1,893 matches
-
Vasile Gorduz și așa cum a cerut pe patul de moarte. Deja a devenit loc de rugăciune pentru doamna Tamara Cernăuțeanu (și numai pentru dânsa), care de fiecare dată când organizăm un eveniment lângă statuie, aduce cu mare efort un imens ”colac ru menit”, pe care Îl depune cu smerenie la picioarele desculțe ale poetului nostru național. (”ți-am adus un ulcior/și-un colac rumenit/ Poate ți-e foame/Poate ti-e sete....” cum a spus poetul George Filip În poemul
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_383]
-
dânsa), care de fiecare dată când organizăm un eveniment lângă statuie, aduce cu mare efort un imens ”colac ru menit”, pe care Îl depune cu smerenie la picioarele desculțe ale poetului nostru național. (”ți-am adus un ulcior/și-un colac rumenit/ Poate ți-e foame/Poate ti-e sete....” cum a spus poetul George Filip În poemul ”Rugă lui Mihai”). Doamna Tamara este basarabeancă și are 87 de ani! Riscul de ploaie era Însă foarte mare de aproape 30 de
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_383]
-
pentru a o ajuta să se ridice de pe recif. Au fost aruncate peste bord balastul de fier și piatră, toată hrana stricată și toate tunurile (mai puțin patru), iar apa de băut a fost pompată în afară. S-au atașat colaci la fiecare tun cu intenția de a le recupera ulterior, dar aceasta s-a dovedit a fi nepractic. Fiecare om de la bord a operat pe rând pompele, inclusiv Cook și Banks. Când fusese aruncat peste bord, după estimările lui Cook
HMS Endeavour () [Corola-website/Science/321533_a_322862]
-
pînă la Dubasari, 50 km pînă la Chișinău. Satul se află printre dealuri cu panțe domoale, cu podișuri și culmi întinse, cu vai și vâlcele coborând cătinel spre lunca Nistrului, cu rănii și ranisuri pe malul Rîului. Budăiul, Zăvoiul, Lanul, Colacul, Holmul, Stîncă, Costișa, Ibrineasa, Obrocul, Solonețul, Baltă, Ceairul, Rărișul, Chistelnița-sunt cuvinte vechi, denumiri semnificative ce evocă particularitățile fizico-geografice și naturale ale terenurilor din preajma satului. Odată cu construirea barajului de la Dubăsari în 1954 s-a format o mare artificială, care s-a
Holercani, Dubăsari () [Corola-website/Science/305164_a_306493]
-
pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura și să intre gerul, sau jocul copiilor peste foc. În ziua mucenicilor, în credința populară, se deschid mormintele și porțile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea Sfinților Mucenici, 40 de colaci numiți "sfinți", "mucenici" sau "brădoși". În Moldova, mucenicii, numiți sfințișori, au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, și sunt copți din aluat de cozonac, apoi unși cu miere și nucă. În Dobrogea, se păstrează aceeași formă antropomorfică, dar
Mucenici () [Corola-website/Science/298267_a_299596]
-
pahar de țuică fiartă, eventual și cârnaț . Copiii cu traistele frumos colorate mergeau cu steaua la colindat, aceasta era frumos ornată cu hârtie colorată lipită cu aluat de făină de grâu (pe atunci nu exista “lipici” la țară). Colindătorii primeau colaci, bomboane, cârnaț, fructe și alte bunătăți. Copii colindători în grupuri de 2-4, pe grupe de vârstă, mai mici sau mai mari, de obicei din casele învecinate (și mai ales înrudiți) cu steaua, care era frumos ornată cu hârtie colorată lipită
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
ornată cu hârtie colorată lipită cu aluat de făină de grâu. În dimineața de ajun copii mergeau în „pițărăi". Toți copiii se adunau într-un capăt al satului și mergeau din casă în casă, iar sătenii ieșeau la poartă cu colaci, mere, nuci, bomboane și bani mărunți. Fetele tinere își dădeau de soroc în seara de ajun sau de anul nou, se așezau pe masă pahare sub care se puneau boabe de porumb și fasole (fără să vadă ele) și apoi
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de activități gospodărești, ceea ce scutea locuința de murdărie. Anexele respective aveau un cuptor de pâine și plită de cărămidă, pentru preparat mâncarea animalelor (îndeosebi a porcilor). Sâmbăta se făcea la cuptor pâinea și plăcinte cu brânză, mere sau nuci, precum și colaci sau cozonaci. De asemenea uneori se făcea la cuptor , mălai sub țest”, într-un vas special de copt mălaiul din făină de porumb. Aceste încăperi mici de vară, se mai numeau cu termenul generic de ,cuptor”, care includea atât cuptorul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
o piatră mare, până ieșea murdăria din ele, instrument popular care permitea utilizarea înlocuitorilor detergenților actuali, - potricală - piesă cilindrică mică de fier, de formă cilindrică, ascuțită la un capăt pentru a face găuri în piele, de exemplu la opinci, - prescură - colac de dus la biserică, - pricoițe - pături/cergi groase din lână, albe sau colorate, folosite pentru acoperit în timpul somnului noaptea, - primură - panglică, - proboade - basmale, - proțap - piesă de la car, - pupi - plăcintă la tigaie, - rozosin - violet, - rudă - axă din lemn de cca. 2
