1,242 matches
-
et al., 1990, Birk et al., 1990). Echilibrul între rigiditate și elasticitate este dat de formarea, de către de celulele musculare netede din tunica medie, de colagen heterotipic I, III, și V. Venele varicoase și venele potențial varicoase conțin mai mult colagen I și III decât venele normale (Maurel et al., 1990). În venele varicoase se înregistrează o creștere în sinteza totală de colagen I și o scădere în sinteza totală de colagen III, confirmată în culturi de celule musculare netede (Sansilvestri-Morel
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
tunica medie, de colagen heterotipic I, III, și V. Venele varicoase și venele potențial varicoase conțin mai mult colagen I și III decât venele normale (Maurel et al., 1990). În venele varicoase se înregistrează o creștere în sinteza totală de colagen I și o scădere în sinteza totală de colagen III, confirmată în culturi de celule musculare netede (Sansilvestri-Morel et al., 1998, Sansilvestri-Morel et al., 2001) și în fragmente tisulare (Waksman et al., 1997, Sansilvestri-Morel et al., 2001). Astfel, rezultă un
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Venele varicoase și venele potențial varicoase conțin mai mult colagen I și III decât venele normale (Maurel et al., 1990). În venele varicoase se înregistrează o creștere în sinteza totală de colagen I și o scădere în sinteza totală de colagen III, confirmată în culturi de celule musculare netede (Sansilvestri-Morel et al., 1998, Sansilvestri-Morel et al., 2001) și în fragmente tisulare (Waksman et al., 1997, Sansilvestri-Morel et al., 2001). Astfel, rezultă un raport înalt colagen III - colagen I + III, iar orice
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
o scădere în sinteza totală de colagen III, confirmată în culturi de celule musculare netede (Sansilvestri-Morel et al., 1998, Sansilvestri-Morel et al., 2001) și în fragmente tisulare (Waksman et al., 1997, Sansilvestri-Morel et al., 2001). Astfel, rezultă un raport înalt colagen III - colagen I + III, iar orice modificare a acestui raport reduce elasticitatea (Waksman et al., 1997) - fapt considerat relevant în înțelegerea legăturii de cauzalitate colagen venele varicoase. Consecutiv, reglarea echilibrului sinteză - degradare a colagenului I și III este crucială pentru
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
în sinteza totală de colagen III, confirmată în culturi de celule musculare netede (Sansilvestri-Morel et al., 1998, Sansilvestri-Morel et al., 2001) și în fragmente tisulare (Waksman et al., 1997, Sansilvestri-Morel et al., 2001). Astfel, rezultă un raport înalt colagen III - colagen I + III, iar orice modificare a acestui raport reduce elasticitatea (Waksman et al., 1997) - fapt considerat relevant în înțelegerea legăturii de cauzalitate colagen venele varicoase. Consecutiv, reglarea echilibrului sinteză - degradare a colagenului I și III este crucială pentru menținerea proprietăților
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fragmente tisulare (Waksman et al., 1997, Sansilvestri-Morel et al., 2001). Astfel, rezultă un raport înalt colagen III - colagen I + III, iar orice modificare a acestui raport reduce elasticitatea (Waksman et al., 1997) - fapt considerat relevant în înțelegerea legăturii de cauzalitate colagen venele varicoase. Consecutiv, reglarea echilibrului sinteză - degradare a colagenului I și III este crucială pentru menținerea proprietăților mecanice ale peretelui venos (Parry, 1988). În boala varicoasă, scăderea colagenul III determină o distensibilitate exagerată a venelor, cu rezultat în creșterea volumului
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
2001). Astfel, rezultă un raport înalt colagen III - colagen I + III, iar orice modificare a acestui raport reduce elasticitatea (Waksman et al., 1997) - fapt considerat relevant în înțelegerea legăturii de cauzalitate colagen venele varicoase. Consecutiv, reglarea echilibrului sinteză - degradare a colagenului I și III este crucială pentru menținerea proprietăților mecanice ale peretelui venos (Parry, 1988). În boala varicoasă, scăderea colagenul III determină o distensibilitate exagerată a venelor, cu rezultat în creșterea volumului și scăderea elasticității. Deoarece alterarea remodelării tisulare observată în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Waksman et al., 1997) - fapt considerat relevant în înțelegerea legăturii de cauzalitate colagen venele varicoase. Consecutiv, reglarea echilibrului sinteză - degradare a colagenului I și III este crucială pentru menținerea proprietăților mecanice ale peretelui venos (Parry, 1988). În boala varicoasă, scăderea colagenul III determină o distensibilitate exagerată a venelor, cu rezultat în creșterea volumului și scăderea elasticității. Deoarece alterarea remodelării tisulare observată în venele varicoase poate fi reprodusă în cultură celulară, demonstrând că celulele musculare netede mențin anomaliile din venele varicoase, a
