1,222 matches
-
revine ca obligație tuturor claselor aflate mai jos pe scara socială. În comunitățile civilizate moderne, liniile de demarcație dintre clase au devenit vagi și trecătoare; oriunde se întâmplă acest lucru, norma de respectabilitate impusă de clasa superioară își extinde influența coercitivă aproape fără niciun obstacol prin structura socială, până la straturile cele mai de jos. Rezultatul este acela că membrii fiecărui strat acceptă drept ideal de decență modul de viață aflat în vogă printre membrii stratului imediat superior și își consacră energia
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mărime... În tipologiile multidimensionale, mai multe dimensiuni de clasare sunt combinate pentru a ordona realitatea. Găsim mai întâi tipologii construite pe relațiile interne. Etzioni (1971) clasează organizațiile în funcție de mijloacele de control. El distinge organizațiile care se sprijină pe constrângere (putere coercitivă), pe remunerații materiale (putere utilitară) și, în fine, cele care folosesc simboluri normative, "ale prestigiului și stimei... ale iubirii și acceptării". Vom vorbi atunci despre putere socială normativă. Aceste mijloace de control sunt puse în relație cu natura angajării participanților
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
și pisici. Deși sunt supuși jurisdicției civile ale statului, ei mai apelează la vechile cutume pentru rezolvarea unor neînțelegeri legate, În special de proprietate, norme ce amintesc de vremurile tribale când sfatul bătrânilor aplana conflictele comunității. Dacă formele mai simple, coercitive, precum aruncarea cu sulița la o anumită distanță stabilită sau ochirea cu ouă „vrăjite” (dacă acesta se Înșiruie pe hainele adversarului, Înseamnă că este blestemat și chiar poate muri) nu dă rezultatul scontat, se continuă cu alte procedee mai complicate
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
imunității înlătura, pe perioada suspendării, protecția constituțională pe care o reprezintă imunitatea parlamentară; potrivit art. 69 alin. (1) din Constituție, aceasta protecție, însă, nu poate fi înlăturata pe o durată de timp, ci numai întreruptă în vederea aplicării unei norme procedurale coercitive pe care o reprezintă reținerea, arestarea, percheziția sau trimiterea în judecată penală ori contravenționala, în funcție de un motiv determinat și în limitele acestui motiv; de aceea suspendarea imunității modifică statutul constituțional al senatorului, ceea ce este contrar naturii juridice a regulamentului, ca
DECIZIE Nr. 46 din 17 mai 1994 privind constituţionalitatea Regulamentului Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110203_a_111532]
-
nu se aplică șefului oficiului consular. Articolul 51 Obligația de a depune ca martor 1. Membrii oficiului consular pot fi chemați să depună ca martori în fața autorităților judiciare sau a altor autorități competențe ale statului de reședință. Totuși nici o măsură coercitiva sau nici o altă sancțiune nu va putea fi luată față de funcționarii consulari. Angajatul consular și membrul personalului de serviciu nu trebuie să refuze să depună ca martor, daca nu se află în situația menționată în paragraful 3 al prezentului articol
LEGE nr. 56 din 15 aprilie 1999 pentru ratificarea Convenţiei consulare dintre România şi Georgia, semnată la Tbilisi la 1 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124026_a_125355]
-
să depună mărturie în cauzele penale și administrative. Funcționarii consulari pot refuza depunerea de mărturie în fața instanțelor judecătorești și a altor autorități ale statului de reședința, iar în aceasta situație împotriva lor nu poate fi luat nici un fel de măsuri coercitive. 2. Angajații oficiului consular și membrii personalului de serviciu nu pot refuza să depună mărturie, cu excepția faptelor care au legătură cu îndeplinirea obligațiilor lor oficiale. 3. Autoritățile care solicită mărturie de la membrii personalului oficiului consular trebuie să se abțină de
LEGE nr. 57 din 15 aprilie 1999 pentru ratificarea Convenţiei consulare dintre România şi Republica Kazahstan, semnată la Bucureşti la 21 septembrie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124072_a_125401]
-
