2,071 matches
-
mai târziu și s-a specializat În cercetări privind pacea. Una dintre primele sale lucrări În acest domeniu a fost pusă la stâlpul infamiei din ordinul lui Kurt Hager În 1982. Director al Institutului de Socialism Științific Începând cu 1985, coautor al manualului de socialism-științific publicat În RDG, este unul dintre inițiatorii discuțiilor academiei cu reprezentanții SPD din Vest, În 1987 (Akademie für Gesellschaftswissenschaften der ȘED und Grundwertekommission der SPD), coautor al documentului „Confruntarea ideologiilor și securitatea comună”. Luările sale de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1982. Director al Institutului de Socialism Științific Începând cu 1985, coautor al manualului de socialism-științific publicat În RDG, este unul dintre inițiatorii discuțiilor academiei cu reprezentanții SPD din Vest, În 1987 (Akademie für Gesellschaftswissenschaften der ȘED und Grundwertekommission der SPD), coautor al documentului „Confruntarea ideologiilor și securitatea comună”. Luările sale de poziție În favoarea dialogului și a competiției În materie de democrație și respectarea drepturilor omului Între cele două sisteme i-au atras critici aspre În Biroul Politic al ȘED. A participat
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Academia de Stiinte a RDG (membru corespondent În 1970, membru cu drepturi depline În 1980) și membru al CC (supleant În 1976 și titular din 1981 până În 1989). A publicat lucrări În domeniul materialismului istoric și al sociologiei, a fost coautor de manuale În acest domeniu. Pensionat din 1990, este membru al societății Leibniz (succesoare a fostei Academii de Stiinte a RDG). La momentul interviului (1995), scria o carte despre dezbaterile pe care academia le organizase În 1987, cu SPD-ul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În calitate de responsabil al „cercetărilor multidisciplinare privind pacea”, a stabilit contacte cu Institutul de Cercetări privind Pacea și de Politică de Securitate din Hamburg. Participant la manifestația de protest a membrilor ȘED În fața sediului Comitetului Central din 8 noiembrie 1989 și coautor al unui program de reformare a partidului (În favorea unei „a treia căi”, Între socialismul de stat și capitalism), pe care l-a prezentat În fața Congresului Extraordinar al ȘED/PDS din decembrie 1989, Klein a fost de asemenea director fondator
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
general, reprezentată la Teatrul Giulești în 1954-1955, Calul troian) sau, ridicând un pic miza, amestecă hazul, atât cât este, cu un fir de dramatism (Pensiunea doamnei Stamate, Teatrul Național din București, 1947-1948). Alături de Vasile Timuș și Petre Andreescu, Ș. este coautor al libretului operetei Ana Lugojana de Filaret Barbu. A tradus, și nici nu e de mirare, numai din autori reprezentând spațiul (ex)sovietic. SCRIERI: Pensiunea doamnei Stamate, București, 1947; Rici-rici, București, 1948; Mâinile. Cei șapte, București, 1949; Un autor în
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
lucrează la Centrul de Documentare pentru Construcții și Arhitectură (1961-1969) și ca redactor la „Magazin istoric” (1969-1973). A mai semnat Sergiu Stănescu, Al. Sergiu, S. Alex., M. Ștefan. Talentul cu totul modest al lui Ș. a fost disputat (uneori în calitate de coautor) de literatura de aventuri științifico-fantastică (în accepțiunea educativ-sovietică a termenului, de naucino fantasticeskaia literatura) și de literatura de popularizare tehnico-științifică și istorică. În deceniul al șaselea din secolul trecut de numele lui a fost atașată eticheta de pionier al unor
STEFAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]
-
literare de cele teoretice și viceversa. Începând cu exemplele cele mai evidente, aș putea aminti Secretul doctorului Honigberger, care derivă direct din Yoga.” 1 Vom vedea că derivă mai mult din Yoga S¿tra a lui Patañjali, un fel de coautor al anumitor pagini, tratat comentat pe larg prin experiența clasică a lui Zerlendi 2. Pentru comentatori, această mărturisire pare concludentă și suficientă. Partea a doua a nuvelei fantastice e schițată așadar la capătul și sub influența discursului științific din Yoga
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
sub titlul Poezie și impostură , un atac violent la adresa lui Dorin Tudoran, Gheorghe Grigurcu se pronunță cu extremă asprime la adresa lui Eugen Simion, Alex. Ștefănescu combate complicarea, considerată inutilă, a limbajului critic, dar tot el, în alt articol, ia apărarea tinerilor poeți coautori ai volumului Cinci (Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin, Alexandru Mușina), contestați agresiv de Corneliu Vadim Tudor în „Săptămâna culturală a Capitalei”. Cu o politică editorială ezitantă, marcată de situația din epocă - alternări de întăriri și relaxări
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
România după 1944. Sunt prezentate pe scurt grupări literare, publicații, manifeste, edituri, manifestări și atitudini semnificative, iar autorii sunt analizați pe genuri literare. Bun cunoscător al limbii maghiare - a colaborat la realizarea Dicționarului român-maghiar (I-II, 1954) și a fost coautor al manualelor de limba română pentru școlile cu limba de predare maghiară, editate în perioada 1957-1962 -, profesorul clujean a fost un cititor atent al literaturii maghiare clasice și al celei scrise în România. SCRIERI: Pagini despre Coșbuc. Contribuții la cunoașterea
SCRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
Institutul Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți, cadru didactic la Universitatea de Stat și la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, din 1994 devine și parlamentar. Doctor în filologie (1973), cu teza Internaționalul și naționalul în romanul moldovenesc contemporan, S. este coautor la mai multe lucrări colective, în general cu destinație didactică: Literatura moldovenească pentru copii (1983), Metodica predării literaturii moldovenești (1985) pentru facultățile de filologie, Istoria criticii literare moldovenești (programe pentru școala superioară, 1984), Lectura expresivă ș.a. S. s-a manifestat
SENIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289619_a_290948]
-
apreciază ca pe un om cu „neștiință și minte puțină”, iar cărturarii și cronicarii deceniilor următoare au criticat vehement imixtiunile sale în textul lui Ureche, unii editori și cercetători din prima jumătate a secolului al XX-lea l-au considerat coautor sau chiar adevăratul autor al variantei păstrate. Opiniile acestora au fost susținute mult mai târziu de concluziile analizei lingvistico-stilistice întreprinse de N. A. Ursu, care stabilește ca unic autor al letopisețului consacrat pe S.D.: el și-ar fi redactat lucrarea pe
SIMION Dascălul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289681_a_291010]
-
tragică (1995), întâia carte publicată, care reia teza de doctorat, va fi urmată de Personajul literar în secolul al XIX-lea francez (1997) și de Timp și spațiu în literatura franceză din secolul al XIX-lea (1999). Va participa, în calitate de coautor, la lucrări colective: Histoire de la littérature française (1982), Direcții în critica și poetica franceză contemporană (1983), Terminologie poetică și retorică (1994). Mai colaborează la „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Atelier de traduceri”, „Oeuvres et critiques” (Tübingen
SIRBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289706_a_291035]
-
generație”. Cu Paul Păun și D. Trost compune poemul suprarealist Diamantul conduce mâinile (1940, „exemplar unic”), cu Gellu Naum și Paul Păun scrie Critica mizeriei (1945) și doar cu Gellu Naum Spectrul longevității. 122 de cadavre (1946), fiind, de asemenea, coautor al volumelor Infra-Noir și Éloge de Malombra (1947), precum și al textului Le Sable nocturne, inclus în catalogul de expoziție Le Surréalisme en 1947 (Paris), alături de cei mai importanți membri ai grupului suprarealist român. După 1950 devine șeful secției de poezie
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
până la gradul de conferențiar la Catedra de teoria literaturii de la Facultatea de Litere bucureșteană. Debutează în 1963, la „Gazeta literară”, iar editorial cu studiul Analiza de text: Tradiție și inovație, în volumul colectiv Analiză și interpretare (1972). Va colabora, în calitate de coautor și la alte lucrări: Teorie literară, stilistică și compoziție (1980), Analize de texte poetice (1986), Literatura română contemporană (1993), Literatura română. Dicționar de opere (2003). Principala lucrare a lui T., Mihail Dragomirescu, teoretician al literaturii, apărută în 1981, la origine
TUDORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290291_a_291620]
-
s-a pierdut, așa încât nu se știe cu certitudine ce cuprindeau. S-au păstrat doar copii indirecte, interpolate (sau care au integrat textul lui U.), ceea ce a generat ample controverse privitoare la paternitatea scrierii. Astfel, au fost considerați autori sau coautori Nestor Ureche ori Simion Dascălul. Cercetări complexe l-au stabilit ca principal autor pe U., delimitându-i textul de interpolări, dar o minuțioasă analiză lingvistico-stilistică l-a condus pe N. A. Ursu la concluzia că întregul text a fost redactat de
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
teorie literară”, „Manuscriptum”, „Revue des études sud-est europeénnes”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Litere, arte & idei”, „Arbitrium” (München), „Das Münster” (Regensburg). La revista de literatură comparată „Synthesis” asigură secretariatul (1984-1997), apoi face parte din comitetul de redacție (din 1998). Este coautor al unor importante instrumente de lucru: Bibliografia analitică a literaturii române vechi. Cărțile populare laice (I-II, 1976-1978, în colaborare cu Mihai Moraru), Crestomație de literatură română veche (I-II, 1984-1989). Figurează în colectivul de retipărire a Bibliei de la București
VELCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]
-
1989. Funktionsmodelle und Entwürfe” (Tübingen). O documentare impresionantă și, nu mai puțin, o judecată aptă să pună ordine în hățișul de date vădește „schița istorică” Teatrul românesc la Timișoara, realizată pentru Institut für Donauschwäbische Geschichte und Landeskunde din Tübingen. Este coautor la Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (1979; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române), pentru care a redactat sute de articole, ca și pentru alte două importante lexicoane, Dicționarul literaturii române de la 1900 la 1950 (A-B), rămas în manuscris
