1,892 matches
-
omorî; părți ale casei: grindă, prag, coș, sobă; unelte agricole: plug, coasă, greblă, hârleț, fierăstrău, lopată, sită, dârmon, bardă, topor, clește, pilă, osie, daltă, suveică, vârtelniță, blid, răboj, tigae, desagă, rogojină, toiag, nicovală, cumpănă, lanț, sanie, laviță, drojdie, țuică, covrig, colac. Cuvinte și relații ostășești: viteaz, voinic, ceată, tabără, șatră (cort), steag, prapur, iscoadă, oblânc, prieten, vrăjmaș-dușman (turanic), primejdie, pagubă, strajă, pază, chivără, sabie, surlă, trâmbiță, bucium; agricultură: ogor, lan, hat, toloacă, pârloagă, brazdă, loviște, prăjină, potcoavă, cramă, streșină, stâlp. Alte
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
metaforice solemn intonate, poemele sunt, în cea mai mare parte, confesiuni fixate pe o dicțiune elegiacă și reflexivă. În formula rememorării, în reprezentări nu o dată de un patetism hieratic, poetul propune o viziune a unei arhaități stranii, ca în poemul Colaci de pământ: „Când naște femeia/oamenii își împart unii altora/ primeniți, la cimitir/ colaci din pământ/ disting semne cerești/ în zbieretul vacilor/ în orăcăitul broaștelor posedate de lună/ și se duc la lehuză cu daruri/ ca la o biserică/ de pe
BARSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285659_a_286988]
-
dicțiune elegiacă și reflexivă. În formula rememorării, în reprezentări nu o dată de un patetism hieratic, poetul propune o viziune a unei arhaități stranii, ca în poemul Colaci de pământ: „Când naște femeia/oamenii își împart unii altora/ primeniți, la cimitir/ colaci din pământ/ disting semne cerești/ în zbieretul vacilor/ în orăcăitul broaștelor posedate de lună/ și se duc la lehuză cu daruri/ ca la o biserică/ de pe ai cărei pereți s-a desprins un sfânt/ și a zburat”. Poezia mitologizează elementele
BARSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285659_a_286988]
-
sparte se scufunda în apă. A tăcut brusc. Probabil că beția i se risipea încetul cu încetul. Stăteam nemișcat în fața așteptării ei încordate, în întuneric. Nu știam ce trebuie să fac. Îngenunchind, am pipăit scândurile, aruncând în apă când un colac de funii înmuiate, când o grămadă de alge uscate. Din întâmplare, tot făcând curățenie, i-am atins piciorul. Degetele mele, pipăind-o, îi făceau pielea de găină... A rămas mută până la sfârșit. Cu ochii închiși, părea absentă, abandonându-mi trupul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lasă turci să apere cetatea Și că numai pentru oameni, să le facă direptate, Lasă pârcălab acolo... Gruie și-a ieșit din minți. De-avea Gruie vre o teamă era să nu moară-n pat. dracu-i iese înainte cu colaci! "Eh, mă duc să scap Hotinul, șaptezeci de mii de draci! " O săgeata drept în coastă, ce mai leac și ce mai vraci, Cum te duc atunci de-a dura șaptezeci de mii de draci. Ridică un pumn de oameni
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
deci dinainte de invazia triburilor indo-europene pe continentul nostru (mileniile IV-III î.e.n.) (vezi 66). Odată cu degradarea și dispariția acestor practici sacrificiale, s-a pierdut funcția magico-rituală a ofrandelor, astfel că, în folclorul infantil mai nou, prinosurile alimentare tradiționale (pâine cu sare, colac, pită, turtă etc.) au fost înlocuite în cadrul invocațiilor cu alte produse, mai puțin rituale, dar mai pe gustul copiilor - mere dulci, nuci, alune, cireșe, fragi, mure și chiar (se putea altfel ?) bomboane : „Luci, Soare, luci,/ Că-ți dă baba nuci
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
s-au produs și în spațiul românesc, știut fiind că, la țară, la făcutul pâinii se folosea cu precădere secara. Pâine se făcea mai rar din făină de grâu. Grâul se folosea mai ales la coptúrile rituale, de praznic (colivă, colaci, pască, prescuri, cozonaci, mucenici etc.). Ocupându-se de „bucătăria țăranului român”, folcloristul Mihai Lupescu scria că anume „din făina de secară se făcea pită și pâine” (53, p. 57). Într-o poveste bucovineană culeasă de Elena Niculiță-Voronca, secara se laudă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unde-l pui? Și acela trebuie plătit. - Apoi ori una, ori alta, sir John. Sau îți plătesc numai costul construcției, sau numai dreptul de-a te folosi zece ani de ea. Amândouă nu se poate, sir John, c-ar fi colac peste pupăză. Căci drept plată a construcției, d-ta te bucuri de dreptul de-a ședea în casă. Sau construcția ți-o plătesc, sau dreptul de-a ședea în ea. Ce-am zice asemenea, daca societatea acționarilor căii ferate Stroussberg