acesta. Sucesorul lui Cernenko a pretins întotdeauna că este un "copil al Congresului XX" (Taubman: 2005, 648; Gorbaciov: 1988c, 26). Inițiativele domestice și externe ale lui Gorbaciov au fost autentic reformiste și, mai important, nu au fost introduse prin acțiuni coercitive externe (ca republicanismul american, de pildă, așa cum pretind Beschloss, Talbott: 1994), ci prin eforturi interne neobosite pentru reimaginarea identității leniniste la începutul secolului XXI. "Mișcările politice extraordinare, propunerile neașteptate de compromis, gesturile și concesiile unilaterale, toate acestea ar fi inconceptibile
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Războiului Rece, identificabilă în primul rând prin stoparea războiului din Coreea, în vara anului 1953, relaxare care a corespuns unei decongestionări a relațiilor dintre Moscova și "democrațiile populare". Limitată, bineînțeles, de un cadru ideologic comun și o teleologie mobilizantă și coercitivă deopotrivă (Brzezinski: 1971, 155, 158). Periferizarea politică a lui Malenkov în 1955 a însemnat și o renunțare parțială la noul curs. În accepțiunea lui Hrușciov, neglijarea accentului pus pe industria grea, centrală în gândirea economică a bolșevicilor, echivala cu o
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cotidiene a fost una de o inovativitate radicală în raport cu palimpsestul identitar pe care societatea îl dezvoltase până atunci. Clasele, noile categorii identitare, sunt afirmate prin "act[e] de putere" inițiate de regim printr-o propagandă asiduă. Diferite de manifestările "tari", coercitive, ale puterii comuniste, acestea urmăreau penetrarea și modelarea societății în conformitate cu ideocrația leninistă (Morar-Vulcu: 2007, 32). Societatea, la rândul ei, rezista asaltului identitar venit "de deasupra" (ilustrativ în acest sens este titlul lucrării lui Ioan Lăcustă Republica Populară și România, 1948-1952
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
influența negativă" a evenimentelor din Ungaria asupra stării de spirit existente în vestul țării, mai ales printre studenți, autoritățile locale vor face tot posibilul pentru limitarea răspândirii în continuare a acesteia. Vor reuși în cele din urmă, datorită unor măsuri coercitive deosebit de dure. Să vedem deocamdată accepțiunea oficială a modului în care a decurs întâlnirea studenților cu reprezentanții puterii în sala cantinei din cadrul Institutului Politehnic: Se poate aprecia că încă de la început adunarea s-a desfășurat într-o atmosferă încărcată, cu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
realitatea "burgheză" a învins, nu înseamnă că leninismul romantic nu a reprezentat un ideal mobilizator, în care s-a crezut cu pasiune, până în ultimul moment cel puțin pentru Nicolae Ceaușescu. Pe de altă parte, din punct de vedere politic, proximitatea coercitivă a Moscovei își spunea cuvântul. Să ne întoarcem deci la discursul lui de Gaulle din parlamentul RSR: "Cum se poate admite în continuare, fiind vorba de niște țări beneficiind de atâta rațiune și experiență, cum sunt țările Europei, o situație
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
leninismului romantic nu există nici o "ambiguitate", așa cum susține politologul Vladimir Tismăneanu (Tismăneanu: 1984, 65-79; vezi și Bernard: 1990, 18): în ambele ipostaze, leninismul romantic se adresează unui public diferit de la care are așteptări diferite: în primul caz, are toate pârghiile coercitive necesare pentru controlul și îndoctrinarea populației cu propriul proiect ideologic; în al doilea caz, raportul de putere fiind inversat, încearcă să convingă taberele care contează în plan internațional, Occidentul (că este democratic), "lagărul socialist" (că este și va rămâne întotdeauna
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
după cum demonstrează un studiu sociologic conform căruia, în noiembrie 1981, "nivelul încrederii sale publice" era de 87% (Taras: 1986, 69). Nu avem de a face deci cu un dictator comunist tipic, în ciuda faptului că generalul a recurs deseori la mijloace coercitive pentru păstrarea monopolului politic al PMUP, în special prin amplificarea rolului armatei "în toate domeniile vieții țării". Arhivele sovietice demonstrează că Jaruzelski părea conștient de dificultatea misiunii în care se angajase, în pofida sprijinului necondiționat al Moscovei. Treptat însă, încrederea Biroului
