KorAP: Find »[drukola/base=codificare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...192 >

4,782 matches

Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511

Codificarea restrînsă Pentru a redacta un raport organizat în jurul unei scheme principale și care să organizeze notele de observație, trebuie sa operez o alegere și să extrag din date una sau două teme. Lectură notelor va fi deci selectivă, iar codificarea lor se va limita la cele care au sugerat și care ilustrează tema reținută. În raport cu interesul meu pentru relațiile între personalul subaltern și o clientela aparținînd unei clase superioare, în principal feminină, decid să-mi examinez din nou notele, nelimitîndu-mă

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
pentru relațiile între personalul subaltern și o clientela aparținînd unei clase superioare, în principal feminină, decid să-mi examinez din nou notele, nelimitîndu-mă la interacțiunile efective între aceste două categorii de agenți. Pentru a opera comparații, însoțesc această etapă de codificare cu lectură diferitelor studii, unele consacrate vînzării în magazine de haine de mîna a doua [Wiseman, 1979] și altele dintr-un sector diferit de vînzare, acela al automobilelor [S. J. Miller, 1964]. • O regularitate a secvențelor Îmi parcurg notele din

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
articol, vînzătorul sau vînzătoarea intervine, apare un dialog, articolul este prezentat și comentat, clienta îl încearcă, intrînd într-o cabina, un nou dialog, clienta se decide singură sau dialogînd cu vînzătorul și, eventual, cumpăra. Se deschid mai multe direcții de codificare: să adoptăm, spre exemplu, schemă de prezentare cronologică, marcînd suită de secvențe și analizîndu-le una cîte una, plecînd de la cazurile particulare observate. E necesar să analizăm în continuare, cum sugera și Erving Goffman de exemplu, regulile implicite necesare îndeplinirii fiecăreia

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
să vă ajut?" drept schița de control progresiv a unui client de apartenență socială elevata de către un angajat cu statut inferior și dispunînd de o competență destul de puțin diferită de cea a cumpărătorului. Aceasta va fi schemă mea principala de codificare, cuprinzînd o mare parte din date. Astfel, caut pe parcursul etapelor de interactiune momentul în cursul căruia perspectivele participanților se apropie în chiar interpretarea tuturor elementelor situației. Notele de observație luate în momentul încercării articolelor de către client oferă lista cea mai

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
sînt prea slabă aici" [același gest că precedentul]. El: "Înseamnă că nu puneți niciodată un decolteu?". Ea nu răspunde și cere să încerce un tricou declarînd: " Am să-l încerc fără nimic pe dedesubt". Dezamăgită, renunță" [Peretz, 1992, p. 69]. Codificarea notelor reținute se urmărește în lumina acestui caz: două întrebări, puse în stadiul de lectură exhaustiva, revin: vînzătoarele sînt mai competențe în a-și impune punctul de vedere clientelor decît omologii lor masculini? Apar diferențe semnificative dacă personalul poartă sau

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
stadiu, redactorul analizează pertinenta datelor reținute: sînt ele singulare și non-generalizabile? Actele ar putea fi anecdotele, cuvintele, discuțiile, caracteristicile rezultate. Anchetă rezultă din studiul cvasi-exhaustiv al unui caz sau mai multor cazuri cu titlu comparativ, iar durată observațiilor garantează validitatea. Codificarea datelor și aranjarea lor constituie o procedură de generalizare internă. Ceea ce trebuie cu adevarat, de acum înainte, să preocupe mai mult observatorul este frecvență datelor observate în sînul mediului, si nu reprezentativitatea mediului într-un ansamblu mai larg. Cum remarcau

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
o interpretare sociologică. Interpretarea datelor de observație nu se efectuează plecînd de la o ipoteză sociologică formulată înainte de a purcede la ancheta, cu excepția cazului în care aceasta are ca obiect verificarea unui model general sau a variațiilor sale (exemplu: Sirota [1988]). Codificarea lor este ghidată de una sau mai multe întrebări, pe care cercetătorul le elaborează pe parcursul unui du-te-vino între cultură sociologică de care el dispune, cultura însușita în cursul observației și, în fine, propria să experiență socială. Formatarea datelor de observație