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a răspuns. Așadar afirmarea noastră, întru cât e nerelevată, se confirmă în parte cel puțin prin tăcerea celuilalt. Observăm, două la mână, că d. Dimitrie I. Ghica afirmă cumcă în locul moșiei la care-a renunțat i s-a donat alta, Colacul, tot din trupul Gherganilor. Cu privire la aceasta am citit chiar două acte făcute la legațiunea din Londra, după petiția dată ministrului nostru de acolo de cătră el însuși, acte autentificate în fine de Trib. Dâmbovița. Așadar Colacul este a d-sale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
s-a donat alta, Colacul, tot din trupul Gherganilor. Cu privire la aceasta am citit chiar două acte făcute la legațiunea din Londra, după petiția dată ministrului nostru de acolo de cătră el însuși, acte autentificate în fine de Trib. Dâmbovița. Așadar Colacul este a d-sale, și în virtutea Colacului a votat. Dar, colac necolac, și proprietatea aceasta are un cusur. E o moșie a statului vândută d-lui Ion Ghica pentru a fi plătită în rate. D-sa își rezervă pentru sine
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
trupul Gherganilor. Cu privire la aceasta am citit chiar două acte făcute la legațiunea din Londra, după petiția dată ministrului nostru de acolo de cătră el însuși, acte autentificate în fine de Trib. Dâmbovița. Așadar Colacul este a d-sale, și în virtutea Colacului a votat. Dar, colac necolac, și proprietatea aceasta are un cusur. E o moșie a statului vândută d-lui Ion Ghica pentru a fi plătită în rate. D-sa își rezervă pentru sine prin acel act dreptul de-a tăia
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
am citit chiar două acte făcute la legațiunea din Londra, după petiția dată ministrului nostru de acolo de cătră el însuși, acte autentificate în fine de Trib. Dâmbovița. Așadar Colacul este a d-sale, și în virtutea Colacului a votat. Dar, colac necolac, și proprietatea aceasta are un cusur. E o moșie a statului vândută d-lui Ion Ghica pentru a fi plătită în rate. D-sa își rezervă pentru sine prin acel act dreptul de-a tăia pădurea. Pădurea se taie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
4 iunie 1880, ea-l respinge pe motivul foarte bătător la ochi și învederat că, Austria nefăcând parte din statele riverane, nu poate face parte din Comisia de supravegheare împreună cu riveranii, ba încă cu prezidenția perpetuă și cu vot preponderant - colac peste pupăză, cum s-ar zice. La 7 iunie se primește în unanimitate propunerea delegatului rus: ca să se invite delegații statelor riverane a veni în sesiunea viitoare a Comisiunii Europene, spre a lucra împreună la regulamentele la facerea cărora o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de creativitate erau evaluate pe baza originalității și a numărului de răspunsuri și includeau: exemple - „Numiți toate lucrurile rotunde, lucrurile care fac zgomot, lucrurile pătrate și lucrurile care se mișcă pe roți care vă vin în minte”. Pentru lucrurile rotunde, „colacul de salvare”, „gaura de șoarece”, „picătura de apă” au fost considerate răspunsuri originale, spre deosebire de „nasture”, „farfurie” și „mânerul ușii”; moduri de utilizare diferite - „Numiți toate felurile în care puteți folosi un ziar, un cauciuc de mașină, un pantof, un nasture
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Platon și adepții lui Augustin, lăudătorii Bisericii și comentatorii Sumei teologice, cărturarii, erudiții și cititorii posesori de biblioteci bogate, tăietorii de lemne neștiutori de carte în adâncul pădurilor lor, oamenii trebuie să țintească în viață ceea ce le arată natura: plăcerea. Colac peste pupăză, căutarea plăcerii este ea însăși o plăcere... 34. Voluptate și moarte dimpreună. Poate că Montaigne are în minte accidentul de călărie atunci când repetă ca un laitmotiv că plăcerea și durerea merg mână în mână. Eros și Thanatos - ca să
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
evaluat drept mediocru, deși el a cuprins suficiente elemente pentru a fi apreciat ca fiind bun.) Mărul putred strică pe cele bune. Aceeași influență o are și omul vicios: „Cu prieteni răi, rău te faci; cu cei de omenie mănânci colaci”; „Cine doarme cu câinii se scoală plin de purici”; „Cine se amestecă cu porcii trebuie să mănânce tărâțe”; „Cine se bagă Între lupi trebuie să urle” etc.) Bucurie, plăcere - durere, suferințătc "Bucurie, plăcere - durere, suferință" Bucură-te de ziua de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
repede. Nu poți lăsa zestrea fetei pe mâna norocului.) Omului sărac nici boii la jug nu-i trag, nici lemnele În foc nu-i ard. (În schimb, „La omul bogat și cocoșul ouă”; „La cel bogat merge și dracul cu colaci”. Săracului i se potrivește proverbul: „Nenorocirea, când vine pe capul omului, nu vine singură, ci mai trage și altele după ea”. Într-adevăr, „Peste cel sărac toate năpastele dau”; „Sub pălărie, toată gospodăria”; „- Sărăcie, ce-ai cu mine?/ - M-am
