889 matches
-
1994). Individualiștii sînt supuși în mai mare măsură, în viziunea lui Bond și Smith (1994), "erorii fundamentale de atribuire", prin accentuarea rolului cauzelor interne în explicarea comportamentului "celuilalt", o asemenea atribuire intervenind mult mai frecvent în comparație cu colectiviștii. 8.6.4. Cognițiile Individualiștii sînt preocupați în mai mare măsură de propriile nevoi, dorințe, idei, drepturi, capacități. Colectiviștii manifestă interes față de nevoile celorlalți, încercînd să le inducă acestora o stare de bine psihologică. în general, în culturile colectiviste există mai mult interes pentru
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Epstude, 2010). Indiferent de determinările inițiale, însă, pentru ca dragostea sa fie împlinită, este necesar un proces de co-maturizare, de "interdezvoltare mutuală" (Mitrofan, 1989) care necesită descoperirea unor noi criterii și motivații de a rămîne alături de partenerul o dată ales. CAPITOLUL 11 Cogniția socială și determinările sale culturale 11.1. Independența de cîmp Witkin și colaboratorii (1962) defineau întîia oară acest concept, identificîndu-l cu un stil cognitiv ce exprimă gradul de diferențiere psihică în registru perceptiv, prin care subiectul se orientează preferențial și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
interdependent; întrebuințînd termeni de nivel individual, personal, care corespund, la nivelul culturii naționale, individualismului, respectiv colectivismului. Acest pattern identitar diferit ar putea, prin configurația sa aparte și prin mecanismele cognitive pe care le activează, să influențeze profund și specific procesele cogniției sociale (Watson, Morris, 2002; Nakashima, Isobe, Ura, 2008). Să încercăm în paginile următoare o schițare a acestor tipare identitare de profunzime. Astfel, self-ul independent își stabilește ca cele mai apreciate valori libertatea și autodeterminarea, indivizii caracterizîndu-se în termeni de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
asistat la abandonul progresiv al centrării exclusive pe studiul diferențelor dintre sexe în favoarea atenției crescânde acordate proceselor de tratare a informației cu privire la sex și gen. În acest context, cercetătorii au repus problema relațiilor dintre sexe din perspectiva efectelor acestora asupra cogniției sociale și a comportamentelor. Fără a crede în existența unei conspirații masculine împotriva feminității, observam că reflecțiile bărbaților cu privire la femei au fost dominate, în decursul istoriei, de cel puțin trei teme proeminente și recurente: cum să obțină obediența lor, cum
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
nu era, așadar, În nenumăratele-i ocurențe, (numai) o simplă figură de stil sau un ornament retoric. Ea era, În cel mai Înalt grad, modalitatea privilegiată de cunoaștere a unei lumi, a cărei unitate fundamentală nu se putea „livra”, lapidar, cogniției decât În acest chip. Din perspectiva la care ne-am referit aici - aceea a corpului ca metaforă În gândirea teologico-politică medievală - acest lucru se Întrevede limpede și În textele pe care le-am analizat. Indiferent că pledează pentru suveranitatea spiritualului
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
din dorința de înfrumusețare (apud M. Perry et al., 1983, 281). Psihosociologia vestimentației a căpătat identitate cu precădere în orientarea gestalist-cognitivistă și în cea socio-culturalistă îndeosebi în anii '70 ai secolului trecut. Opțiunile cercetătorilor se îndreptau spre ipotezele din perimetrul cogniției sociale și interacționismului simbolic cu scopul de a desluși efectul vestimentației asupra formării primei impresii (L.L. Davis și S.J. Lennon, 1988; S.J. Lennon, 1986; S.J. Lennon, 1986 și F.G. Miller, 1984), modul în care indivizii percep obiectele vestimentare și le
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
interacțiune au intrat în atenția psihosociologilor încă din perioada clasică (1935-1960) a acestei discipline, prin teoriile și cercetările lui Fritz Heider (1896-1988), Leon Festinger (1919-1989) și Solomon E. Asch (1907-1996). Aceștia sunt, de fapt, părinții fondatori ai studiului contemporan asupra cogniției sociale, axat pe înțelegerea proceselor psihice implicate în observarea și gândirea despre ceilalți oameni în lumea socială. Dacă teoriile clasice au fost dominate de ideea modelului rațional de inferență la nivelul cunoașterii comune și de asumpția că oamenii tind și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acurată, multe din interacțiunile noastre se bazează pe "biții informaționali receptați inițial, care determină, ulterior, impresia generală" (L.L. Davis și S.J. Lennon, 1989, 45). Cercetările psihosociologice privind rolul hainelor în percepția persoanei s-au bazat pe asumpțiile principale din studiul cogniției sociale, demonstrând că percepția semnalelor vizuale, cum ar fi hainele, accesoriile și înfățișarea fizică, contribuie la simplificarea și la crearea sensului relațiilor sociale și că, în urma acestor procese perceptive, indivizii își formează opinii consistente (S.B. Kaiser, 1985, 3). După examinarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de măsurare (lista de atribute scalate) și de operaționalizare a variabilelor (fotografiile, schițele în creion). Totuși, ipotezele formulate nu au fost susținute de un suport empiric consistent. Deși autorii studiilor menționate și-au afirmat adeziunea la teoriile psihosociologice din perimetrul cogniției sociale, au ignorat de multe ori rezultatele produse de această direcție de studiu. De exemplu, o cercetare care să investigheze dacă hainele sunt codificate în memoria subiecților ca obiecte sociale sau în conjuncție cu percepția socială a persoanei, precum și zona
