871 matches
-
cuprinzătoare a complexității obiectului de studiu. Soluția, deși nu este ușoară în privința asigurării consistenței dintre metodă și puterea ei de a construi explicații adevărate în legătură cu consecințele de natură complexă, este totuși nu imposibilă. Aici se revelează o altă distincție a cogniției economice, de a menține echilibrul balanței dintre simplificare și complexitate, de a apela la rațional și metodele lui parcimonioase și la emoțional și instrumentele lui extraraționale de cunoaștere. Înaintări și retrageri Economia este, astfel, și o știință ca toate celelalte
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Înaintări și retrageri Economia este, astfel, și o știință ca toate celelalte, dar și o artă a îmbinării posibilului în cunoaștere cu imaginația sau imaginea ansamblului, a complexului, a sistemului. Ne aflăm cu această revelație în punctul în care distincția cogniției economice se face cu linii aproximative, difuze, chiar neclare și în culori amestecate, în nuanțe ce surprind diversitatea ce configurează complexitatea în realitate. În acest teritoriu al penumbrei (cum îi plăcea să spună lui Roegen) dialectice. Economia se desparte și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de a răspunde la această provocare a științificității demersului nu este nici simplificarea, nici complicarea, ci ea constă în balansul dintre gândirea rațională și gândirea emoțională pentru a media eficiența parcimoniei și complicația funcțională a complexității asupra căreia se îndreaptă cogniția. Economia este, în definitiv, și sigură și nesigură de adevărul enunțurilor sale, adică se pliază pe spontan ca vehicul al înțelegerii reperelor cunoașterii, ajunge și nu ajunge să confirme imaginea ca fiind o expresie a realității. Economia este o cunoaștere
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
definitiv, și sigură și nesigură de adevărul enunțurilor sale, adică se pliază pe spontan ca vehicul al înțelegerii reperelor cunoașterii, ajunge și nu ajunge să confirme imaginea ca fiind o expresie a realității. Economia este o cunoaștere aproximativă prin definiție. Cogniția economică are multiple alte provocări din direcții neprevăzute sau încă necunoscute, între altele unele care privesc demarcațiile temporale, spațiale, istorice, de esență etc. Provocarea recentă este aspectul global și al globalizării ca un context al complexității obiectului de studiu, evident
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
al celui care este și observator, și obiect, și finalitate în procesul economic. Timpul nu mai poate să rămână în înțelesul de program de lucru, de durată a schimbului energetic. Practic, Economia nu iese din ceasornic, nici ca expresie a cogniției, nici ca acțiune lucrativă. Sursa Economiei, și a conceptualizării, și a obiectualizării, este chiar omul care posedă secretul originii și conținutului timpului. Timpul ca resursă consumabilă limitată ține de o închipuire, de o fantezie umană: homo œconomicus. Spațiul are și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
antropică, ca produs al conștienței desfășurate în regim de complexitate a expresiilor. Imaginea spațiului nu este cea a interiorului unui ceasornic în care omul ar fi, eventual, arcul. Această perspectivă invită la o viziune diferită de organizare a conceptualizării, a cogniției înainte de toate, ca fiind reflexul unui mecanism. La aceeași schimbare de perspectivă invită și istoria, atât ca evoluție a ideilor economice, cât și ca decelare a resorturilor procesuale. Faptul că Economia este obsedată de creștere (calitativă) este un reflex condiționat
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
atare va merge către ea însăși, face din modelul european tendința noii ordini. Între paradigma iluministă a mecanismului și paradigma globală, a viziunii lumii ca sistem, se înscrie un traseu de căutări care nu trebuie să fie străine de Economie. Cogniția economică trebuie să intre sub zodia altei metafore, expresia lumii antropice complexe. B. Reprezentarea schimbării radicale Temporalitatea conceptelor Sistemul care ne interesează în acest demers este văzut nu sub aspect fizic, ci ca o formă de cunoaștere care duce la
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în sfârșit, la lumea complexă a întregului natural fertilizat pe principiul antropic. Ideea de sistem nu este o cărămidă a înțelegerii lumii în devenirea sa, ci este chiar expresia fidelă a lumii în stadiul ei integral, unificată prin globalizare. Puterea cogniției Ceea ce încurcă cel mai tare înțelegerea discontinuității introduse de metafora sistemului sunt două abordări surprinzătoare ca perspective nu doar pentru că una se cantonează în idealitatea destinată să unifice, iar alta în metateoria care conține soluția demarcațiilor în complexitate, ci pentru că