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
transilvană. Cum?... Nu am putut să aflăm. O inscripție de la intrarea în biserică confirmă anul construcției lăcașului: 1731. Puțul Frumos se află în cartierul Valea Mieilor. Acest monument etnografic a fost reconstruit prin 1862, de către localnicul A. Dumitru Ștefan, cu colac din piatră (rămas, pare-se de la vechiul puț), dotat cu roată și fus fixate pe doi stâlpi din lemn și un jgheab. Întreaga construcție este adăpostită de un mic pavilion. A fost ridicată în vremea domniei lui C. Brâncoveanu vă
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
colinde creștine), care au ca subiect Nașterea Domnului. În ajunul Crăciunului, pe înserat, în toate satele din țară, începe colindatul. Copiii cu steaua vestesc Nașterea Domnului și sunt primiți cu bucurie de gazdele care îi răsplătesc cu mere, nuci și colaci. În Maramureș, cei care colindă sunt oameni în toată firea. Obiceiul este să treacă pe la fiecare casă iar apoi, cu tot cu gazdele care i-au omenit, să continue colindatul. Postul Crăciunului ia sfârșit și fiecare se poate bucura de mâncărurile rituale
Crăciunul în România () [Corola-website/Science/324897_a_326226]
-
colindă sunt oameni în toată firea. Obiceiul este să treacă pe la fiecare casă iar apoi, cu tot cu gazdele care i-au omenit, să continue colindatul. Postul Crăciunului ia sfârșit și fiecare se poate bucura de mâncărurile rituale: preparatele din porc, sarmalele, colacii și cozonacii, prăjiturile și vinul. Cele trei zile de sărbătoare ale Crăciunului aduc liniște și pace în case. Există și o perioadă de post culinar și spiritual ce se ține înaintea Crăciunului,timp de șase săptămâni sfârșindu-se în noaptea
Crăciunul în România () [Corola-website/Science/324897_a_326226]
-
și merg să colinde la casele vecinilor sau la casele altor oameni. Atunci se cântă "O ce veste minunată",o melodie foarte veche și foarte populară în popor,cât și "O brad frumos".Totodată colindătorii sunt serviți cu produse alimentare(colaci făcuți în casă) sau bani.Persoanele de origine slave din România sărbătoresc și în data de 7 ianuarie Crăciunul pentru că de fapt Crăciunul lor este pe aceea dată la două săptămâni după Crăciunul românesc,ortodox. Pomul de Crăciun, așa cum îl
Crăciunul în România () [Corola-website/Science/324897_a_326226]
-
montează turnul de evacuare). Unele tancuri ușoare cum ar fi PT-76 sunt amfibii, propulsate în apă de șenilele lor sau cu ajutorul unui hidrojet. În al Doilea Război Mondial, tancul M4 Sherman a fost transformat în vehicul amfibiu adăugându-i un colac de cauciuc care îl ajuta să plutească. A fost numit "Sherman DD" și folosit în ziua-Z pentru a susține debarcarea pe plaje. Sherman DD nu puteau să tragă în timp ce pluteau deoarece cauciucul umflat depășea înălțimea tunului. Un mare număr din
Tanc () [Corola-website/Science/298932_a_300261]
-
constant la această seară este o parte oarecare de la animalul sacrificat, parte care să fie luată din capul animalului, menit să simbolizeze Roș hașana adică „capul anului” (pește, miel, ș.a.). De obicei mai este adusă la masă și un challah, colac tradițional rotund impletit spiralat, simbolul timpului circular. În Israel cu ocazia acestei sărbători, evreii iudaici așkenazi și sefarzi, au obiceiul să arunce bucățele de pâine dospită ori pietricele într-o apă, care reprezintă, separarea de păcat. Se merge la un
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
Binecuvântat fie DOMNUL Dumnezeul nost, Împăratul universului." "Care ne-ai ținut vii, și ne-ai ocrotit, și ne-ai ajutat să ajungem acest anotimp. Amin. " În Prima Seară se continuă cu binecuvântarea pentru vin asupra cupei și pentru pâine asupra colacului numite Kiduș și haMoți plus binecuvântarea de mulțumire pentru marele Său plan de mântuire descoperit în festivaluri, sărbători, și timpuri stabilite. Cu ocazia capului anului, binecuvântarea pentru aprinderea luminilor care este opțională se face ca pentru Sabat dar se înlocuiește
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
făină de mălai), cât și pâinea cea de toate zilele. Așa se face că „pâine de grâu numai la sărbători mari mănâncă, încolo tot pâine de porumb” (I. Bârlea, 1924). Din făină albă de grâu se mai preparau prescurele și colacii rituali, folosiți la sărbătorile mari. Însă pentru maramureșeni, masa reprezintă mai degrabă un act cultural, cu valențe sociale, desfășurat după cutume străvechi. În subsidiar, ea reprezintă un necesar rit de integrare, fie că ne referim la ospețele comunitare (mesele de
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