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
specialitatea estetică, la Universitatea din București, cu teza Contribuții la studiul problemei comicului (1964). Este profesor de estetică la Institutul de Teatru și Film „I. L. Caragiale” din București (1950-1976), cronicar teatral la revista „Contemporanul” (1964-1976), colaborator la Radio-Televiziunea Română (1964-1977), coautor la Dicționar de estetică generală (1972) și la Istoria teatrului în România (volumul III, 1973). În 1977 emigrează în Israel. Până în 1992 predă teoria teatrului la Facultatea de Arte a Universității din Tel Aviv. Devine cronicar teatral la revista „Minimum
STRIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289982_a_291311]
-
simplu asaltat de personaje, de scene independente desprinse din producția sa anterioară și condiționându-i destinul. Romeo și Julieta, Iuliu Cezar, Richard al III-lea și altele sunt antrenate în turbionul unui proiect generalizat de refacere. Paralel cu fabricarea piesei, „coautorii”, Shakespeare și S., îi întocmesc, cu mijloacele ficțiunii, o Addenda, unde chestiunile de procedură sunt consemnate în pas cu descoperirea și, mai ales, reduse la numitorul metodologic comun: recitirea. Într-un elan de certă ținută borgesiană, „vărul” Shakespeare scrie ca și cum
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
participativă. Se făcea distincție între învățarea de menținere și învățarea inovativă. Se insista pe ideea că societățile învață ca și indivizii și că învățarea este o calitate posibilă a instituțiilor sau organizațiilor. Ideea n-a rămas fără ecou; unul dintre coautori a înființat în SUA o consultanță de succes pentru „firmele care învață”. Lucrarea a fost premiată de o organizație economică franceză. Înainte de lansare, textul a fost dezbătut într-o reuniune mult mediatizată la Rio de Janeiro, iar regele Spaniei i-
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în 1884 lunar. „Organ al Clubului Profesoral din Craiova”, V.r. are un comitet de redacție format, la prima serie, din profesorii G. M. Fontanin, I. Bombăcilă și D. I. Papilian, grup la care ar trebui adăugat și L. Cl. Raymond, coautor al unui Advertisment preliminariu. Cu o ortografie etimologizantă, care face articolele greu de citit, se anunță un program ce include ideea de „progres retrospectiv” în cultură și în limbă, combătându-se orientarea italienistă a lui Ion Heliade-Rădulescu, dar și ortografia
VOCEA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290617_a_291946]
-
Revista de istorie și teorie literară”, „Cahiers roumaines d’études littéraires”, „Kodikos-code. Ars semiotica” (Tübingen), „Dialogue” (Montpellier) ș.a. Publică volumele De la Théorie du discours poétique (1988), Stil și mentalități (1991), Sensuri din forme (1996) și Sémantiques (1998). De asemenea, este coautor al lucrării Direcții în critica și poetica franceză contemporană (1983). Scrierile lui P. au un pronunțat caracter teoretic. În Stil și mentalități sunt sistematizate și interpretate mai ales opinii actuale referitoare la conceptele de normă, discurs, scriitură, ritm sau semn
POPESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288934_a_290263]
-
limba rusă), precum și al culegerilor de articole Pagini de prietenie literară (1978) și Aprecieri și medalioane literare (1979). P. a coordonat lucrarea colectivă Relațiile literare moldo-ruso-ucrainene (I-II, 1978-1982, în limba rusă), fiind și unul dintre autori. Este, de asemenea, coautor al lucrărilor Istoria literaturii moldovenești (1958), Relații literare și folclorice moldo-ruso-ucrainene (1967), Istoria literaturii moldovenești (II, 1988) ș.a. Colaborează la întocmirea unor enciclopedii și culegeri de folclor din Basarabia și Ucraina. A scris și câteva romane, excesiv politizate: Nistru în
POPOVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288963_a_290292]
-
realizate și de D. Ciurezu (din Kuprin) sau de Ioan Cazacu (din Merejkovski). La rubrică de teatru sunt găzduite fragmente din comedia Păcală de Horia Furtună, piese într-un act semnate de Ion Foți și de Romulus P. Voinescu (uneori coautori). Rubrică de istorie, intitulată „Din trecutul nostru”, este ținută de Nestor Urechia (și sub pseudonimele N. Pan și Stroe Milescu), dar mai ales de Em. C. Grigoraș, care publică prezentări ale lui Dimitrie Cantemir, reproducând și fragmente din Istoria ieroglifica
PROPILEE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289042_a_290371]
-
talent. Tot el, sub inițiala G., publică în fiecare număr note bibliografice, atent și informat scrise, la cărți precum Monologuri în versuri de N. Țincu, Nuvele de I.T. Florescu, Petale de Caton Theodorian ș.a. Colaborează N.G. Rădulescu-Niger și N. Țincu, coautori ai dramei Doamna Chiajna, N. Vaschide cu versuri și proză, Mircea Demetriade, Scarlat Orăscu, epigon eminescian, poet sensibil și discret, precum și D. Teleor, cu bune schițe de moravuri sau satirice, și un R. Cotorca, prozator înzestrat cu spirit de observație
REVISTA ALEXANDRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289182_a_290511]