824 matches
-
Doștat (în dialectul săsesc "Dirstet", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România. CADRUL NATURAL: Așezată în Podișul Secașelor, are un relief predominant colinar cuprins între 300 și 500m. Varietatea reliefului, a florei și faunei precum și caracteristicile climatice o fac atractivă din punct de vedere turistic. OBIECTIVE DE INTERES TURISTIC: • ARTA POPULARĂ • ARTIZANAT • INSTALAȚII TEHNICE POPULARE • MANIFESTĂRI FOLCLORICE, TRADIȚII - monument funerar - Ioan Comănici - cimitir
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
a fost amenajată piscicol, astfel că în prezent poate fi întâlnită o salbă de lacuri și bălți, însoțite, pe alocuri, de zone umede, deosebit punct de atracție pentru turiști și pescari. VEGETAȚIA - FAUNA - SOLURILE Vegetația este specifică zonelor de dealuri colinare și luncă. Vegetația forestieră este modest reprezentată prin stejar ("Quercus robur"), arțar tătărăsc ("Acer tataricum"), mai puțin brad și pin. Suprafețe relativ întinse ocupă pajiștile naturale din luncă și de pe versanți cu expunere estică și nordică. Acestea sunt pajiști stepizate
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
satului Doștat, care se traduce prin “Poarta orașului - Poarta cetății”, cât și asupra obiceiurilor.</br> Din punct de vedere economic, se poate spune că ocupația de bază era creșterea animalelor și cultivarea cerealelor, ocupație prelungită până în zilele noastre, din cauza terenului colinar și păduros, luncile fiind mai puțin reprezentate în această zonă.</br> Ca mod de stratificare a populației, cam prin anii 1900, se precizează în documentele vremii că existau numai două clase și anume boierii care posedau pământ și vite mai
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
Lunca Mureșului (în , colocvial "Kocsárd") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Albă, Transilvania, România. Localitatea Lunca Mureșului este situată în zona de contact a Câmpiei colinare a Turzii cu terasele de pe dreapta văii Mureșului. Localitatea este atestata documentar din anul 1291 sub numele "Terra Kichard". Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Secțio 140) localitatea apare sub numele de "Szekely Kotsárd". Până în anul 1876 satul a
Lunca Mureșului, Alba () [Corola-website/Science/300248_a_301577]
-
județul Alba, Transilvania, România. Fărăul este situat la 46°20' latitudine nord si 24°00' longitudine est, în partea de nord-est a județului Alba. Se învecinează cu comunele Noșlac, Hopârta, Șona și Jidvei. Peisajul natural este dominat de un relief colinar, deluros, întrerupt de crestele care au favorizat dezvoltarea unor abrupturi. Din datele scrise se atestă că localitatea Fărău există din anul 1299 sub denumirea de "Forró" (trad. "fierbinte"). În perioada 1400-1784 țăranii din satul Fărău au fost iobagi pe moșiile
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]
-
coborată și unitară. Aparent teritoriul localității Ohaba dispune de un relief monoton, dar numeroasele dealuri puțin înalte și mai puțin adânci cu elementele constructive - culmi, poduri, versanți, ravene, ogase, șesuri, terase, lunci, albii și mlaștini impun recunoașterea diversității acestui relief colinar, de podiș la mica înălțime, dar nu oferă o amplitudine șocantă. Localitatea Ohaba este un sat de deal fiind înconjurat de mai multe dealuri (Cop, Bucin, Viilor, Stoina, Vârtoape, Rotundu, Poderei, Gorgane, Răzoare etc. și au în general formă de
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
aria de-a lungul drumului este plauzibil să fi fost ,aliniată’’ în sec. XVIII (ca și la alte sate de pe Valea Mureșului), restul satului păstrează o organizare mult mai veche, de tip ,ocol’’ (,adunat’’ sau ,îngrămădit’’), specifică satelor din zona colinară, vizibilă mai ales în arealul fostului târg din nordul șoselei. Până în 1552, anul primei ocupații turcești, istoria satului este legată de cea a cetății-castelului, care este implicat în majoritatea evenimentelor zonale. Castelul are mai mulți proprietari, iar către sfârșitul secolului
Vărădia de Mureș, Arad () [Corola-website/Science/300311_a_301640]
-
Pe fundul depresiunii se găsește municipiul Baia Mare, reședința județului Maramureș, reprezentat prin albia majoră și terasele joase ale râului principal (Săsar). Bazinul Rus - Șișești (bazinul superior al Ciei) din cadrul Depresiunii Baia Mare se desfășoară la sud de Piemontul Negreii, are aspect colinar și tranzitoriu față de Depresiunea Copalnic. De asemenea, peisajul este deosebit de atractiv din punct de vedere turistic, în acest perimetru aflându-se și importante obiective cu valențe turistice. Pe văile principale (Someș, Lăpuș și Săsar) lunca are o desfășurare largă, având
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]
-