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
regimurilor autoritare, regimurile totalitare, înțelegând aici regimurile leniniste și cel național-socialist cât de adecvat este în acest caz termenul totalitarism reprezintă o altă discuție caută în primul rând să convingă, de abia apoi să impună. Obiectivul final este îndoctrinarea, metodele coercitive utilizate pentru a ține sub control populația sunt doar un mijloc în vederea atingerii acestui scop. Astfel că, pentru regimurile totalitare, mai ales cele leniniste, actele de vorbire asertive primează în raport cu cele directive. 5 Leninismul nu este totalmente potrivnic față de realitatea
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
politice, economice, atitudinea de sfidare, de nesocotire a sentimentelor naționale ale majoritarilor, să arate Europei și lumii întregi pericolul reprezentat de revizionismul minoritarilor, să li se spună că au întrecut măsura, că, în sfârșit, se vor lua măsuri de ordin coercitiv. Dacă pe 15 martie și-au permis mai mult decât anul trecut, când iredentismul și antiromânismul a fost dirijat de însuși președintele Ungariei, Solyom Laszlo, în sensul că pe lângă popa spion Tokes, a sosit și marele șef al mișcării de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
despre aceasta pe șeful oficiului consular cît mai curînd posibil. Articolul 36 1. Membrii oficiului consular pot fi chemați sa răspundă ca martori în cursul unor proceduri judiciare sau administrative. Dacă un funcționar consular refuza să depună mărturie, nici o măsura coercitivă sau sancțiune nu-i poate fi aplicată. Angajații consulari și membrii personalului de serviciu nu trebuie să refuze sa răspundă ca martori, în afară cazurilor menționate la paragraful 3. 2. Autoritatea statului de reședința care solicită mărturia trebuie să evite
CONVENŢIE CONSULARĂ din 8 octombrie 1977 între Republica Socialistă România şi Republica Tunisiană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128865_a_130194]
-
atibutiilor lor sau să prezinte orice document oficial sau obiecte din arhiva consulară. Ei pot, de asemenea, să refuze să depună mărturie în calitate de experți asupra dreptului național al statului trimițător. 3. Dacă funcționarul consular refuză să depună mărturie, nici o măsură coercitiva și nici o sancțiune nu vor fi luate împotriva lui. 4. Invitația de a depune ca martor se face printr-o scrisoare oficială și nu trebuie să conțină vreo amenințare cu măsuri coercitive sau alte sancțiuni. 5. Autoritatea statului trimițător care
CONVENŢIE CONSULARĂ din 30 iunie 1971 Între Republica Socialistă România şi Republica Finlanda. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127821_a_129150]
-
funcționarul consular refuză să depună mărturie, nici o măsură coercitiva și nici o sancțiune nu vor fi luate împotriva lui. 4. Invitația de a depune ca martor se face printr-o scrisoare oficială și nu trebuie să conțină vreo amenințare cu măsuri coercitive sau alte sancțiuni. 5. Autoritatea statului trimițător care solicită mărturia unui membru al oficiului consular trebuie să evite să-l stînjeneasca pe acesta în exercitarea atribuțiilor sale. La cererea funcționarului consular, mărturia să poate fi primită la o dată convenabilă acestuia
CONVENŢIE CONSULARĂ din 30 iunie 1971 Între Republica Socialistă România şi Republica Finlanda. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127821_a_129150]
-
putea refuza să depună ca martor, cu excepția cazurilor prevăzute la paragraful 3 al prezentului articol. Dacă un funcționar consular refuză să îndeplinească această obligație, împotriva să nu va putea fi aplicată nici un fel de sancțiune sau de măsură de natură coercitiva. 2. Autoritatea care solicită mărturia unui funcționar consular trebuie să evite să împiedice îndeplinirea funcțiilor acestuia. Ea poate, atunci când este posibil, să obțină mărturia acestuia la reședința lui sau la postul consular ori să accepte o declarație scrisă din partea acestuia
CONVENŢIE CONSULARĂ din 6 iulie 1999 între România şi Republica Turcia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130553_a_131882]
-