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
observate (și înregistrate inițial în note) în textul final implică alegerea unui mod de redactare. Într-adevăr, în această parte a textului în care un loc de vîrf îl ocupă analiza datelor și redactarea notelor inițiale de observație reținute în timpul codificării, autorul dispune de două soluții. Un text de tip A care cuprinde frazele de interpretare a datelor și frazele rezumînd situații particulare rezultate din notele originale de observație. Un text de tip B salvează notele inițiale ale observației și le

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
de tip B și B' Autorul compune, în principal plecînd de la notele de observație reținute dintre care numeroase extrase sînt prezentate cu titlu de exemplu -, o analiză incluzînd evenimente și situații ale căror circumstanțe particulare sînt precizate. Situațiile alese după codificare au un anumit grad de generalitate și aparțin unei clase de evenimente, în timp ce cititorul are sub ochi relația cazurilor identificabile**. Nadège Planson [1996] a observat activitatea zilnică a peronalului unei case de bătrîni. Într-un capitol consacrat relațiilor între personal

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
notelor ........................................................................ Primele lucruri necesare la debutul observației .......................... Grila de observație ...................................................................... Limitele grilei .............................................................................. Jurnalul de teren: note privind metodă și succesiunea episoadelor .............................................................. 3. Scrierea notelor de observație ....................................................... Cîteva obiceiuri ale debutantului ................................................ Dialogul, o formă tipică de interacțiune ..................................... Sfaturi pentru redactare ............................................................... V. CODIFICAREA ȘI PREZENTAREA REZULTATELOR ............... 1. Organizarea muncii ....................................................................... Încheierea observației ................................................................. Datele disponibile la finalul observației ..................................... 2. Codificarea datelor de observație ................................................. Specificitatea acestui tip de codificare ........................................ Analiza exhaustiva ...................................................................... Codificarea restrînsă ................................................................... Integrarea notelor în raportul final .............................................. CONCLUZIE .......................................................................................... BIBLIOGRAFIE ..................................................................................... 5 21 24 25 25 27

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
note privind metodă și succesiunea episoadelor .............................................................. 3. Scrierea notelor de observație ....................................................... Cîteva obiceiuri ale debutantului ................................................ Dialogul, o formă tipică de interacțiune ..................................... Sfaturi pentru redactare ............................................................... V. CODIFICAREA ȘI PREZENTAREA REZULTATELOR ............... 1. Organizarea muncii ....................................................................... Încheierea observației ................................................................. Datele disponibile la finalul observației ..................................... 2. Codificarea datelor de observație ................................................. Specificitatea acestui tip de codificare ........................................ Analiza exhaustiva ...................................................................... Codificarea restrînsă ................................................................... Integrarea notelor în raportul final .............................................. CONCLUZIE .......................................................................................... BIBLIOGRAFIE ..................................................................................... 5 21 24 25 25 27 29 29 29 30 32 34 35 36 37 38 40 40 41 43 45

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
notelor de observație ....................................................... Cîteva obiceiuri ale debutantului ................................................ Dialogul, o formă tipică de interacțiune ..................................... Sfaturi pentru redactare ............................................................... V. CODIFICAREA ȘI PREZENTAREA REZULTATELOR ............... 1. Organizarea muncii ....................................................................... Încheierea observației ................................................................. Datele disponibile la finalul observației ..................................... 2. Codificarea datelor de observație ................................................. Specificitatea acestui tip de codificare ........................................ Analiza exhaustiva ...................................................................... Codificarea restrînsă ................................................................... Integrarea notelor în raportul final .............................................. CONCLUZIE .......................................................................................... BIBLIOGRAFIE ..................................................................................... 5 21 24 25 25 27 29 29 29 30 32 34 35 36 37 38 40 40 41 43 45 49 51 51 52 53 54 54 55