religie ortodoxă. In sat se afla o biserică ortodoxă zidită în anul 1844 și repictată de curând. La 8 septembrie, de sărbătoarea nașterii maicii domnului, hramul bisericii, în sat începe ruga (nedeia): după slujba de vecernie la care se sfințesc colaci și alte alimente, goștii (oaspeții) sunt primiți la cină și apoi invitați la joc (horă); petrecerea continuă și în zilele următoare până în seara de 10 septembrie. In școala cu clasele I-VIII învață copiii din sat instruiți de un corp
Constantin Daicoviciu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301078_a_302407]
-
cătune, care au fost încadrate în satele componente ale comunei, desi denumirile s-au păstrat pentru desemnarea diferitor părți ale satelor respective. Dintre acestea fac parte: Buliceni, Gura Negrii, Arinul sau Valea Arinului, Bada, Gogoșeni sau Gugoșeni, Joseni, Morărești, Călinești, Colacul, Zugreni Limite: Relief: Altitudinea medie:1100 m Comună Dorna-Arini se situează la marginea de S-E a depresiunii Dornelor, în zona de contact dintre Munții Bistriței (Masivul Pietrosul) și Munții Rarău (Masivul Giumalău). Localitatea este traversata de răul Bistrița, care
Comuna Dorna-Arini, Suceava () [Corola-website/Science/301948_a_303277]
-
de șes până la 1500 m altitudine. În zonele umede este foarte rar. Are o activitatea diurnă. Se mișcă relativ lent, se poate cățăra pe arbuști, pe ramurile cărora se sorește. Devine foarte agresiv când este capturat sau deranjat, se face colac și șuieră, repezindu-se să muște. Mușcătura este inofensivă. Luat în mână împroașcă o secreție rău mirositoare, eliminată de glandele anale situate la baza cozii. La finalul lunii octombrie se retrage în găuri, în locuri destul de ascunse unde intră în
Șarpele de alun () [Corola-website/Science/333954_a_335283]
-
statul maghiar în 1908. În ultimul timp s-a răspândit foarte mult, ajungând în heleșteiele de la Cefa, Zaul de Câmpie. O dată cu materialul de repopulare, provenit din aceste heleșteie, a ajuns în balta Crapina, heleșteiele de la Nucet, heleșteiele Slătioarele-Jilavele din Ialomița, Colacul de lângă Nucet, Snagov, Buftea, lacurile Bucureștiului și alte multe regiuni. Are o lungimea obișnuită de 18-22 cm, excepțională 40-45 cm. Greutatea obișnuită 150-200 gr, excepțională 2 kg. Somnul pitic este asemănător cu somnul. Are corpul alungit, comprimat dorso-ventral anterior, iar
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]
-
Rădăuților, arhiepiscopul Teodosie Petrescu al Tomisului și episcopul-vicar Ioachim Băcăuanul al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului), înconjurați de un sobor de 32 de preoți și diaconi. Înalții oaspeți au fost întâmpinați de un alai de călăreți îmbrăcați în costume naționale, cu colaci moldovenești și cu versuri rostite de unul dintre bătrânii satului. La această sărbătoare a participat a participat o mulțime mare de credincioși atât localnici, cât și din localitățile învecinate. Cântările bisericești au fost interpretate de Corala „Armonia” de la Constanța. În
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
Treime), de către patriarhul biblic Avraam. Urmează o masă la care copii primesc diferite ,atenții": biscuiți, bomboane și ,colarezi" (făina fiartă în lapte și îndulcită cu zahăr). În sat mai există și obiceiul mersului cu ""împărțanie"". Acesta constă în împărțirea de colaci făcuți după anumite rânduieli, astăzi cunoscute de tot mai puține femei, cu denumiri precum: Drept Dumnezeu, Năpuroșnie, căpițele, boboroade, date ca milostenie pentru cei adormiți, după ce, mai întâi, s-a trecut cu ele, duminica înainte zori, pe la cimitir. "Jelitul" la
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
extinderea și mai mult a gamei de produse cum ar fi nipluri pentru radiatoare și plasă de sârmă. În același timp, uzina și-a modernizat transportul țaglelor de relaminare de la cuptoarele de încălzire la trenul continuu de laminare și transportul colacilor de sârmă de la vârtelnițe la platforma de răcire. În paralel, în 1929 a luat ființă compania Industria Sârmei Brăila care avea ca profil producerea de profile laminate în bare și colaci precum și sârmă laminată în colaci. Cele două uzine au
Laminorul () [Corola-website/Science/318300_a_319629]
-
de încălzire la trenul continuu de laminare și transportul colacilor de sârmă de la vârtelnițe la platforma de răcire. În paralel, în 1929 a luat ființă compania Industria Sârmei Brăila care avea ca profil producerea de profile laminate în bare și colaci precum și sârmă laminată în colaci. Cele două uzine au fuzionat în 1959 pentru a forma Brăila. În 1967 ia ființă secția de lanțuri comerciale (singura cu acest profil din România); în 1969 laminorul nr. 2 de profile ușoare și mijlocii
Laminorul () [Corola-website/Science/318300_a_319629]