965 matches
-
se pune sfecla, dată pe răzătoare sau tăiată cât mai mărunt. Separat se pune borșul la fiert, iar când dă în clocot, se adaugă peste celelalte legume. Se potrivește de sare, se ia de pe foc, și la final se adaugă codițe de ceapă verde și leușteanul și pătrunjelul tocate mărunt. Se servește cu smântână sau cu iaurt. Ciorbă de legume (rețetă din zona Moldovei) INGREDIENTE: * 2 cartofi, * un morcov, * o varză, * o țelină, * un ardei gras verde, * un fir de praz
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
farfurii sau platouri întinse. Salată de vinete (rețetă din regiunea Balș) INGREDIENTE: * vinete, * ulei, * ceapă (nu e obligatoriu), * sau maioneză de soia, * zeama de al o lămâie, * sau usturoi, MOD DE PREPARARE: Vinetele se spală, se zvântă, li se taie codițele, se așează în tava aragazului, cât mai aproape de flacără și se coc în cuptor, întorcându-le și pe partea opusă. Se așează în altă tavă, se despică la bază, se lasă să se scurgă bine zeama din interior. Apoi se
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
povestea. O poveste tare încurcată și complicată, despre două fetițe. Una e sufletul taberei de la Movila Iazului. Are nouă ani, e toată numai bucle și năstrușnicii și-o cheamă Luise. Cealaltă abia a ajuns. Părul e strâns împletit în două codițe, iar mutrița - serioasă. Ea e Lotte și are o mămică. Luise are doar tătic. În afară de asta, seamănă ca două picături de apă. Părinții din fotografie Nu-i de ici, de colo să vezi într-o zi cum coboară din autobuz
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
diametru, cu aspect umed, colțuroase, galbene-cafenii la început, apoi brune. Petele de pe tulpini, care sunt alungite, verzi-măslinii, pot să se unească și să dea naștere la dungi brune de până la 1,5 mm lungime, situate la locul de prindere a codiței frunzei. Infecțiile primare, timpurii, pot produce uscarea florilor și uscarea primelor păstăi mici. Infecțiile secundare, târzii, se manifestă pe păstăi sub formă de pete circulare sau neregulate ca formă, de 3-8 mm în diametru, cu aspect umed, de culoare galbenă-brunie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cultivatoare de bob. A fost descrisă în 1874 iar la noi în țară este semnalată din 1941 de către Tr. Săvulescu. și Olga Săvulescu. Simptome. Pe toate organele aeriene apar pete circulare de decolorare dispuse în special în lungul nervurilor și codițelor frunzelor și mai puțin pe tulpini. În centrul petelor apar fructificațiile cu spori sub forma unor puncte foarte mici, greu vizibile și în jurul lor se găsesc niște cupe galbene, dispuse în cercuri sau elipse. Apariția acestor formațiuni are loc primăvara
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sub forma unor puncte foarte mici, greu vizibile și în jurul lor se găsesc niște cupe galbene, dispuse în cercuri sau elipse. Apariția acestor formațiuni are loc primăvara devreme și este destul de rar întâlnită. Aspectele cele mai caracteristice apar pe frunze, codițele frunzelor, tulpini și păstăi sub forma unor pete mici brun-roșiatice cu aspect prăfos (fructificații cu spori de vară), iar mai târziu pete brune închis, prăfoase (fructificații cu spori de rezistență). Pe tulpini și cozile frunzelor apariția acestor fructificații poate da
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prezintă un mozaic slab intre nervuri. Simptomele dispar în perioada caldă din vară la temperaturi mai mari de +24șC sau în perioadele cu temperaturi sub 10șC, pentru ca în toamnă să se observe zone necrotice (arsuri) pe suprafața frunzei sau pe codița ei. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului în natură se face prin tuberculi (de la an la an) sau prin contactul direct între plantele sănătoase cu cele bolnave. Răspândirea virusului o fac sporii de la ciuperca ce produce râia neagră, cuscuta și insectele. 3.1
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Pe fața inferioară a frunzelor apare un puf fin albicios, alcătuit din miceliul ciupercii. Vremea umedă și răcoroasă favorizează extinderea ciupercii așa încât, întreaga suprafață a frunzelor se brunifică. În condiții de temperatură scăzută (+10, +15șC) și umiditate ridicată se brunifică codițele frunzelor și chiar vârfurile lăstarilor împreună cu toate frunzele superioare. Tuberculii atacați au pe suprafața lor zone brune cenușii, cu țesuturile puțin scufundate. În timp, pe suprafața zonei brune se observă cum progresează spre centru o colorație cenușie-difuză. Secțiunile atacate ținute
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
variabile fiind în funcție de condițiile climatice ale zonei și de sensibilitatea hibridului sau a soiului cultivat. Simptome. Boala se manifestă pe frunze și tulpini, rareori pe palarii. Atacul pe frunze începe de la vârful lor printr-o decolorare ce se extinde spre codița frunzei și spre marginile frunzei. Zona atacată se brunifică, datorită țesuturilor arse, iar ciuperca rămâne viabilă în zona mare de decolorare, ce înconjură petele brune. Pe tulpini apar pete brune, ce se extind în cercuri concentrice până acoperă tulpina de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