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
socială a purtării uniformelor militare și sanitare este mai clar definită, stipulată prin coduri de comportament în respectivele instituții. Un exemplu al modului în care unele "fețe" corespund unor roluri definite socio-cultural se regăsește în experimentele desfășurate în perimetrul teoriilor cogniției sociale (vezi secțiunea 3.1): subiecții descriau o anumită "față" pentru femeile manager, diferită de cea a femeilor din posturi de execuție. Chiar dacă nu folosește termenul de "față personală", sociologul francez Jean Baudrillard (1970/2005, 170) a descris cât se
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pretenție de universalitate, mai degrabă eclectice decât subordonate unor teorii sau paradigme. Acest lucru nu înseamnă că specialiștii din domeniu nu dispun de o bază teoretică și metodologică de cercetare, ci din contră, anumite concluzii ale unor studii din perimetrul cogniției sociale și interacționismului simbolic și-au găsit aplicația practică în diferite domenii cum ar fi: în management organizațional și resurse umane, prin dezbaterea privind codul vestimentar în organizații; în schimburile interculturale, prin necesitatea însușirii normelor culturale, religioase și etnice privind
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fost în cele din urmă dezvăluite. Conștiința tainei nu exclude obținerea de cunoștințe pozitive în legătură cu realitatea, oricare ar fi aceasta, însă aceste cunoștințe nu au un caracter absolut, ci sunt repere pe un drum care se îndreaptă nu către o cogniție esențială ci către autentica experiere a inefabilului lumii ca semn al chemării către comuniune, către unire. 8. Vedere și cunoștință Precizarea modalității pe care poate fi obținută cunoașterea a fost legată în spațiul de gândire bizantin de un simbolism cu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de factori extrinseci și intrinseci determinativi pentru conduita umană. Este evident faptul că la baza comportamentului specific al cadrului didactic se află o serie de însușiri caracteristice vizând întreaga structură de interioritate a personalității și implicând, în egală măsură, planul cogniției și creativității, planul vectorial activator, planul operațional-performanțial ca și planul interpersonal, relațional- valoric. (Gherghinescu R., Marcus S., et al, 1999, p. 7) În literatura de specialitate se cunosc diferite încercări de definire a conceptului de competență profesională didactică, unele dintre
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
autonomie personală și stare fizică; ... b) greutate și regim alimentar (inclusiv preferințe alimentare); ... c) vaz, auz, comunicare (limbaj); ... d) sănătate bucala (dentiție etc.); ... e) locomoție; ... f) mobilitate generală; ... g) istoricul "recăderilor"; ... h) continenta; ... i) medicație curentă; ... j) sănătate mentală și cogniție; ... k) preocupări, hobby-uri, nevoi culturale, religioase, etc. ... l) siguranță personală; riscuri; ... m) relația cu familia și alte contacte sociale; ... n) dependența de droguri, alcool, tutun, etc. ... 3.7. Utilizatorii de servicii beneficiază de reevaluări periodice, precum și ocazional, în cazul
ANEXA din 29 ianuarie 2003 privind Standarde de calitate pentru serviciile furnizate în instituţiile de protecţie specială a persoanelor cu handicap*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148807_a_150136]
-
milenii în urmă, că oamenii se înspăimântă nu de realitate, ci de imaginea pe care o au ei înșiși (și-o crează) despre aceasta (motiv pentru care vom dezvolta, în ultima parte a lucrării, exact o terapie ce se adresează cogniției și reprezentărilor realității din mintea 33 oamenilor). Omul, în întreaga sa activitate, folosindu-se de factorul de producție munca, urmărește permanent crearea a ceva util, folositor, adică desfășoară activități productive, acțiune care, nu numai că ne înnobilează după celebra expresie
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
Toate aceste categorii de deficienți au un anumit coeficient de întârziere și deficiență mintală și în plus prezintă fie tulburări comportamentale fie elemente autiste. Terapia deficienților de auz nu se referă numai asupra elementelor vorbirii și limbajului, ci și asupra cogniției, asupra conflictelor intrapsihice care-1 împiedică pe copil să perceapă realitatea adecvat împrejurărilor externe și să conștientizeze eul său. Toată activitatea psiho-pedagogică are un caracter pronunțat individualizat în care efortul subiectului se apreciază în funcție de starea patologică a auzului și de conținutul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
socio afectivă le dă dreptul acestor copii la educare, compensare, ocrotire și activitate profesională adecvată handicapului. În consecință depistarea și diagnosticarea precoce a deficientei trebuie să preocupe familia și terapeutul pentru asigurarea posibilităților de învățare a limbajului și comunicării, exersării cogniției și a întregului potențial psihic în grădinițe, scoli și cabinete logopedice dotate corespunzător. În funcție de acești factori, de vârstă, sex, temperament și de gradul pierderii auzului, toți subiecții afectați primesc astăzi o asistență calificată. Prezentăm schema pierderii senzoriale în cadrul analizatorului auditiv