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
Cîteva obiceiuri ale debutantului ................................................ Dialogul, o formă tipică de interacțiune ..................................... Sfaturi pentru redactare ............................................................... V. CODIFICAREA ȘI PREZENTAREA REZULTATELOR ............... 1. Organizarea muncii ....................................................................... Încheierea observației ................................................................. Datele disponibile la finalul observației ..................................... 2. Codificarea datelor de observație ................................................. Specificitatea acestui tip de codificare ........................................ Analiza exhaustiva ...................................................................... Codificarea restrînsă ................................................................... Integrarea notelor în raportul final .............................................. CONCLUZIE .......................................................................................... BIBLIOGRAFIE ..................................................................................... 5 21 24 25 25 27 29 29 29 30 32 34 35 36 37 38 40 40 41 43 45 49 51 51 52 53 54 54 55 57 59 59

by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825

modificarea Convenției de la Belgrad privind regimul de navigație pe Dunăre (sesiunile de la Bratislava și Moscova); reuniuni în cadrul Tratatului de la Varșovia ș.a. 8. A participat la conferințele diplomatice organizate de O.N.U., la Viena, unde s-au adoptat convențiile pentru codificarea dreptului internațional (Conferința din 1963, referitoare la dreptul consular; cea din 1986, referitoare la dreptul tratatelor; a elaborat documentele pentru participarea la Conferința de codificare a dreptului diplomatic și altele), unde a reprezentat România și, de asemenea, Consiliul O.N.

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
conferințele diplomatice organizate de O.N.U., la Viena, unde s-au adoptat convențiile pentru codificarea dreptului internațional (Conferința din 1963, referitoare la dreptul consular; cea din 1986, referitoare la dreptul tratatelor; a elaborat documentele pentru participarea la Conferința de codificare a dreptului diplomatic și altele), unde a reprezentat România și, de asemenea, Consiliul O.N.U. pentru Namibia; în documentele acestor conferințe, figurează textul intervențiilor pe care le-a făcut, iar în unele convenții, sunt încorporate și amendamentele pe care

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
2006, p.70 și urm. * Peut-on encore admettre ľutilisation des forces armés dans les relations entre Etats, dans les conditions de ľaffirmation du droit international humanitaire?, în La Science du Droit Réalités et perspectives, Bucarest, 2004, p.257 și urm. * Codificarea dreptului consular, în Justiția Nouă, nr.5/1964, p.49 și urm. * Considerațiuni cu privire la jurisdicția Curții Penale Internaționale (Haga), în Revista de drept public, nr.4/2005, p.60 și urm. * Statutul Tribunalului Internațional de la Haga, în Revista Română de

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
forma documentelor diplomatice declarații, intervenții și amendamente la text, făcute în numele statului român ori cu titlu personal, în cadrul unor conferințe sau reuniuni internaționale ori seminarii; textele în cauză se află în documentele acestora. * Conferințele diplomatice cu plenipotențiari de la Viena pentru codificarea dreptului internațional (Dreptul consular 1963 și Dreptul tratatelor 1986) * Comisia ONU pentru societățile transnaționale (1980-1985) și Grupul ei de lucru care a elaborat Codul de conduită pentru societățile transnaționale * Reuniunea de experți ONU New-York, organizată de UNITAR, referitor la dezvoltarea

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
tinerilor diplomați care au avut șansa să participe cu dânsul, atât la negocieri bilaterale, cât și multilaterale. În calitate de consilier în Centrala M.A.E., domnul Anghel a participat, între altele, la Conferințele O.N.U pe diferite teme, toate vizând codificarea progresivă a dreptului internațional. Dintre acestea l-au marcat, în mod deosebit, Conferințele O.N.U., în cadrul cărora au fost adoptate Convenția de la Viena din anul 1963 asupra dreptului consular și Convenția din 1986 privind dreptul tratatelor. Din cele peste

