluitor de bine alese și explicite, în același timp. De altfel, domnia-sa ne-
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/La_casa_oualor_incondeiate_marian_malciu_1334072633.html [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
altele, de dimensiuni variabile, cum sunt cele de prepeliță, fazan, păun, rață, gâscă, curcă sau struț. Toată această bogăție de ouă vopsite, încondeiate artistic cu multă migală și pricepere, în cele mai diverse combinații de culori, împreună cu acelea în care coaja a fost tratată într-un anumit fel și lucrată ingenios astfel încât apare ca o dantelărie fantastică, se află expusă în 22 de vitrine. Despre fiecare tip de lucrare și chiar despre fiecare ou în parte, doamna Letiția vorbește deslușit, pe
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/La_casa_oualor_incondeiate_marian_malciu_1334072633.html [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
o subordonare ierarhică. În orice raport trebuie să existe un termen inferior și unul superior (...). Nici un lucru nu e prea umil pentru a desemna lucrurile supreme și pentru a duce la glorificare. Nuca înseamnă Christos: miezul dulce este natura divină, coaja cărnoasă este natura omenească, iar coaja de lemn dintre ele este crucea. Toate lucrurile oferă sprijin și reazim pentru ca gândul să urce spre veșnicie. Gândirea simbolică oferă o permanentă transfuzie a simțământului majestății și eternității lui Dumnezeu în tot ce
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
trebuie să existe un termen inferior și unul superior (...). Nici un lucru nu e prea umil pentru a desemna lucrurile supreme și pentru a duce la glorificare. Nuca înseamnă Christos: miezul dulce este natura divină, coaja cărnoasă este natura omenească, iar coaja de lemn dintre ele este crucea. Toate lucrurile oferă sprijin și reazim pentru ca gândul să urce spre veșnicie. Gândirea simbolică oferă o permanentă transfuzie a simțământului majestății și eternității lui Dumnezeu în tot ce e perceptibil și imaginabil“. Asemănător, există
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
mai sus, în vârf, era nevoit să îmbrățișeze de nenumărate ori trunchiul copacului. Motoceii iviți pe ramuri, de după frunze, îl făceau să se simtă învăluit de duioșie. Ajuns sus, era convins că își putea mărturisi dragostea: “Iuria, te iubesc!”. Deși coaja netedă a copacului, sărutată fierbinte, rămânea rece, el oricum se simțea într-al nouălea cer și era convins că fericire mai mare de atât nu poate cuprinde. * Noua propunere a lui George era de-a dreptul șocantă; să meargă să
II. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1467628578.html [Corola-blog/BlogPost/365158_a_366487]
-
Robu Publicat în: Ediția nr. 1011 din 07 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului ( Oanei ) Se topesc zăpezile mirosind a primăvară, Mi se face dor de tine ca pădurilor de cer Când înmuguresc și crud sufletul și-l dau afară De sub coaja plictisită de-ntuneric și de ger Ce-i pădurea? O-ncercare de suire fără scară Dorul ce-l poartă pământul de-a se ridica la stele Ce sunt eu? Stejarul care la-nceput fu ghindă rară Dar de dragul unei fete
VISUL STEJARULUI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Visul_stejarului_marius_robu_1381137639.html [Corola-blog/BlogPost/348300_a_349629]
-
tău cu mine de-a adevărul și chiar dezlegi multe din nodurile misterului acela dureros. Totuși răbdarea pare că nu aparține firii mele și iar mă înfurii ca o găină aiurită și zgurm la rădăcina unui măr după câteva semințe, coji de măr copt, prea copt pentru a mai lăsa ceva în ghearele mele nătânge. Simt de multe ori cum te ascunzi după toate mingiile pământului și primăvara mai ales separi în culori mișcările, loviturile lor de zidurile înalte ale cunoașterii
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1489694910.html [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
unui teatru. A devenit de nerecunoscut. A căzut în genunchi, a pus mâinile la piept și mi-a spus: - Amice, te rog din sufletul meu, nu mă nenoroci! Sunt un om terminat. Zilele îmi sunt numărate. Plămânii mei sunt două coji uscate ... ! Și-a întrerupt discursul începând să tușească în spasme, cum n-auzisem pe nimeni tușind vreodată. A tușit câteva minute. Îmi venea să fug de acolo. Când s-a liniștit, a continuat: - Am obținut de la mitropolitul Nestor aprobare să
TAINA SCRISULUI (3): TELEGRAMĂ LUI CEAUŞESCU de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_taina_s_alexandru_stanciulescu_barda_1342964160.html [Corola-blog/BlogPost/366642_a_367971]
-
celălalt plantații de cuvinte departe tot mai departe clopote vestesc ora de vecernie. cu ploaia pe umeri sunt mai puternică, mă pot strecura mai fluid spre miezul făgăduinței ca un copil din flori în căutarea semințelor; aud cum sfârâie în coaja copacilor nodul de chihlimbar și mă întreb la ce bun înstrăinarea la ce bun plânsul dintr-un ochi vegetal altceva decât o stare de inspirație poemul acesta are cumințenia unei persoane țintuită într-un cărucior cu rotile. dependent de iubire
CARMEN TANIA GRIGORE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_v.html [Corola-blog/BlogPost/367352_a_368681]
-
fântâna cu uluci și ritual ne-nvățau. Chip de om din lut făceam și-l plimbam ca pe trofeu. După ploaie-l trimiteam pân' la bunul Dumnezeu. Cu credință ne rugam, precum făceau strămoșii. Flori în jur îi așezam, pe coji de ouă roșii. Pe dealul spre fântână, tristă era natura. Iar cruce pe măsură ținea progenitura. Cu el pe brațe mergeam, s-aducă ploaia-l rugam. Fântâna înconjuram și în în ea îl aruncam. Ceremonial urmam, ca la înmormântare. Deasupra