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Deoarece alterarea remodelării tisulare observată în venele varicoase poate fi reprodusă în cultură celulară, demonstrând că celulele musculare netede mențin anomaliile din venele varicoase, a fost emisă ipoteza conform căreia o modificare genetică a acestor celule determină reducerea sintezei de colagen III, în paralel cu supraproducția și supraexpresia de colagen I (Sansilvestri-Morel et al., 2001). Această ipoteză a fost însă infirmată deoarece, la nivelul celulelor musculare netede din venele varicoase stabilitatea și funcționalitatrea ARNm pentru colagenul III nu este afectată. Colagenul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fi reprodusă în cultură celulară, demonstrând că celulele musculare netede mențin anomaliile din venele varicoase, a fost emisă ipoteza conform căreia o modificare genetică a acestor celule determină reducerea sintezei de colagen III, în paralel cu supraproducția și supraexpresia de colagen I (Sansilvestri-Morel et al., 2001). Această ipoteză a fost însă infirmată deoarece, la nivelul celulelor musculare netede din venele varicoase stabilitatea și funcționalitatrea ARNm pentru colagenul III nu este afectată. Colagenul III nu este degradat în interiorul celulei prin mecanism care
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
celule determină reducerea sintezei de colagen III, în paralel cu supraproducția și supraexpresia de colagen I (Sansilvestri-Morel et al., 2001). Această ipoteză a fost însă infirmată deoarece, la nivelul celulelor musculare netede din venele varicoase stabilitatea și funcționalitatrea ARNm pentru colagenul III nu este afectată. Colagenul III nu este degradat în interiorul celulei prin mecanism care implică proteaze, el este normal maturat și secretat în exteriorul celulei, fiind ulterior degradat extracelular printr-un mecanism care implică MMPs (Sansilvestri-Morel et al., 2007). Extrem de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
colagen III, în paralel cu supraproducția și supraexpresia de colagen I (Sansilvestri-Morel et al., 2001). Această ipoteză a fost însă infirmată deoarece, la nivelul celulelor musculare netede din venele varicoase stabilitatea și funcționalitatrea ARNm pentru colagenul III nu este afectată. Colagenul III nu este degradat în interiorul celulei prin mecanism care implică proteaze, el este normal maturat și secretat în exteriorul celulei, fiind ulterior degradat extracelular printr-un mecanism care implică MMPs (Sansilvestri-Morel et al., 2007). Extrem de puține date sunt raportate în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
celulei prin mecanism care implică proteaze, el este normal maturat și secretat în exteriorul celulei, fiind ulterior degradat extracelular printr-un mecanism care implică MMPs (Sansilvestri-Morel et al., 2007). Extrem de puține date sunt raportate în literatură în legătură cu prezența și distribuția colagenului tip IV în venele varicoase (Kirsch et al., 2000, Porto et al., 1998, Khan et al., 2000). Colagenul de tip IV este definit ca și colagen nefibrilar: nu formează fibre și nu prezintă periodicitate de 67 nm, deoarece, în procesul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
extracelular printr-un mecanism care implică MMPs (Sansilvestri-Morel et al., 2007). Extrem de puține date sunt raportate în literatură în legătură cu prezența și distribuția colagenului tip IV în venele varicoase (Kirsch et al., 2000, Porto et al., 1998, Khan et al., 2000). Colagenul de tip IV este definit ca și colagen nefibrilar: nu formează fibre și nu prezintă periodicitate de 67 nm, deoarece, în procesul de sinteză, propeptidele nu sunt eliminate din molecula de procolagen (Hulmes, 2002, Lullmann Rauch, 2008, Perumal et al
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
et al., 2007). Extrem de puține date sunt raportate în literatură în legătură cu prezența și distribuția colagenului tip IV în venele varicoase (Kirsch et al., 2000, Porto et al., 1998, Khan et al., 2000). Colagenul de tip IV este definit ca și colagen nefibrilar: nu formează fibre și nu prezintă periodicitate de 67 nm, deoarece, în procesul de sinteză, propeptidele nu sunt eliminate din molecula de procolagen (Hulmes, 2002, Lullmann Rauch, 2008, Perumal et al., 2008). Lungimea moleculei de procolagen este, în acest
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
procolagen (Hulmes, 2002, Lullmann Rauch, 2008, Perumal et al., 2008). Lungimea moleculei de procolagen este, în acest caz, 390 nm. Datorită modului de asamblare este încadrat în domeniul nefibrilar al familiei colagenice, dar greutatea moleculară este similară cu tipurile de colagen din primul domeniu. Prin structura sa, conținând secvențe nonhelicoidale frecvente, realizează o rețea de molecule de procolagen organizate compact pentru a construi un suport pentru membranele bazale; are, concomitent, și funcție de filtrare. Astfel, este forma specializată caracteristică membranelor bazale, unde
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
organizate compact pentru a construi un suport pentru membranele bazale; are, concomitent, și funcție de filtrare. Astfel, este forma specializată caracteristică membranelor bazale, unde formează o rețea stabilă de polimeri - este vorba de lamina densa. Lanțurile polipeptidice specifice acestui tip de colagen conțin mai multă hidroxilizină și numeroase resturi glucidice. Ele stabilesc multiple puncte de unire cu proteoglicanii sulfatați, laminina și entactina, contribuind astfel la edificarea membranei bazale. Datorită heterogenității, formula moleculară este, cel mai frecvent, [α1(IV)]2α2(IV); poate însă
