4,113 matches
-
într-un somn reparator. Spre surprinderea și bucuria noastră, când s-a trezit, fierbințeala îi scăzuse și puteam vorbi cu el. La prânz, Axel a spus că îi e foame și femeia lui l-a hrănit cu o ciorbă de cocoș delicioasă, am mâncat și eu cu mare plăcere din ea. După amiază, Axel a tras un somn bun și tocmai când mă gândeam că trebuie să plec și nu știam cum să îl găsesc pe mujicul care mă adusese, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
alături o pasăre își striga numele. Rândunelele harnice săgetau văzduhul. Berzele din vârful unui stâlp de înaltă tensiune clămpăneau în liniștea înserării. Găinile cotcodăceau, curcanii tușeau, grăsunii guițau ca protest la unele intenții ale stăpânilor. Un păun suna alarma. Numai cocoșul țanțoș își vedea de meserie, bucuros că a scăpat și de data asta; în timp ce domnul Vasile transfera în damigenele din cramă tării cu damfuri de pergamute și licori de Cotnari și Bucium ce au prins cămașă la doagă de dud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
participarea până pe 12.05 a.c. la tel. ... între orele... Doamna împreună cu bucătăreasa șefă de la Central și cu două gospodine, toate fostele ei eleve, s-au ocupat de prepararea bucatelor: antreuri și gustări calde și reci, budinci și salate, răcituri de cocoș, ciorbe răcoritoare, sarmale în foi de viță și de varză, fripturi de purcel, mânzat și pasăre, toate degresate și bine pătrunse, deserturi de mai multe feluri, salate și torturi de fructe, tortul miresei, pachete cu gustări pentru drumul de întoarcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
alături o pasăre își striga numele. Rândunelele harnice săgetau văzduhul. Berzele din vârful unui stâlp de înaltă tensiune clămpăneau în liniștea înserării. Găinile cotcodăceau, curcanii tușeau, grăsunii guițau ca protest la unele intenții ale stăpânilor. Un păun suna alarma. Numai cocoșul țanțoș își vedea de meserie, bucuros că a scăpat și de data asta; în timp ce domnul Vasile transfera în damigenele din cramă tării cu damfuri de pergamute și licori de Cotnari și Bucium ce au prins cămașă la doagă de dud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de litere Doina POPA, Ca frunza-n vânt Gheorghe SCHWARTZ, Hotarele istorice Gheorghe SCHWARTZ, Justiția suverană sau adevăratul tratat de drept procedural Constantin SIMIRAD, Pelerin prin două milenii Dan TOMORUG, Hotarul zeilor Eugen URICARU, Complotul sau Leonard Bîlbîie contra banditului Cocoș Lucian ZUP, Manual de jocuri pentru copii În curs de editare: Mara Magda MAFTEI, Și dacă omul vrea să fie fericit 7
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
să-ți arat pașaportul? Nu vrei să știi de câți ani fac umbră pământului? Dacă port o șapcă de adolescentă, crezi că sunt și adolescentă? Everestimea Ta, mergi de-ți mai caută o cămilă virgină, construiește o insulă cu două cocoașe, aruncă pe cocoașa cea mai mare șapca de care te-ai îndrăgostit și pleacă din Little Cayman, nu vezi că ai sporit, deja, nepermis de mult, cu alaiul tău șeicesc, populația insulei? Nu vezi că paradisul "Frații Grimm" are nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
vișin mai mic. Între cei doi copaci și după ei, se vede pământul, cu iarba sa foarte puțin umedă, și alți puiuți de copaci foarte mici ca înălțime. Tabloul e maiestuos. Sufăr pentru că nu sunt pictor. Iar înainte de zori cântă cocoșul. Dimineața, între zori și acea parte a ei mai binevoitoare și mai plină de viață, bat clopotele iar și iar, de la mai multe biserici din zonă. Apoi se aude plăcutul, îndrăgitul zgomot uniform al autoturismelor, claxoanelor, vieții orașului de zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
uneia dintre cele mai fertile și mai fascinante culturi contemporane, la baza căreia stă convingerea fermă că valoarea colectivă este superioară celei individuale. Darurile zeiței Amaterasu În peșteră, își lăsă capul în mâini. De afară, se auzi primul cântat al cocoșilor. Amaterasu își aminti atunci, fără să știe de ce, că se născuse din apa cu care tatăl său își purificase ochiul stâng. În fața intrării începuseră să se adune cele opt milioane de zei. Pe câmpurile pustiite, oamenii mureau chiar în această
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