Iordăcheanu este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Iordăcheanu (reședința), Mocești, Plavia, Străoști, Valea Cucului și Vărbila. Comuna Iordăcheanu este situată pe ambele maluri ale râului Cricovul Sărat, în zonă colinară. Se învecineaza cu comuna Gornet Cricov la nord-est, cu comuna Ceptura la est, cu orașul Urlați la sud, cu comuna Plopu, la vest și cu comuna Podenii Noi la nord. Pe malul stâng al râului, este străbătută de șoseaua județeană
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
Varbilău la o distanță de 45 km de orașul Ploiești, are un perimetru administrativ de 4457 ha din care intravilan 319,70 ha iar extravilan 4137 ha. Din suprafața totală, doar 1263 ha reprezintă suprafață agricolă. Comuna situată în zona colinară de la poalele munților Grohotișu, pe valea râului Varbilău se învecinează, la est, cu orașul Slănic, la sud, cu comunele Varbilău și Cosminele, la vest, cu comunele Aluniș și Bertea, la nord, cu comuna Valea Doftanei, iar la nord-est, cu comuna
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
lostrița, cleanul, scobarul, mreana, știuca, mihalțul, porcușorul și belbița. În strânsă legătură cu distribuția formelor de relief, cu constituția geologică și influențate de condițiile bioclimatice și hidrologice din zonă, solurile comunei Lunca Bradului, au o largă varietate specifică reliefului montan, colinar și depresionar, culoare închisă și podzolice de culoare gălbuie la peste 1.700 m altitudine. Solurile etajului subalpin cuprind podzoluri primare. Este zona molidișurilor de altitudine ridicată, tufișuri de jneapăn și mușchi situate la 1.700-2.000 m altitudine.14
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
zona de câmpie, situată la confluența cu Crișul Repede ce se întinde până la atitudinea de 250 m. Acestui etaj îi sunt caracteristice atât cenoze mezohigrofile din alianța Agrostio stoloniferae, cât și fitocenoze halofile ale asociațiilor Artemisia santonici - Festucetum pseudovinae. ¬ etajul colinar ce urcă până la 550 m altitudine unde răspândirea fitocenozelor vegetale este influențată în mare parte și de expoziția versanților. Pe versanții însoriți din acest etaj vegetația lemnoasă zonală o formează cenozele asociațiilor Quercetum petraeae - cerris și Quercetum farnetto - cerris. Pe
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
edafici, antropici), cât și condițiile climatice specifice bazinului , conduc spre diversificarea învelișului vegetal prin apariția de asociații vegetale și formațiuni cu caracter intrazonal. În funcție de acestea distingem: vegetația etajului nemoral, zona pădurilor montane de fag și a pajiștilor montane secundare, păduri colinare de fag și carpen, cât și pajiștile colinare secundare, zona pădurilor de stejar pedunculat în amestec cu carpen, păduri de gorun cu cerete, păduri de gârniță cu cer și specii de tei, terenuri agricole și pajiști sărăturate.( N.Doniță și
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
conduc spre diversificarea învelișului vegetal prin apariția de asociații vegetale și formațiuni cu caracter intrazonal. În funcție de acestea distingem: vegetația etajului nemoral, zona pădurilor montane de fag și a pajiștilor montane secundare, păduri colinare de fag și carpen, cât și pajiștile colinare secundare, zona pădurilor de stejar pedunculat în amestec cu carpen, păduri de gorun cu cerete, păduri de gârniță cu cer și specii de tei, terenuri agricole și pajiști sărăturate.( N.Doniță și colaboratorii, 2005) Vegetația azonală. În bazinul hidrografic al
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
pentru eliminarea excesului de apă din teritoriu, pentru alimentarea crescătoriilor piscicole și pentru irigarea ternurilor agricole. Principalul curs natural de apă este Râul Gepiu (pe hărțile vechi Nyarer sau valea Iandi), un mic curs de apă care izvorăște din zona colinară și primește ca afluent principal râul Bicaci străbate pe direcția est-vest hotarul satului. Chiar dacă debitul său este variabil în cursul anului, vara ajungând uneori la cote extrem de reduse, el nu seacă niciodată. Acest curs de apă, aflat la circa 2
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
Șieuț se întinde pe o distanță de 2 Km de-a lungul drumului județean (DJ 154) cu o ramificație spre est, către satul Ruștior pe o lungime de 1 Km. Situată în nord-estul Depresiunii Transilvaniei localitatea Șieuț are un relief colinar unde predomină dealuri cu înălțimi ce nu depășesc 500 m. Vegetația este specifică zonei de deal caracterizată de păduri de fag și conifere, floră spontană și plante medicinale. Fauna este reprezetată de vulpi, iepuri, fazan, căprior, mistreț, lup, jder, dihor
Șieuț, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300894_a_302223]
-
