3,186 matches
-
coloane ce-ar susține, și ele, invizibila pădure de podoabe a catedralei noastre dintr-un timp fără bolți și fără acoperișuri. V Dacă steaua aceea, devenită a noastră, iradiindu-și îmbrățișarea de briliante, de chihlimbar, de rubine și ametiste, ar coase cu acul ei de aur fantele și sfâșierile unei nașteri ce se reînnoiește, o barcă navigând spre izvorul dintâi ne-ar realăpta ridicându-și sânii ca niște pilaștri, sub puntea de argint, ce sprijină picioarele rănite, care, după ce-au
GOYA GUTIÉRREZ, DESPRE CONVIEŢUIREA NOASTRĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362365_a_363694]
-
pisică torcea cu ciocul cintezelor în gât trozneau redundant merii mâna dreaptă își odihnea tăcerile în iarbă lui Dumnezeu așteptând să treacă un gușter se zice că i-ar fi cioplit inima cu dalta haiducilor dăruindu-i măiestria de a coase cuvinte pe o pânză de paianjen penelopică Referință Bibliografica: Șopârle vorace / Angi Cristea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1314, Anul IV, 06 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ŞOPÂRLE VORACE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361092_a_362421]
-
noastre nu se mai joacă de-a prinselea și de-a prinsul. În spatele nostru, după perdeaua rubină, descoperiseră jocul mai nou, ce noi nu-l știam, de-a copacul! Și nu era timp în vremea aceea, ci doar un luceafăr cosea veșnicia cu acul. Cele două umbre deveniseră una semănând cu pomul dintâi. Acum - inversat - el mușca, până la mijloc, cu poftă din noi ca din măr întreg necuprinsul. VISÂND CU OCHII DESCHIȘI... Visând cu ochii deschiși, ajungând aproape de mare, norii după
VERSURI DE IUNI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361072_a_362401]
-
fost vreodată, în alt drum, lui Dumnezeu vioară și bordei, sau poate numai spinii mei, lipsiți de trandafiri, Te sărutară până la sângele coroanei ca-n psalmul de acum? PETRU - N-am prins nimic cu mreaja, cu vârșa sau năvodul... - ...se coase mult mai bine la capăt de faci nodul. - De ce e dulce-amarul, dar leacu-i în otravă? - ... cât bobul e în fașă, nu ești pierdut în pleavă. - Mă iartă c-am fost noapte și Te-am crezut nălucă. - ... voiam să-ți dau
APA MORŢILOR (1) de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/361134_a_362463]
-
mintea mea deșartă ( acoperiș prin care plouă) am cutezat ca un poet, în cuget de artist, că Bunul Dumnezău în sinea Lui e trist că de o veșnicie același e stiharul ce și-L poartă și-i timpul ca să-I cos o haină nouă. ... și încă-o jăluire: Pe cel cu pârăciune să nu-l muncești, ci iartă prostia grea ce-a mustăcit în vină mohnita-i răutate, dar ia-i talantul și împrumută-l mie că tare am nevoie de-o
APA MORŢILOR (1) de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/361134_a_362463]
-
răni grave, doar cu câteva cucuie și dureri de oase. Mai întâi am crezut cu toții ca a fost un cutremur. Șoc total! Casuța noastră era dărâmată morman la pământ! De fapt ce se întâmplase! Ciorcilă, lunganul, ne dă o explicație cusută cu ața albă. Cică ar fi visat că participase la un campionat modial de lupte unde s-ar fi luptat cu o tigroaică, ba că în timpul somnului, ca să nu cadă din pat, s-ar fi proptit cu tălpile și cu
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
binecuvântat, să fie îmormântată în costumul popular, costum pe care-l purta cu mândrie ori de câte ori ieșea la horă în sat sau se ducea la biserică; dar văzând că nepoțica ei a fost ca o steluță strălucitoare în acest strai minunat, cusut de mînuțele ei "moi" în nopți târzii de iarnă; parcă o văd cum ochii i s-au umezit de fericire și mi-a spus, alintându-mă pe creștetul capului zicându-mi: "Costumul ți-l las ție, floricica bunchii!... Să-l
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
în Biserică”, cheamă pe credincioși la rugăciune. De pe ulițele satului, din stânga și din dreapta Râului Doamnei, de pe sub poalele codrilor de pe Valea lui Gheorghe, Valea Ruzii sau Valea Lupului, curg roiuri de oameni îmbrăcați în straie de sărbătoare, femeile în costume naționale cusute în război, cu marame de borangic, bărbații cu cioareci, cămăși cu poale albe, scrobite, cu veste negre de dimie și cu pălăriile rotunde și mici pe vârful capului, de ți-e mai mare dragul să-i privești. În aer, răcoare
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
și livezi cu pruni, meri, peri ale căror crengi sunt istovite de roade. Miresme dulci, îmbătătoare, de fân cosit, se împrăștie în aer de pe fânețele presărate cu flori multicolore: „Iată vin cosașii veseli, se pun în rând. Sub a lor coasă Câmpul ras rămâne verde ca o apă luminoasă. Unii brazdele răstoarnă în căpiți, alții le-adună, Le clădesc apoi în stoguri și cu stuh le încunună”. Ceva mai la vale, de la Dărmănești încolo, spre Pitești, lanuri întinse de grâne. Spicele