2 luni), timp în care planta parazitată nu poate fi depistată. Tulpinile ei sunt drepte, de 40 cm înălțime, 2,5 cm în diametru la bază, neramificate, de culoare gălbuie cu reflexe violacei, acoperite cu perișori (fig.74). Florile fără codițe au culoare gălbuie sau albăstruie cu nuanțe violacei și se deschid în lunile iunie-iulie. Fructul este o capsulă ce conține 1200-1500 semințe foarte mici, ovoidalungite, cenușii închis la culoare, aspre și aripate (au pe margini o membrană). Aceste semințe fiind
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
umed, cu centrul galben deschis și cu margini brune înconjurate de un inel galben. Petele au până la 2-3 mm în diametru, apoi se unesc și în cele din urmă țesuturile se brunifică. Decolorarea și uscarea frunzelor progresează de la vârf spre codiță. Pe partea inferioară a zonelor atacate apare o peliculă de exudat bacterian, sub care, pe tulpini apar chiar mici răni. În faza finală a bolii, frunzele, codițele frunzelor și tulpinile se înnegresc și se usucă. Transmitere-răspândire. Agentul patogen se răspândește
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din urmă țesuturile se brunifică. Decolorarea și uscarea frunzelor progresează de la vârf spre codiță. Pe partea inferioară a zonelor atacate apare o peliculă de exudat bacterian, sub care, pe tulpini apar chiar mici răni. În faza finală a bolii, frunzele, codițele frunzelor și tulpinile se înnegresc și se usucă. Transmitere-răspândire. Agentul patogen se răspândește în culturi prin peliculele de exudat bacterian, desprinse de pe plante și duse de vânt. De la un an la altul rezistă pe baza tulpinilor atacate sau pe teren
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și I. Rădulescu în 1933, din mai multe localități ale Moldovei. Simptome. Pe frunzele de lucernă apar pete neregulate, transparente, gălbui, în dreptul cărora pe fața inferioară apare un puf alb-cenușiu. Frunzulițele se îngălbenesc, apoi se brunifică și se desprind de pe codiță (fig. 90). Transmitere răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul sub formă de spori de rezistență sau miceliu în plantele atacate. În cursul vegetației prima infecție este asigurată de miceliile provenite din germinarea sporilor de rezistență, iar infecțiile ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
strome în frunzele căzute 7.2.6.Rugina trifoiului Uromyces trifolii. Boala este răspândită în America, Europa, Noua Zeelandă, Japonia, Asia, Australia și Africa de Nord, producând pagube destul de mari în ceea ce privește producția de fân. Simptome. Primăvara se observă pe nervurile frunzelor șI pe codițe, pusncte proeminente, galbene, aglomerate ce produc deformarea organelor. Ceva mai târziu, apar puncte brune, apoi negre și prăfoase. Frunzele se răsucesc și se usucă premature (fig. 94). Transmitere-răspândire Ciuperca rezistă de la un an la altul sub formă de spori de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
inferioară a frunzelor, în dreptul petelor apare un puf, nu prea dens, de culoare albă. Cozile frunzelor, lăstarii și tulpinile atacate, prezintă pete alungite brune, superficiale, fără puf albicios (fig. 102). Inflorescențele atacate prezintă pe frunzulițele de la baza florilor și pe codițele lor, zone brune, se usucă și cad. Atacul semnificativ este cel de pe fructe, acestea putând fi parazitate în toate fazele de dezvoltare. Ciuperca pătrunde pe la locul de prindere a fructului, produce pete mari brune-olivacei și cu rapiditate distruge tot fructul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
planta se ofilește și după două săptămâni se usucă.Pe țesuturi și mai ales în interiorul tulpinilor atacate, apar în miceliu, corpi negri scleroții ciupercii. În condiții de umiditate excesivă, pot fi atacate și fructele care după înmuiere se desprind de codițe și cad. Îngrășămintele organice în exces, umiditatea mare și temperatura de 20șC sunt factorii favorizanți, ce asigură extinderea rapidă a atacului în sere. Transmitere-răspândire. Scleroții germinează în solurile umede și formează, în mod obișnuit, filamente de infecție ce vor pătrunde
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
puf albicioas. Țesuturile afectate se decolorează, se brunifică și se usucă. Tulpinile atacate au la bază o zonă inelară, verde închis apoi cafeniebrună, ceea ce produce imediat ofilirea și uscarea plantelor. Fructele atacate de obicei prin trecerea miceliului din tulpină prin codiță, prezintă pete apoase, verzi închis apoi galbene, în dreptul cărora țesuturile se scufundă și se usucă sau, se acoperă cu mucegai fin albicios. Uneori pe zonele afectate se grefează ciuperci ca, Alternaria capsici-annui. Sămânța din fructele atacate poate putrezi sau, are