socoteală. Uitând de sine, Ama-no-Uzume își descoperi, în dansul nebun, coapsele. Sub arborele Sakaki, de care se legănau în vânt, atârnând, oglinda și giuvaerul, coapsele ei se răsuciră. Vuietul zeilor pătrunse până la cea ademenită. De ce hohoteau nemuritorii? De ce străpungea țipătul cocoșilor pereții subțiri ai împărăției sale? De ce scrijelise fratele său, pe șaua calului mort, nu întotdeauna sunt lucrurile atât de negre și de albe precum par? Șoldurile dansatoarei fluturau în extaz. Pe albia de bambus, ispita se întrupa. Milioane de zei
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
întâlnire să aibă loc, intrarea în peșteră fu ferecată cu frânghia vrăjită din paie de orez. Amaterasu, ținută strâns de opt milioane de zei orbiți de strălucirea celei regăsite, fu silită să-și reia locul în lumea de deasupra. Strigătul cocoșilor pecetlui zorile. Atunci când, peste multă vreme, Amaterasu își trimise nepotul, pe Ninigi, Celestul Orezului, să aducă pacea în Japonia negrelor începuturi, ea îi înmână cele trei daruri: Sabia curajului, primită de la fratele vinovat, care își ceruse astfel iertare, Giuvaerul de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
măiastră, ciocârlia, era mare dirijor cu brotacul la trombon, rândunica la chitară, vrăbiuța la vioară, ursul la violoncel. Lupul își ascuțea dinții în coada unui miel, iepurele bătea step în pălăria unui vânător iar vulpea fericită pentru că în poieniță un cocoș îi închina batista la o periniță. Când o porumbiță curta un cioroi mititel, mierla fredona un nou cântecel și greierul s-a abonat la corul ce-ndată s-a înființat. În timp ce pițigoiul își pieptăna creasta la ocarină, privighetoarea scărpina o
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Vântul flutura perdelele lăsând o mărgea ruptă din ploaie să se rostogolească pe covor. CINE SAPĂ GROAPA ALTUIA CADE SIGUR ÎN EA Într-o gospodărie aflată la capătul satului Cristinești înspre Dămileni, printre alte orătănii, trăiau în bună înțelegere doi cocoși, Pripone și Cocone, până când într-o zi din te mir ce fălindu-se prin ogradă, s-au luat la sfadă. Cocone era tânăr, frumos și mândru de tinerețea lui, de aceea când se afla prin ogradă totdeauna mergea și se
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
care câștigă rămâne stăpân deplin peste ogradă, a fost de părere Pripone. Au bătut aripile prietenește stabilind ca peste două săptămâni, să se întâlnească la proces. Fiecare la rândul lui, spera că va rămâne stăpân peste ogradă; Pripone că este cocoș cu vechime și are trecere printre găini... Cocone că este mai tânăr. Zis și făcut, au trecut cele două săptămâni și cu toții s-au prezentat la proces. Curcanul ogrăzii s-a prezentat primul la proces. Fiindcă îndeplinea funcția de judecător
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
-Cocone! Cocone! S-au auzit mai multe glasuri păsărești din mulțime. -Spun pentru ultima oară; închidem aici cazul fără rezultat dacă nu faceți liniște, s-a adresat curcanul mulțimii păsărești. -Are cineva de zis cu referire la procesul celor doi cocoși? a întrebat judecătorul. A urmat un timp de așteptare când nu se auzeau decât șușoteli. -Bine! Nu aveți, atunci grupul de jurați se retrage pentru deliberarea cazului, a anunțat curcanul audiența păsărească. După câteva minute grupul de jurați a revenit
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
ce-și scutura de zor coada albă dar murdară, vă aducem la cunoștință următoarele: Pripone și Cocone vor fi vânduți la târg iar banii astfel obținuți vor fi dați fostului lor stăpân pentru a-și cumpăra un singur și bun cocoș pentru ograda lui. CALUL ȘI CĂȚELUL Un om din Cristinești s-a întors de la pădure obosit și flămând. A deshămat calul și l-a slobozit prin grădină. După ce a mâncat omul s-a dus la cârciumă să se cinstească. După ce
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
într-o bună zi Dondică s-a gândit să plece în lume. Și-a orânduit hainele ponosite și sărace pe care le avea, și-a cioplit un băț dintr-un salcâm tânăr și într-o dimineață, înainte de primul cântat al cocoșilor dus a fost. A mers prin păduri, câmpii și văi. După o bună bucată de vreme a ajuns într-un sat. Și mergând tot așa, pentru că era liniște, Dondică a început a fluiera. De după un gard, înalt peste măsură, cineva
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
pe razele blânde umbra își desenau, animale peste tot mișunau iar păsările pe la cuiburi sporovăiau. După un somn profund, crăiasa a fost întâmpinată cu zâmbete molatice de flori și foșnet viu al pădurii. Își aținti urechile după tufișuri, când un cocoș dădu semnalul să anunțe că peste bătătură este stăpân și nu are chef de izbitură. Dacă totuși încearcă cineva a-l supăra, va fi vai de creasta sa. Așa a aflat crăiasa că a ajuns și a găsit unde locuiește