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Recursul la deschidere Și totuși, una este această tendință de resuscitare a unor valori constitutive și alta este cea de aglomerare terminologică a celor două sensuri ale magistralelor evoluției, deci și pe cel pe care vine schimbarea modelului explicativ. Forțând cogniția cu concepte difuze, chiar false, științele sociale și exponenții lor retrofili devin actorii unui scenariu care se joacă cu sălile din ce în ce mai goale. Realitatea spectaculoasă este afară, unde se construiesc alte temple comunicaționale. Discursul noilor actori se încarcă de sensuri și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Hipocamp Stimul Talamus Amigdală Răspuns emoțional Schema de mai sus ne prezintă două căi. Prima cale, pe care am putea-o numi «talamo-amigdaliană», echivalează cu o percepere grosieră și rapidă a informației. Este o cale subcorticală ce nu trece prin cogniție. Să luăm un exemplu: imaginați-vă că traversați strada. Sunteți cufundat în gânduri și nu ați văzut mașina care se apropie. Șoferul claxonează, ceea ce vă face să tresăriți și să faceți rapid un pas înapoi. Experiența pe care tocmai ați
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și în Metodologia transcendentală, capitolul al doilea din Critica rațiunii pure. 60 În această privință, a se vedea și modul în care Ilie Pârvu interpretează "teorema generală a Criticii rațiunii pure", referitoare la "posibilitatea experienței" ca temei al obiectivității "tuturor cognițiilor noastre a priori". Ilie Pârvu, Posibilitatea experienței. O reconstrucție teoretică a "Criticii rațiunii pure", București, Politeia-SNSPA, 2004. 61 Semnificative pentru această chestiune sunt câteva observații din "Metodologia transcendentală" din prima Critică. Dar ideea pe care aceste observații se bazează apare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
obținute în mod spontan, fără o cercetare sistematică și după modele științifice, ci doar pe baza activităților și contextelor obișnuite (loc de muncă, familie, organizații politice, cercuri de prieteni etc.). Cercetările legate de acest tip de cunoaștere, domeniu denumit al cogniției sociale, au evidențiat că cunoașterea comună în zona socialului nu trebuie subapreciată pentru că ea se întemeiază pe adevărate strategii de cunoaștere care se întind de la observații făcute asupra oamenilor la metode statistice. Afirmația este susținută de faptul că distanța dintre
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
verbale apar ca producții cognitive în interacțiune. Faptul că producția gestuală o anticipează pe cea verbală este demonstrată de cercetări prin apariția ezitărilor și modificărilor conținutului la persoanele care au fost împiedicate să gesticuleze. Prin urmare, gesturile sunt semne ale cogniției și afectivității partenerilor educaționali. Umanistul olandez Erasmus Desiderius Rotterdamus consideră că, la fel ca și cuvintele, ,,gesturile sunt semne și se pot organiza într-un limbaj", care ,,îngăduie un reperaj moral, psihologic și social"134 unei persoane. Antropologul Ray Birdwhistell
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
adaptarea la mediul social al bolnavului (H. Ey). Termenul de demență denumește o constelație de manifestări psihopatologice cu o etiologie nespecifică și o semiologie clinică eterogenă. Demența este de la început caracterizată printr-o slăbire persistentă și progresivă a memoriei și cogniției în absența tulburărilor de conștiință, având ca rezultat limitarea posibilităților bolnavului de a-și îndeplini activitățile sale curente (H. Lauler și A. Kurz). În cazul demențelor, schimbările patologice ale proceselor cognitive sunt asociate cu modificări ale controlului afectelor și comportamentului
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un contract social. Pe de altă parte, În sociologie se operează, spune Granovetter, cu o viziune suprasocializantă a actorului; fundamentul acțiunii este constituit fie de normele sociale, rolurile sau valorile internalizate (teoria acțiunii sociale a lui Parsons, 1937) fie de cogniții, rutine, tipizări (etnometodologie, fenomenologice sau de felul celor descrise În teoria constructelor enunțaă de D.C. North), mai precis de sistemul simbolic. Atât modelul economic clasic, cât și modelele instituționaliste și cele sociologice accentuează normativitatea acțiunii, fie că aceasta este exprimată
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pe mecanisme particulare de guvernare a relațiilor concrete, și nu pe norme sau strategii practice generalizate și unanim Împărtășite. În cadrul rețelelor, rolurile nu sunt „legal” prescrise (Mihăilescu, 2004:55 ), nefiind asumate la nivel normativ și nici nu reflectă strategii practice (cogniții) preluate ca atare (instituite); rolurile sunt mai degrabă asumate prin reciprocitate, fiind În permanență reconstruite contextual, pe măsura desfășurării interacțiunilor. Rețelele nu reflectă „Încredere generalizată, difuză” (Sandu, 2003:17), ci mai degrabă se bazează pe Încredere interpersonală particulară, rezultat al
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Toate aceste categorii de deficienți au un anumit coeficient de întârziere și deficiență mintală și în plus prezintă fie tulburări comportamentale fie elemente autiste. Terapia deficienților de auz nu se referă numai asupra elementelor vorbirii și limbajului, ci și asupra cogniției, asupra conflictelor intrapsihice care-1 împiedică pe copil să perceapă realitatea adecvat împrejurărilor externe și să conștientizeze eul său. Toată activitatea psiho-pedagogică are un caracter pronunțat individualizat în care efortul subiectului se apreciază în funcție de starea patologică a auzului și de conținutul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