competente ale statului trimițător, de a primi declarațiile voluntare ale cetățenilor acestui stat, făcute în calitate de părți, martori sau experți, si de a le înmâna acestora documente cu caracter judiciar sau extrajudiciar. În îndeplinirea acestor acte este interzisă folosirea oricăror metode coercitive sau a amenințării cu folosirea lor. Articolul 45 Accidente de circulație Autoritățile competente ale statului de reședință vor informa fără întârziere postul consular despre orice accident în care un cetățean al statului trimițător a decedat sau a suferit vătămări grave
CONVENŢIE CONSULARĂ din 6 iulie 1999 între România şi Republica Turcia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130553_a_131882]
-
săi. În această privință Guvernul parat nu a dat nici o explicație. 105. În rest, Curtea observa că autoritățile nu au luat nici o altă măsură pentru a crea condițiile necesare în vederea executării ordonanței în discuție, fie că este vorba de măsuri coercitive împotriva lui D.Z. sau de măsuri pregătitoare în vederea reincredintarii minorelor. 106. Dacă în acest domeniu delicat nu sunt de dorit măsuri coercitive în privința copiilor, nu trebuie exclusă recurgerea la sancțiuni atunci cand părintele cu care locuiesc copiii are un comportament
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2000 în cauza Ignaccolo-Zenide împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131966_a_133295]
-
măsură pentru a crea condițiile necesare în vederea executării ordonanței în discuție, fie că este vorba de măsuri coercitive împotriva lui D.Z. sau de măsuri pregătitoare în vederea reincredintarii minorelor. 106. Dacă în acest domeniu delicat nu sunt de dorit măsuri coercitive în privința copiilor, nu trebuie exclusă recurgerea la sancțiuni atunci cand părintele cu care locuiesc copiii are un comportament ilegal. 107. Guvernul susține că astfel de măsuri nu ar fi putut fi adoptate decât la inițiativa reclamantei. Or, aceasta nu ar fi
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2000 în cauza Ignaccolo-Zenide împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131966_a_133295]
-
la propria să incriminare" (cazul "John Murray împotriva Regatului Unit", 1996). Această deoarece, conform aceleiași jurisprudențe, dreptul de a nu se autoincrimina nu este absolut, "nu se extinde la utilizarea datelor ce pot fi obținute de la acuzat recurgând la puteri coercitive care există independent de voință suspectului, de exemplu documente ridicate pe baza unui mandat, prelevări de aer expirat, de sânge și de urină, ca și de țesuturi corporale în vederea analizei ADN-ului" (cazul "Saunders împotriva Regatului Unit", 1996). Pentru considerentele
DECIZIE nr. 60 din 22 februarie 2001 referitoare le excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 37 şi art. 52 din Decretul nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134327_a_135656]
-
șeful oficiului consular, precum și angajații consulari, pot fi chemați de autoritățile competente ale statului de reședință să depună mărturie în cursul unei proceduri juridice sau administrative. Dacă un funcționar consular refuză să se prezinte sau să depună mărturie, nici o măsură coercitiva sau alta sancțiune nu-i va fi aplicată. Angajații consulari nu pot refuză să depună ca martori decît în cazurile prevăzute la paragraful 3 al prezentului articol. 2. Autoritatea care cere mărturia va evita să stînjeneasca pe funcționarul consular în
CONVENŢIE CONSULARĂ din 5 iulie 1972 între Republica Socialistă România şi Statele Unite ale Americii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129627_a_130956]
-
statului trimițător, pe cale diplomatică. Articolul 34 Depunerea de mărturie și efectuarea de expertize 1. Membrii oficiului consular pot fi chemați să depună mărturie în cursul unor proceduri judiciare sau administrative. Dacă un funcționar consular refuza să depună mărturie, nici o măsura coercitivă sau alta sancțiune nu-i poate fi aplicată. În afară cazurilor menționate la punctul 3 al prezentului articol, angajații consultări și membrii personalului de serviciu nu pot refuza să depună ca martori. 2. Autoritatea statului de reședința care solicită mărturia
CONVENŢIE CONSULARĂ din 22 mai 1972 între Republica Socialistă România şi Regatul Greciei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129697_a_131026]