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
uneori cu trei picioare confecționate de țiganii rudari, plocade, cuverturi lucrate cu vergica în război, iar pe fiecare pat perine din fulgi, una peste alta. Pe mese, fețe de masă - tișlaifere - din pânză de casă înălbită și ornate cu flori cusute de mâinile iscusite ale fetelor și femeilor în serile lungi, de șezătoare cu gogoși, porumb fiert, floricele sau scoverzi - fiecare cameră cu câte două lămpi cu gaz, lămpi cu picior din fontă turnată în tipare cu diferite modele, una din
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
proaspătă scoasă atunci din fântâna cu cumpănă din fața casei, construită pe hotar ca să poată lua apă și alții. După aceea mâncam bine, Iosif având o vorbă: „mâncarea de dimineață e ca însurătoarea de tânăr”. Era foarte priceput. Încă de tânăr cosea la mașină, țesea la război - și culmea - deseori torcea, întrecându-se cu mama sa, Maria, numărând fusele. Avea un război țărănesc făcut de mâna lui, numai spetele erau de cumpărat. Avea spirit comerciant. Cumpăra și vindea cu un câștig cât
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
sănătoasă, o munteancă ce pârâia ca mărul crud mușcat de dinți sănătoși, alimentați cu proteina cărnii și calciul brânzeturilor din ugerul nesecat al vacilor bine hrănite din saivanele boierești!? Și, după ce se scoală odihnit, boierul își trage peste cămașa apretată, cusută cu borangic și băieri negre, pantalonii de șai, de care agățase niște cozondraci, luați dintr-un magazin parizian, își încalță pantofii din lac negru, își soarbe cafeluța pe veranda din lemn lucrat cu migală de meșterii tâmplari din Domnești; poate
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
și geometrice, maramă țesută din fire subțiri de borangic, frumos ornamentată, iar pe frunte, fesul de catifea neagră brodată în filigran. în urma ei, mama Stanca, gârbovită de ani, în portul bătrânesc - cu ștergar alb, fotă, ie și peste ea, pieptar cusut cu ornamente populare, parcă coborâte din fotografia lui Luca Paul cu bătrânele satului. Veniseră să-și vadă lada de zestre, frumos gătită de un iscusit meșter popular, și mare le-a fost surprinderea și supărarea că locul care altădată era
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
o expoziție de etnografie ce ne creează o puternică impresie de viață, datorită culorilor vii, cu nuanțe de roșu, roz, lila, mov, cât și amabilității cu care suntem întâmpinați de organizatori. Mesele tradiționale sunt bogat împodobite cu fețe de masă cusute cu acul, macaturi țesute în război, oale de lut, obiecte de lemn: linguri, suveici, butoiașe, cât și produse culinare tradiționale, specifice marilor sărbători religioase: ouă roșii, covrigi cu ou. Împletirea creativității materiale cu cea spirituală, dorința Lereștiului de a-și
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
din mese, printre farfurioare cu lumânări, să se afle expoziția de pictură “Omul în comuniune cu natura” a Mădălinei Dumitrescu, fiică a satului. Cele mai multe picturi îi sunt dedicate femeii, ca simbol al vieții și renașterii. Pe o față de masă sunt cusute numele organizatorului festivalului, Asociația “Alunelul” Lerești, cât și denumirea sărbătorii, Festivalul Covrigilor cu Ou, ediția a IV-a. Privirea ne este puternic impresionată de ștergarele cu motive florale și păsări, cusute în gherghef, cu ac persian, cu dragoste, pricepere și
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
al vieții și renașterii. Pe o față de masă sunt cusute numele organizatorului festivalului, Asociația “Alunelul” Lerești, cât și denumirea sărbătorii, Festivalul Covrigilor cu Ou, ediția a IV-a. Privirea ne este puternic impresionată de ștergarele cu motive florale și păsări, cusute în gherghef, cu ac persian, cu dragoste, pricepere și migală de către femei și fete harnice din localitate și împrejurimi și păstrate cu grijă din generație în generație. Nu lipsesc costumele tradiționale de copii, costumul de femeie alcătuit din fotă țesută
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
dragoste, pricepere și migală de către femei și fete harnice din localitate și împrejurimi și păstrate cu grijă din generație în generație. Nu lipsesc costumele tradiționale de copii, costumul de femeie alcătuit din fotă țesută cu motive geometrice și florale, ie cusută cu fir albastru, culoare specifică Lereștiului, maramă de borangic, cămășile bărbătești de noapte, din pânză topită, cu broderie albă sau albastră. Însăși doamna Elena Marin, posesoarea expoziției, vine îmbrăcată la această sărbătoare într-un impresionant costum popular, cusut de mama