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1437168336.html [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]
-
viscol si atât toamna prea rece - castanele încă verzi cu țepi zgribuliți un moș ș-o babă cu fețe dușmănoase - mână în mână lipită de geam - alte frunze libere zburdă cu vântul pomi fără frunze - în cuiburi părăsite fulgi și coji de ou nefiresc încă zborul omului spre cer - tremură macii în iarba crudă - umbra norilor moale - dorul de înalt camera de ceai - în fiecare ceașcă florile de prun strigăt de buhă de dincolo de stele - în rest doar somnul senin de
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, CORNELIU BELDIMAN de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Autori_romani_de_haiku_corneliu_beldiman.html [Corola-blog/BlogPost/356509_a_357838]
-
Hainele zdrențuite amăgeau trupul făcut covrig lângă rămășițele de pâine uscată. Simțind suflarea caldă, aproape de față, a tresărit și a strâns bățul în mâna ce-i tremura. Scâncetul jalnic l-a înmuiat. - Vino, prietene! Cu laba-i jigărită a tras coaja cea mai apropiată, încurajat de chemare. Ronțăitul a spart întunericul și s-a văzut căldura ochilor. A lins mâna ce i-a mângâiat capul și s-a încolăcit la pieptul lui. Căldura a cuprins amândouă suflete singuratice... Referință Bibliografică: SUPĂRAREA
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Supararea_lui_boschito_marian_malciu_1379857856.html [Corola-blog/BlogPost/360905_a_362234]
-
nu-ți dau acum, că trebuie spălat bine mai întâi. Intrară în casă. Se duse bunica în tindă și-aduse de-acolo un lighean cu cartofi vechi, de cei de anul, dar încă buni. Apoi începu să curețe cartofii de coajă, morcovii de frunze, să taie mărunt-mărunt firele de mărar, de ceapă și de sfeclă. Morcovii îi tăie felii subțiri. Aveau toate un miros irezistibil. - Vrei să guști să vezi ce bun e morcovul ăsta tânăr ? Ionuț gustă, și, într-adevăr
MOFTURI LA MANCARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1484747631.html [Corola-blog/BlogPost/374321_a_375650]
-
adevăruri etern valabile: “Trebuie să observi un an pentru a înțelege o singură clipă”. Formulate mai mult sau mai puțin sintetic, gândurile autorulu iau toate, un miez, o substanță inefabilă, ca o cremă dulce și parfumată într-o prăjitură cu coajă tare (care e viața, îndeobște!) Cât trebuie să sapi, să ciocănești, să înlături, ca să ajungi în miezul rărunchiului! Sunt înfierate aici, invidia confraților față de succesele tale, răutatea lor de a nu putea ajunge acolo unde tu ai ajuns: “Mierea înghițită
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493971216.html [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
auzea de parcă dădea mama morcovi pe răzătoare, hârști-hârști-hârști, pielea frunții se mișca în sus și în jos arătând liniile albe... Sub sprâncenele drepte odihneau două pete verzi cu nervuri maronii, nasul era proeminent, pomeții reliefați, arși de soare ca două coji de pâine prea coaptă, o barbă rară dar aspră, tata se bărbierea numai duminica dimineața, când mama era plecată la biserică, îmbrăcată în haine negre, cu pantofi negri, lustruiți de soră-mea cu o cârpă, tata stătea în curte, pe
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gdyuxsnumf_1412321922.html [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
spre Labirint! Iau startul! Țâșnesc. Îndemn s-ajung. Din eter, o voce-mi dă sfat: Din patru, alege ieșirea prielnică! * În livadă, la Bunu’, rămas cu fructe e doar nucul. Pe jos apar zvârlite în fiece zi mingiuțe pudice în coajă cafenie, ferfenițită parcă în zbateri lungi. Le judec, le cuprind în alint... Mă surprinde o zvârlugă ce-mi cade în creștet. Și hohot de râs plăcut și ușor se iscă îndată. Bunicul e-aproape! Când a venit? -Ce cați în
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1475391294.html [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
o companie specializată în procesarea lor. Când 80-85% dintre ouă vor fi fertile, se vor duce la incubator. Vârful va fi la 95-97%, alt procent de care Ovidiu e mândru. Viața puiului începe misterios, un embrion care crește ascuns în coaja oului. Oamenii trebuie să simuleze cloșca, găina‑mamă care își clocește ouăle și le oferă embrionilor exact ce le trebuie, și trebuie s‑o simuleze cât mai bine. „E ca la copii”, mi‑a spus Zaharie Oprea, seniorul familiei Verificarea
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
conturul embrionului; în majoritatea se vede embrionul, o rețea fină de vinișoare ca o idee de viață țesută pe galbenul aprins, în mijloc cu un punct care pulsează. Inima puiului. Viața puiului începe misterios, un embrion care crește ascuns în coaja oului. Oamenii trebuie să simuleze cloșca, găina‑mamă care își clocește ouăle și le oferă embrionilor exact ce le trebuie, și trebuie s‑o simuleze cât mai bine. „E ca la copii”, mi‑a spus Zaharie Oprea, seniorul familiei și
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
Avicom, la 61 de ani, întruchiparea bunicului mucalit. „Dacă mama e bolnavă, sau bețivă, copilul va fi nesănătos. Încercăm să fim mame cât mai bune.” Eram în stația de incubație, în Solovăstru, Mureș, o clădire albă, pătrățoasă și joasă, o coajă modestă care nu‑și divulgă miezul. Acolo ajung ouăle din ferma de reproducție (nu sunt menite pentru consum), câte 30.000-45.000, în cărucioare metalice încărcate cu cofrajele lungi din plastic alb (se cheamă site), în care ouăle stau ca
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]