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
proverb - se trezește calomniind.”) Bățul scurt se rupe greu. (Cu cât cineva trăiește, de exemplu, Într-un dialog mai mult cu sine Însuși, cu atât Îi va fi mai greu să se desprindă de propriile interpretări și aprecieri asupra existenței.) Colac peste pupăză. (Sunt situații când un necaz nu vine singur, următorul pecetluindu-l pe primul, prin imprevizibilitatea sau asprimea sa: „A fugit de popă și a dat peste dracul”.) „Împrejurările neprielnice nu ne fac ceea ce suntem, dar ne arată cine
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
care pun valorile materiale Înaintea celor spirituale: „Popa când tămâiește, la bani se gândește”; „Popa are mână de luat, nu de dat”; „Popa mănâncă și de pe viu, și de pe mort”; „Popa plânge când nu are morți de Îngropat”; „Câte un colac, câte un pitac, popa umple un sac”; „Țăranul paște vaca, și popa o mulge”.) După trei zile, oaspeții se pun la râșniță. (Altfel, există riscul ca aceștia să-și deformeze caracterul, asumându-și o falsă psihologie: fie cea de gazdă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cu încercări literare și cronici muzicale, iar în revista „Gluma” a lui Ion Anestin îl lansează pe Gâgă, personaj căruia avea să îi dea o anumită faimă. În 1927 debutează ca dramaturg pe scena Teatrului Comedia din București, cu piesa Colacul de salvare. În 1940, sub regimul legionar, devine director general al Societății Regale de Radiodifuziune. Părăsește definitiv țara în 1947, trecând frontiera clandestin și se stabilește o vreme, după o seamă de peripeții pe care le va relata mai târziu
MANZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288000_a_289329]
-
revenim fiecare la catalogul ei. Credeți c-ar trebui să-i luăm un scăunel și un suport de baie? Întreb privind atentă pagina respectivă. Și o cădiță gonflabilă de călătorie? — Luați-i asta. Suze Îmi arată o poză cu un colac pentru sugari. SÎnt fenomenale. Wilfie efectiv locuiește În el. — Categoric! Încuviințez. Îndoaie colțul! Paginile astea sînt tot mai greu de manevrat din cauza colțurilor Îndoite din urmă. Mama se uită gînditoare la catalog. — Poate c-ar fi mai bine să le
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Piscină construită În așa fel Încît să dea impresia că apa se Întinde departe la orizont sau În largul mării. Vorbire afectată ce parodiază accentul Cockney. Construcție care nu are ziduri comune cu altă clădire. În original, baby nest, un colac mare de cauciuc gonflabil, acoperit de un material vesel, pentru perioada de pînă Într-un an. Husa acoperă inclusiv centrul colacului, al cărui fund este bine căptușit, pentru ca sugarul să poată sta pe ceva moale, și are În compoziție diverse
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
afectată ce parodiază accentul Cockney. Construcție care nu are ziduri comune cu altă clădire. În original, baby nest, un colac mare de cauciuc gonflabil, acoperit de un material vesel, pentru perioada de pînă Într-un an. Husa acoperă inclusiv centrul colacului, al cărui fund este bine căptușit, pentru ca sugarul să poată sta pe ceva moale, și are În compoziție diverse texturi pe care copilul le poate pipăi (ciocul unei rațe care face „mac“ atunci cînd Îl strîngi, blană pe oaia desenată
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ruptură ce trebuie Închisă. La nivelul teoriei, al concepției despre lume, despre ce trebuie să fie omul, la nivelul idealului antropologic, cred că modernitatea a rămas mai departe obsedată de modelul omului centrat. Acest model uman constituia un fel de colac de salvare pentru o societate și niște personalități care se simțeau periclitate, amenințate de dezagregare. Ceea ce face postmodernismul este nu să inaugureze acest proces, Început Într-adevăr În modernitate, ci să răstoarne perspectiva asupra idealului antropologic. Spre deosebire de modernitate, lumea actuală
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cu fosta Securitate, s-a înscris și d-sa în PDSR. Elementul comun în această ecuație este PDSR-ul care funcționează ca un aspirator politic înainte de începerea campaniei electorale propriu-zise. S-ar putea spune că partidul d-lui Iliescu întinde colaci de salvare unor politicieni care altfel nu s-ar mai întîlni cu Parlamentul. E îndoielnic. Mai curînd PDSR colecționează voci de parlamentari care în campania electorală se vor adresa alegătorilor în calitate de foști peneliști, penețecediști și pediști de frunte. La rîndul
Zona crepusculară a politicii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17169_a_18494]