Românești este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Dămideni, Românești (reședința), Românești-Vale și Sărata. Localitatea Românești este una dintre cele mai vechi așezări din județ, fiind situată într-o zonă colinară, cu dealuri domoale orientate de la nord, nord-vest spre sud, sud-est. Localitățile care formează comuna sunt: Românești, centru de comună, Sărata și Dămideni. Numărul total al locuitorilor din comuna Românești este de 2250. Drumul național DN 24 face legătura între comună
Comuna Românești, Botoșani () [Corola-website/Science/300922_a_302251]
-
cea de pe Dealul Viei din nordul Plevnei, dar ambele spre aceeași direcție, a Comăneștilor. Partea sud-estică și sudică, adică cea de la miazăzi de DN 29A, primește aspectul general al nordului Câmpiei Moldovei: zonă deluroasă silvostepică. Deși are un aspect majoritar colinar poartă denumirea de câmpie datorită utilizării în agricultură. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Suharău se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,18%). Pentru
Comuna Suharău, Botoșani () [Corola-website/Science/300924_a_302253]
-
specii silvice de foioase și rășinoase (pini și tisă). Teritoriul satului Crasnaleuca ocupă o suprafață totală de 4240 ha, reprezentând 0,85 % din teritoriul județului Botoșani. Relieful se caracterizează în cea mai mare parte prin forme larg vălurate, cu interfluvii colinare deluroase dezvoltate pe depozite miocene ușor înclinate spre est-sud-est separate cu văi largi și cu lunci pe valea Prutului. Relieful este mai frământat în valea lui Carpen și Ponoare. Clima este continentală, specifică Europei de Est. Precipitațiile sunt provocate de
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
Bobota este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sălaj, Transilvania, România. Localitatea Bobota este situată în partea nordică a județului, în zona colinara a Platformei Sălăjene Marginale, la contactul Colinelor Toglaciului cu culoarul Crasnei și Piemontul Sălăjean, la o distanță de 35 km față de municipiul Zalău, si la 23 km față de Șimleu Silvaniei - cel mai apropiat oraș. Relieful predominant este deluros și aparține
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
sunt: Chendrea la est și Romita la vest. Satul este situat la o distanță de 28 de kilometri de Zalău ( municipiu reședință de județ ),71 de kilometri de Cluj Napoca și la 534 de kilometri de București, capitala României. Un relief colinar cu depresiuni subdeluroase și văi. Pe dealul pădurii Brusturilor de deasupra viilor bătrânii, este punctul cel mai înalt din sat și din împrejurimi, iar priveliștea deschisă-n fața ochilor, aflându-te acolo, îți fașcinează privirea. Coama dealului de la "Pârâul Ciociului
Gălpâia, Sălaj () [Corola-website/Science/301796_a_303125]
-
Crasna din județul Sălaj, Transilvania, România. "Marin" este un sat din comuna Crasna, județul Sălaj. Din punct de vedere geografic este situat în depresiunea Silvaniei, la distanțe aproximativ egale de Măgura Șimleului, Munții Meseșului și Munții Plopișului. Are un relief colinar, format din culmi deluroase despărțite de Pârâul Marin. Altitudinea Marinului variază între 288 și 392 metri, iar suprafața totală a satului este de 1241,14 hectare. Ca întreg județul Sălaj, Marinul se încadrează în sectorul de climă continentală moderată. Vegetația
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
verdeață, aer proaspăt și înmiresmat, oameni harnici și generoși, o combinație fericită de tradiție și modernitate, un loc binecuvântat. Marinul este situat în Depresiunea Silvaniei, la distanțe aproximativ egale de Măgura Șimleului, Munții Meseșului și Munții Plopișului. Are un relief colinar, format din culmi deluroase despărțite de pârâul Marin. Satul este amplasat pe două dealuri, unul cu expoziție nordică, iar celălalt cu expoziție sudică. Cei doi versanți sunt uniți printr-o coastă de deal, situată în partea de vest a satului
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Bordești este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Vrancea, Muntenia, România. Se află în partea de sud a județului, în Subcarpații de Curbură. Bordeștiul este o așezare tipică pentru zona colinară a Subcarpaților de curbură, un sat de tip răsfirat, înșiruit de-a lungul unor platouri tăiate de văi adânci. Bordeștiul este situat la aproximativ aceași distanță de orașele Râmnicu Sărat (17 km NE) și Focșani (22 km SV), între văile
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
în trecut, Lacu lui Băban) este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Bălănești, Cocoșari, Dealu Lung, Groapa Tufei, Gura Caliței (reședința), Lacu lui Baban, Plopu, Poenile, Rașca și Șotârcari. Comuna Gura Caliței se află în zona colinară central-sudică a județului, de-a lungul văii râului Râmna. Este traversată de-a lungul acestei ape de șoseaua județeană DJ204P, care o leagă spre sud-est de Dumbrăveni (unde se termină în DN2) și spre vest de Dumitrești. Conform recensământului efectuat
Comuna Gura Caliței, Vrancea () [Corola-website/Science/301876_a_303205]