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Boală descrisă inițial în Italia a mai fost semnalată în Franța și din 1975 în culturile de vinete din România. Simptome. Plantele virotice se recunosc ușor datorită înălțimii mult reduse (50 %) și a unor pete alungite, brune, pe tulpini și codițele frunzelor. Petele brune-deschis devin brune închis, apoi țesuturile se scufundă și frunza sau planta tânără se usucă. La soiurile mai rezistente, apare un simptom de mozaicare slabă. Transmitere-răspândire. În cultură virusul se transmite prin contactul dintre plante, iar de la un
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În prima parte a evoluției sale, această boală prezintă simptome asemănătoare fuzariozei, produce o ofilire înceată a celei de a 3-4 frunze de pe tulpină. Ofilirea începe în perioada de înflorire-fructificare și este însoțită de îngălbenirea și arsura limbului frunzelor, în timp ce codița rămâne normală, neveștejită. Ofilirea se extinde apoi în sus și în jos la restul frunzelor, în special pe spațiul dintre nervurile care rămân verzi. În final se îngălbenesc și cozile, se usucă, pe ele altârnând frunzele uscate (fig. 119 b
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Simptome. Putrezirea umedă se observă în a doua parte a vegetației la culturile de crucifere, în anii ploioși sau pe solele unde nu are loc scurgerea apei în mod normal. La varză atacul se observă la locul de prindere a codiței frunzei de cocean, unde apare mai întâi un putregai umed, gălbui, apoi cenușiu. Dacă există umiditate atmosferică mare, atacul cuprinde în întregime căpățâna, transformând-o într-o masă de mucilagiu urât mirositoare, iar căpățâna în scurt timp cade de pe cocean
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
bolii, epiderma frunzei crapă și petele iau aspect prăfos, datorită eliminării sporilor (fig. 124). Frunzele cu multe pete unite se usucă înainte de vreme. Tulpinile atacate se îngroașă, se îndoaie, se răsucesc și în final se usucă. Florile atacate prezintă o codiță alungită, curbată; frunzulițele de la baza florii se alungesc, devin lungi, groase, iar petalele își schimbă culoarea în verde și floarea nu leagă. Fructele (păstăile) atacate devin mari, groase, crapă și se usucă fără a forma semințe. Hreanul atacat prezintă în afară de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vegetație a mugurilor axilari și deci a opririi în dezvoltare a lăstarilor terminali. Ca aspect general, pomii sunt foarte rămuroși, tufoși, lăstarii prezentând o creștere aproape verticală. Frunzele au dimensiuni mai mici decât cele ce aparțin pomilor sănătoși, mugurii au codițe, iar fructele sunt fără gust și de dimensiuni reduse. Toate aceste simptome duc la reducerea an de an a recoltelor, atât cantitativ cât și calitativ și în final la uscarea pomilor. Transmitere-răspândire. Soiurile Jonathan, Red Delicious, Golden delicious, Booskoop, London
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
scoarța ramurilor tinere și fructele. Arsura inflorescențelor apare primăvara devreme, florile au aspect umed, se ofilesc, se brunifică și apoi se înnegresc. Infecția progresează către coada florii, care apare umedă și apoi se înnegrește. Pe timp umed și călduros pe codițele atacate apar picături de lichid ce conțin numeroase bacterii. Acestea trec foarte repede de la inflorescențe la lăstari și apoi la ramuri, intrarea făcându-se prin lenticelele, osteolele (deschideri naturale) din scoarță, sau prin răni. Frunzele se brunifică, apoi se înnegresc
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
să rămână atârnate pe pomi și în timpul iernii. Acest ultim aspect parazitar poartă numele de "mumifierea fructelor". La unele fructele ciuperca poate produce un "putregai al inimii", vizibil la exterior doar printr-o pată brună la locul de inserție al codiței sau în partea opusă acesteia (fig. 151). Atacul de monilioză produce pagube mari aproape de maturitatea fructelor, iar infecțiile târzii care au loc în timpul recoltării, se manifestă în depozite. După parcurgerea a două ierni, din scleroții fructelor mumifiate care au fost
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
flori, fructe și ramuri tinere. În primăvară, după apariția frunzelor tinere, acestea prezintă brunificări în special dea lungul nervurilor. În dreptul porțiunilor atacate, pe vreme umedă, ciuperca formează micelii cu spori care au culoarea galbenă-cenușie. Sporii infectează florile, iar miceliul prin codiță, ajunge din nou în lăstari și frunze. În primăverile ploioase aceste infecții au loc în masă și se ajunge la distrugerea unui număr mare de ramuri cu frunze și flori. Miceliul din interiorul florilor formează scleroți din care în anii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]