socio afectivă le dă dreptul acestor copii la educare, compensare, ocrotire și activitate profesională adecvată handicapului. În consecință depistarea și diagnosticarea precoce a deficientei trebuie să preocupe familia și terapeutul pentru asigurarea posibilităților de învățare a limbajului și comunicării, exersării cogniției și a întregului potențial psihic în grădinițe, scoli și cabinete logopedice dotate corespunzător. În funcție de acești factori, de vârstă, sex, temperament și de gradul pierderii auzului, toți subiecții afectați primesc astăzi o asistență calificată. Prezentăm schema pierderii senzoriale în cadrul analizatorului auditiv
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cadru mai solid pentru o abordare critică, dar permite și comparații între diferitele tipuri de ideologii, modificarea acestora din sisteme ale rezistenței în sisteme ale dominației (sau viceversa), precum și un studiu complet și coerent asupra situării lor atât la nivelul cogniției sociale, cât și la nivelul structurii sociale ca atare"5. Acest din urmă subiect este unul pentru care capitolul de față se constituie într-un demers propedeutic. Menționez, în al doilea rând, că metodologia pe care o utilizez pentru a
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
David Bloor, în cea de a doua jumătate a secolului trecut și, mai nou, de către teoreticieni contemporani precum Steve Fuller este vorba despre problema situării individului în raport cu realitatea socială în care este "încapsulat" și a implicării sale în chiar procesul cogniției sociale. Dacă ideologia este un produs colectiv, și nu individual, înseamnă aceasta că membrii particulari ai societății nu dețin nicio posibilitate de a-și pune propria amprentă în procesul de instituire a realității specifice acesteia? Această întrebare ne îndreaptă atenția
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
așadar, în punctul de intersecție dintre propensiunea subiectivă de a da un sens realității și expresia intersubiectivă a acestei realități, așa cum este aceasta proiectată prin diverse elemente discursiv-simbolice. Pe de o parte, ca subiect cunoscător și participant la procesul de cogniție socială, individul își manifestă subiectivitatea în încercarea de a-și explica realitatea. Aceasta nu înseamnă, desigur, că realitatea, fie aceasta fizică ori socială, este o proiecție a minții individuale, Dacă primul tip de realitate există independent de proiecțiile mentale ale
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
pare să anunțe o promisiune dificil de onorat, având în subtext un principiu de tipul "totul sau nimic". Or, e dificil de susținut că o abordare plină de merite precum este cea a teoreticianului olandez, fundamentată pe formula tripartită a cogniției, societății și discursului, poate avea totuși o extensie "generală", de natură să epuizeze toate perspectivele din care ideologia a fost analizată. Dimpotrivă, cred că o teorie integrată a ideologiei își câștigă condițiile de posibilitate nu atât printr-un grad extins
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
12 consideră credințele iraționale ca reprezentând sursa tulburărilor în plan emoțional și comportamental. Aceste credințe iraționale se referă la o serie de atitudini de tipul "trebuie neapărat", credințe care generează solicitări și cerințe absolutiste, acestea din urmă stând la baza cogniției iraționale, sursă a tulburărilor emoționale. De exemplu, convingerile că o persoană trebuie să fie perfectă, supercompetentă, să se comporte adecvat în orice împrejurare și să aibă întotdeauna succes, sunt foarte răspândite și foarte mult întărite social. Deoarece evenimentele vieții infirmă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
astfel de așteptări, persoanele care nutresc convingeri de tipul celor de mai sus sunt predispuse la tulburări emoționale. Beck (1979)13 susține faptul că tulburările emoționale sunt datorate unor deficiențe ale procesului de gândire, anxietatea și depresia fiind produse de cogniții distorsionate. Gândurile negative automate sunt generate de convingerile și supozițiile disfuncționale stocate în memorie și care s-au structurat de-a lungul vieții subiectului. Un număr mare de cercetări pot fi considerate relevante pentru teoria cognitivă a lui Beck. Ideea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
lungul vieții subiectului. Un număr mare de cercetări pot fi considerate relevante pentru teoria cognitivă a lui Beck. Ideea că persoanele au o predilecție negativă este cel mai des demonstrată (Beck și Hollon, 1985)14. Când privim termenii triadei cognitive (cognițiile negative despre sine, lume și viitor) este clar că predilecția despre sine este negativă referitor la comportamentul altora. Oamenii pot avea un set pozitiv de așteptări cu privire la comportamentul lor care este compensat în timpul perioadelor de depresie. Teoria lui Beck a
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]