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Kiprianou, la recepția oferită cu ocazia plecării de la post a reprezentantului României La ceremonia de prezentare a Scrisorilor de acreditare la Regina Beatrix a Olandei Președinte al Comitetului Birourilor Reunite pentru Protecția Proprietății Intelectuale (1966, Geneva) Conferința de la Viena pentru codificarea Convenției cu privire la relațiile consulare (1963) Președinte al Comitetului de lucru pentru elaborarea documentelor pentru Conferința de la Stockholm (1967), unde s-a înființat O.M.P.I. (1966, Geneva) Semnarea Acordului de asistență juridică dintre România și Cipru (1975) Convenția consulară cu Italia

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
aceea căci ele sunt benefice pentru societate, civilizație și omenire. 1. TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI ȘI DREPT CONSTITUȚIONAL "Iuris praecepta sunt haec: honeste vivere, alterum non laedere, suum ius cuigue tribuere" (Ulpian) Două aspecte privind elaborarea dreptului : fundamentarea științifică și codificarea Prof. univ. dr. SOFIA POPESCU* Summary Two aspects regarding the Law-Making process: Scientific Foundation and Codification In the first part of her study which is mainly an historical one the authoress shows that keeping in mind the fact that the

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
level. I. Fundamentarea științifică a elaborării legislației Fondatorul utilitarismului, Jeremy Bentham, sublinia în cunoscuta sa lucrare "Teoria legislației" că menținerea securității juridice, ca funcție protectoare a dreptului, reprezintă cel mai important scop al acestuia. El credea în posibilitatea unei complete codificări științifice condiție a îndeplinirii funcției amintite -, realizabilă după fundamentarea legislației pe principii raționale. Există o serie de lucrări care atestă vechimea și extinderea preocupărilor de elaborare științifică a dreptului 1. Dimitrie Gusti, personalitate marcantă, universitară și științifică a perioadei interbelice

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
nou create, astfel cum este legistica formală. Încheind prima parte a studiului de față, ne alăturam opiniei 23, potrivit căreia una dintre funcțiile legisticii formale este, incontestabil, aceea de a oferi soluții pentru armonizarea legislației naționale, cu dreptul european. II. Codificarea 24 1. Introducere Există o aspirație firească a juriștilor spre securitate juridică și implicit, o preocupare a lor pentru previzibilitate, ca una dintre trăsăturile definitorii ale statului de drept. Dar aspirația nu aparține numai juriștilor. Unul dintre judecătorii Curții Constituționale

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
și o previzibilitate a efectelor. Inspirat din jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene, principiul dreptului european al securității juridice este denumit uneori și principiul certitudinii juridice. În virtutea acestuia, aplicarea legii unei situații determinate trebuie să fie totdeauna previzibilă 26. Codificarea reprezintă unul dintre factorii importanți ai securității juridice 27. Codificarea este forma superioară a sistematizării dreptului, sistematizare care constituie una dintre condițiile aplicării lui corecte, a obținerii eficienței lui sociale. Semnificația codificărilor produse în Europa, în secolul XIX, este evidențiată

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Justiție a Comunităților Europene, principiul dreptului european al securității juridice este denumit uneori și principiul certitudinii juridice. În virtutea acestuia, aplicarea legii unei situații determinate trebuie să fie totdeauna previzibilă 26. Codificarea reprezintă unul dintre factorii importanți ai securității juridice 27. Codificarea este forma superioară a sistematizării dreptului, sistematizare care constituie una dintre condițiile aplicării lui corecte, a obținerii eficienței lui sociale. Semnificația codificărilor produse în Europa, în secolul XIX, este evidențiată de cunoscutul comparatist de origine română, Léontin-Jean Constantinesco 28. "Este

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
situații determinate trebuie să fie totdeauna previzibilă 26. Codificarea reprezintă unul dintre factorii importanți ai securității juridice 27. Codificarea este forma superioară a sistematizării dreptului, sistematizare care constituie una dintre condițiile aplicării lui corecte, a obținerii eficienței lui sociale. Semnificația codificărilor produse în Europa, în secolul XIX, este evidențiată de cunoscutul comparatist de origine română, Léontin-Jean Constantinesco 28. "Este limpede arată acesta că suveranitatea populară ce se manifestă în statul național a căutat și a găsit dezvoltarea ei necesară în codurile

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]