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
aceea întotdeauna am fost convins că fagul este alesul spiritelor dintre aștri. Prima plantă care se naște în pădurea de fag este sfântul ghiocel care anunță primăvara, urmat de către floarea-paștelui care se naște în prima zi de Paște, apoi coada cocoșului care se naște în ziua a doua de Paște și leurda în ziua a treia de Paște a acestei sfinte sărbători. Toate aceste flori au culoarea albă care simbolizează Marea sărbătoare a pământului Învierea Domnului Iisus Hristos. După sărbătorile de
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
fie considerată o circumstanță atenuantă. Însă, pe cuvântul meu de basc, În momentul acela puțin Îmi păsa. Așa că, precum de atâtea ori Îl văzusem făcând pe căpitan, am verificat pe pipăite cremenea, care era la locul ei, și am tras cocoșul, Încercând să-i atenuez țăcănitul cu capa. Apoi am strecurat pistolul Între pieptar și cămașă, l-am armat și pe al doilea și am rămas cu el Într-o mână, ținând spada În cealaltă. Capa fiind În sfârșit goală, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
deci nu poate fi răsucit într-un rulou, își aduce mâncare cu ea în rucsac, pantofii solizi și-i lasă întotdeauna la ușa de la intrare, iar pe obrazul drept are un semn din naștere care arată ca o creastă de cocoș. Are o voce întunecată și plăcută, care pare să nu îmbătrânească. Și citește exact așa cum trebuie citit, cu inteligență, uimire și îndoială, iar ideile apar pe măsură ce le pronunță. Pauzele sunt pline de mirare. în spatele limbii ei suedeze se aude tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
explicațiile pline de răbdare ale ghizilor am învățat numele artiștilor, ale tablourilor și imaginilor, ale culorilor și perioadelor, precum și cum se amestecau perioadele și culorile, devenind artă. Pentru mine au fost câțiva ani de puternică și incontestabilă dragoste. în Jocul cocoșilor de munte al lui Ehrenstrahl culoarea de un roșu ruginiu a vârfului de aripă înălțată spre cer a cocoșului, pe un fond verde-auriu, sugerează acea concordanță între aproape și infinit care poate fi găsită doar în pictură. Christian Thum lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
cum se amestecau perioadele și culorile, devenind artă. Pentru mine au fost câțiva ani de puternică și incontestabilă dragoste. în Jocul cocoșilor de munte al lui Ehrenstrahl culoarea de un roșu ruginiu a vârfului de aripă înălțată spre cer a cocoșului, pe un fond verde-auriu, sugerează acea concordanță între aproape și infinit care poate fi găsită doar în pictură. Christian Thum lasă dinții craniului să se odihnească pe un manuscris care în mod sigur este lipsit de litere, o alegorie simpatică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
să aproximeze ora cu cinci minute în plus sau în minus, nu însemna prea mult... Nu erau împovărați de munci care să ceară punctualitate de cronometru; viața lor - în linii mari - se scurgea după mersul soarelui, după cer și cântatul cocoșilor. Iar ceasuri, vorba ceea, mai aveau și ei, câte unii. Lângă gard, încet, încet, s-au strâns oameni puzderie. Priveau nedumeriți orologiul ridicat în vârful turnului și făceau tot felul de presupuneri. Unii spuneau că o să cânte, alții că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Ștefan Iordache zîmbea ca un prinț sau făcea un giumbușluc. Ca un bufon. Și tensiunile se scurgeau, ca prin minune, prin lemnul crăpat al scenei. Emil Boroghină era ca un arc, atent la toți și la toate, era ca un cocoș țanțoș și îmi spunea "va fi un spectacol mare!". Ilie Gheorghe avea ochii dilatați ca să absoarbă, sănătos, șansa lui de a fi acolo, atunci. Mirela Cioabă și Valer Dellakeza îmi păreau că plutesc. Tudor Gheorghe își răsucea, mucalit, mustățile. Le-
Salve pentru general by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8056_a_9381]
-
mult prea puternic de cele lumești. N-am să dau un exemplu din zona ortodoxiei, pentru că ai noștri sunt iritabili la maximum. Am să mă refer la protestanți. Un enoriaș din parohia preotului luteran Eginald Schlattner - binecunoscutul autor al volumelor Cocoșul decapitat, Mănușile roșii, Pianul din ceață - nu face nici un secret din felul în care a ajuns membru al congregației din Roșia, deși nu vorbește nici germana, nici maghiara. Nu are nici o importanță că respectivul e de origine rromă. Importantă e
Credeți în Dumnezeu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8065_a_9390]