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
abordările dezvoltate de Moreno, Lewin și Heider. Teoriile acestora implică aplicarea unor elemente formale matematice în studiul comportamentului grupurilor sociale. Însă reprezentările grafice construite sunt focalizate pe reprezentările indivizilor cu privire la grupul de apartenență și la relațiile interpersonale din grup (pe cognițiile și percepțiile sociale ale acestora). Altfel spus, analiza derulată de autori a avut în vedere rețelele sociale așa cum erau percepute acestea de invidizi (ca scheme cognitive sau ca hărți mentale). În plus, din cauza lipsei mijloacelor tehnice necesare sau poate din
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
dea conceptului de inteligență o fundamentare teoretică sistematică și comprehensiva. Teoria să își propune să includă toate aspectele inteligenței, dintre care multe au fost neglijate prin testările tradiționale. Pe baza analizei factoriale , Guilford a identificat cinci tipuri de operații intelectuale: cogniția, memoria, producția(gândireaă divergență, producția (gândireaă convergență, evaluarea. Aceste operații acționând asupra unui conținut (figural, simbolic, semantic, comportamentală, care reprezintă diferite tipuri de informație, duc la un anumit produs. Sunt „șase tipuri de produse (unități, clase, relații, sisteme, transformări, implicațiiă
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
rând copiilor preșcolari pentru a le mări șansele integrării școlare, pornește de la încrederea în deosebita plasticitate fizică a copiilor sub vârsta de 5 ani. în analiza eficienței unor astfel de programe, această concepție a înclinat însă balanța în favoarea evaluării nivelului cogniției și a semnificației creșterii inteligenței. Cu toate șansele pe care cred că le au acest gen de intervenție, orientarea prin excelență spre laturile intelectuale, ca unic criteriu al evaluării, a avut ca urmare o serie de critici care constatau că
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
obiectiv, nu s-a bucurat de același succes de-a lungul istoriei. Mai mult, o astfel de dihotomie oferă implicit o provocare modurilor în care realitatea înconjurătoare ar trebui percepută, având în vedere natura speculară a limbii, natura subiectivă a cogniției și înglobarea cadrelor ideologice, toate acestea filtrând, informând și modelând în felul lor acele relatări. Aceste chestiuni de responsabilitate pot explica de ce jurnalismul - fie pur discursiv sau narativ - a fost folosit atât în scopuri ideologice, cât și pentru a pune
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
verbale apar ca producții cognitive în interacțiune. Faptul că producția gestuală o anticipează pe cea verbală este demonstrată de cercetări prin apariția ezitărilor și modificărilor conținutului la persoanele care au fost împiedicate să gesticuleze. Prin urmare, gesturile sunt semne ale cogniției și afectivității partenerilor educaționali. Umanistul olandez Erasmus Desiderius Rotterdamus consideră că, la fel ca și cuvintele, ,,gesturile sunt semne și se pot organiza într-un limbaj", care ,,îngăduie un reperaj moral, psihologic și social"134 unei persoane. Antropologul Ray Birdwhistell
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
centralității ochiului în cultura occidentală, un alt teoretician al culturii vizuale, Chris Jenks 108, susține că orice încercare de a stabili o teorie socială a vizualității ar trebui să țină cont de legătura care se stabiliește între capacitatea vizuală și cogniție, câtă vreme, potrivit lui Mitchell, ideea de viziune și ideea ca viziune ar avea o istorie comună, ceea ce ar trimite la înțelegerea faptului că felul în care se gândește în cultura occidentală ar fi ghidat de o paradigmă vizuală. După cum spunea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
contrast cu alții, comparațiile putând genera evaluări negative sau neutre, existând tendința de a se exagera atât omogenitatea propriului grup, cât și judecățile negative vizavi de out-grupul corespondent. Ca rezultat, stereotipurile devin comune.378 Pentru a înțelege cum auto-percepțiile influențează cogniția și comportamentul, psihosociologii denumesc aceste imagini mentale stereotipuri sau categorii. Atât stereotipurile, cât și categoriile prescriu acțiunea și pot fi surprinse în discursul actorilor. Aplicată în domeniul relațiilor internaționale, abordarea psihosocială se concentrează pe auto-percepția individului în relație cu alții
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
sau ponderea în cadrul întregului ale unor trăsături ale profilului spiritual. Aici, la nivelul caracteristicilor tehnice ale ecuației spirituale personale, se poate citi capacitatea de coeziune a întregului sistem subiectiv, aceasta din urmă bazându-se pe o armonie metodologică a formelor cogniției care permite voinței asumarea plenară a actului. Aici, în contiguitate cu elementul teoretic, conștiința de sine îmbină funcția de cenzor cu cea de stimulator al tendințelor individuale, asumând (în interpretarea clasică) prin această calitate regulativă rolul de intermediar între latura
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]