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
florale, ie cusută cu fir albastru, culoare specifică Lereștiului, maramă de borangic, cămășile bărbătești de noapte, din pânză topită, cu broderie albă sau albastră. Însăși doamna Elena Marin, posesoarea expoziției, vine îmbrăcată la această sărbătoare într-un impresionant costum popular, cusut de mama dumneaei, cu peste 80 de ani în urmă. Într-o ambianță atât de plăcută și de atrăgătoare, covrigii cu ou plasați discret pe mese, devin și mai îmbietori și ne trezesc și mai mult curiozitatea de a afla
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
plâns pe lângă tata să-mi pregătească și mie o undiță. Ca să scape de insistențele mele, a îndoit un ac din trusa sa de cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde . Apoi, a topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din armata sovietică, când au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
altul nu există, Și glas măiastru-n piept și gât Uns cu nectar și miere Să țină lumii de urât La ceasuri de durere. Iar zâna Iarnă i-a țesut Strai alb cu pietre rare Și un brâu roșu i-a cusut Cu perle sclipitoare. Pe cât creștea de frumușel, Înalt și lat în spate, Și straiele creșteau pe el Ca neaua de curate. Și peste ani din an în an, Frumos flăcău crescuse, Înalt ca trunchiul de castan Și mândru se făcuse
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
Porunci unor slugi să i se pregătească toate cele necesare pentru drum. Mai ceru să i se aducă și ei cele necesare pentru a scrie un pergament. După ce sfârși și această treabă, îl sigilă și porunci ca pergamentul să fie cusut în dosul cămășii lui Tragodas. - Te rog să duci și această solie scrisă pe pergament regelui Lycaoniei și să nu-l dai nimănui altcuiva decât regelui în persoană. Iar de-ți va sta cineva în cale căutând să te oprească
PARTEA A II-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364090_a_365419]
-
rugăciunile și datele sărbătorilor creștine, numele îngerilor și de ce și de unde vine bunătatea la oameni, sau că lenea e perina diavolului. Tot călugărița i-a dat numele de Cecilia, nume de sfântă, păpușii mele din cârpe, ba i-a și cusut cu mâinile ei palide ochi și gură cu ibrișin vopsit în coji de ceapă uscată. Avea nu știu ce mătușa asta, care atrăgea toți copiii la ea în ogradă, tot țânci unu și unu pe care sigur și i-ar fi dorit
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
DEFINITIV,ODATĂ Autor: Mihai Marin Publicat în: Ediția nr. 1719 din 15 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului POEM INEDIT.CORNELIU VADIM TUDOR (1949-2015): ULTIMA CAFEA Hai, Moarte, să bem o cafea Ți-o fac cu caimac, aromata Mai leapădă-ți coasă cea grea Și mantia asta ciudată. Te rog să iei loc în fotoliu Nu mă supără dacă fumezi După cine ești, Moarte, în doliu? De ce tot suspini și oftezi? E foarte fierbinte cafeaua Nu te grăbi, că te frigi Mai
CORNELIU VADIM TUDOR (1949-2015) : ULTIMA CAFEA//EU VOI MURI DEFINITIV,ODATA de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363231_a_364560]
-
i-ai închis și-am simțit gura ta de crăiasă preschimbânduse-ncet într-un vis. Ne-am iubit în tăcere deplină fiindcă-n ceasul acela intim eram două făpturi de lumină ce pluteau fericite-n sublim. Mai e mult? Nerăbdarea îmi coase aripi mari ca spre tine să zbor, dar se rup fiindcă sunt de mătase și-nțeleg că-acei ani nu mă vor. 11 februarie 2017 Anatol Covali Referință Bibliografică: Și-nțeleg / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2234, Anul
ŞI-NŢELEG de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368480_a_369809]
-
ultimul deceniu al secolului trecut. Acest țesut cultural românesc este foarte special întrucât adună într-o unitate indestructibilă două straturi diferite: unul de bază, foarte vechi, unitar, constituit din tradiții familiale, religioase și ideologice comune, asemănător stofei pe care se coase o broderie, iar altul superficial, pluralist, constituit din tradiții istorice regionale diferite (moldoveni, bucovineni, valahi, olteni, ardeleni, bănățeni etc.), asemenea broderiei propriu-zise. Ceea ce dă unicitate deplină și rezistență acestui ansamblu dualist este faptul că broderia este realizată dintr-un singur
INTERVIU CU ADRIAN SEVERIN DESPRE CRIZA DIN UCRAINA ŞI ALTE ASPECTE ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368380_a_369709]