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
formula moleculară este, cel mai frecvent, [α1(IV)]2α2(IV); poate însă să apară și ca [α3(IV)]2α4(IV) sau [α5(IV)]2α6(IV) Perumal et al., 2008). Rezultatele noastre completează datele din literatură, relevând prezența acestui tip de colagen nefibrilar atât la nivelul intimei, cât și al tunicii medii. Dată fiind calitatea de component major al membranelor bazale, identificarea imunohistochimică a permis evaluarea continuității membranei bazale care susține endoteliul și a modului în care celulele musculare netede sunt separate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
și B2 sau α, β și γ), menținute în poziție prin punți disulfidice și realizând o structură în cruce. De-a lungul lanțurilor apar domenii globulare, despărțite de domenii lineare. Prezintă situsuri de legare pentru heparansulfat (la extremitățile lanțurilor B), colagen tip IV (pe lanțul A), entactină și membranele celulare (pe lanțul A). Prezentă în matricea extracelulară, laminina este însă un component major al membranei bazale unde, împreună cu colagenul IV, formează edificiul molecular principal al membranei bazale (LeBleu et al., 2007
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
domenii lineare. Prezintă situsuri de legare pentru heparansulfat (la extremitățile lanțurilor B), colagen tip IV (pe lanțul A), entactină și membranele celulare (pe lanțul A). Prezentă în matricea extracelulară, laminina este însă un component major al membranei bazale unde, împreună cu colagenul IV, formează edificiul molecular principal al membranei bazale (LeBleu et al., 2007). Considerăm astfel rezultatele noastre ca semnificative științific pentru stadiul actual al cunoașterii, în principal prin faptul că investigarea prezenței lamininei a fost realizată comparativ în stadii CEAP diferite
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
la prezența și nivelul TIMP-1, TIMP-2 (Johnson et al., 2001), precum și diferențe legate de nivelul de exprimare și localizarea MMPs și TIMPs în teritorii venoase diferite (Woodside et al., 2003) Conform datelor din literatură, intervenția MMPs în degradarea componentelor matriciale (colagen, elastină, fibronectină, laminină) sintetizate de celulele musculare netede și de fibroblaste este extrem de variabilă (Borden, Heller, 1997), astfel încât nu este stabilit încă un pattern. În acest context, obiectivul urmărit a fost reprezentat de investigarea expresiei MMPs și TIMPs în venele
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Nagase, 2003, Marchenko et al., 2003). MMP-2 (gelatinaza A sau colagenaza IV de 72 kDa) și MMP-9 (gelatinaza B sau gelatinaza de 92 kDa) conțin trei module de fibronectină de tip II care compun un domeniu compact de cuplare la colagen (Visse, Nagase, 2003). Gelatinazele degradează colagenul de tip IV, V, VII, X, XI și XIV, gelatina, elastina, miezul proteic al proteoglicanilor, proteina bazică milelinică, fibronectina, fibrilina-1 și precursorii TNF-α și ai IL-1b. Prin aceste multiple substraturi de acțiune, gelatinazele prezintă
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
MMP-2 (gelatinaza A sau colagenaza IV de 72 kDa) și MMP-9 (gelatinaza B sau gelatinaza de 92 kDa) conțin trei module de fibronectină de tip II care compun un domeniu compact de cuplare la colagen (Visse, Nagase, 2003). Gelatinazele degradează colagenul de tip IV, V, VII, X, XI și XIV, gelatina, elastina, miezul proteic al proteoglicanilor, proteina bazică milelinică, fibronectina, fibrilina-1 și precursorii TNF-α și ai IL-1b. Prin aceste multiple substraturi de acțiune, gelatinazele prezintă un rol major în degradarea matricei
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
celulele musculare netede localizate în medie, își modifică, prin schimbări ale ciclului celular, fenotipul contractil normal în fenotip secretor (Jurokova et al., 1982). Acest fapt conduce la o degenerare de tip fibros, caracterizată prin dezorganizarea arhitecturii și distribuției fibrelor de colagen (mai numeroase în medie și adventice) și elastice (mai puțin numeroase, ca rezultat al degradării) și pierderii proprietăților elastice ale venelor varicoase (Kockx et al., 1998, Ascher et al., 2001). Modificările morfologice sunt asociate cu dereglarea apoptozei în tunica medie
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
în patogenia bolii varicoase (Yamada et al., 1996, Sayer, Smith, 2004, Pascual et al., 2007). Triptaza este o serin-protează cu activitate biologică direcționată în general împotriva proteinelor de coagulare (Craig, Schwarty, 1989), capabilă să fragmenteze diferite componente matriceale ca elastina, colagenul IV, fibronectina și proteoglicanii extracelulari, și să activeze formele latente de colagenază - cu rezultat în modificarea arhitecturii peretelui venos. Alți mediatori (chimaza, elastaza, hidrolaza, enzimele oxidative, factorii chemotactici) pot contribui la maturarea sau activarea TGF-beta 1 (eng. Transforming Growth Factor
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]