764 matches
-
12, p. 87). Ilie se înfățișează la Dumnezeu cerându-i armele, la fel cum, în basmele românești, eroul-prinț îi cere tatălui-împărat armele și calul pe care acesta le-a folosit în tinerețe. Dumnezeu îi dăruiește Sf. Ilie fulgerul, trăsnetul și (colinda nu menționează, dar o confirmă toate legendele și credințele populare) carul cu patru cai de foc. Tot astfel, în vederea înfruntării cu Tiamat, Bel-Marduk primește de la zei fulgerul - „o armă fără egal să lovească pe vrăjmaș” (Enuma Eliș, IV, 30 ; cf.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
egal să lovească pe vrăjmaș” (Enuma Eliș, IV, 30 ; cf. 1, p. 32) - și carul-furtună la care sunt înhămați cei patru cai-vânturi : „Distru- gătorul”, „Necruțătorul”, „înecătorul” și „Zburătorul” (Enuma Eliș, IV, 50-52 ; cf. 1, p. 33). Așa cum vom vedea, scenariul colindei în discuție comportă elemente cosmogonice. Lumea nu este creată propriu-zis, dar este recreată printr-un act similar cosmogenezei. Înfruntarea cu monstrul (reiterare a înfruntării primordiale) nu și-o mai asumă însă zeul suprem, Demiurgul, ci Sf. Ilie - o ipostază „creștinată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în sbici de foc pocnind, Iuda, când îl auzia, Sta în loc și amorția. Dar Ilie l-a luat Și cu lanțu l-a legat (12, p. 87). înfruntarea dintre zeul furtunii și demon este, ca și celelalte motive mitice ale colindei, concis prezentată. Concis, dar precis. Nici un element important nu lipsește din acest scenariu mitic arhicunoscut : coborârea zeului (eroului) în infern, lupta cu demo- nul (monstrul), folosirea unor arme redutabile, „legarea” demo- nului, recuperarea „însemnelor divine”, restabilirea situației cosmice dinaintea catastrofei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
magic. O situație insolită, dar care devine logică în urma considerațiilor de mai sus, este aceea în care efectul acțiunii zeului sau eroului este strict magic, cu toate că, în cadrul înfruntării cu monstrul, uzează de o armă strict războinică. Este cazul eroului de colindă, care leagă zeul „cu cordița arcului”, a Sfântului Ilie care, în colinda pe care o comentăm, amorțește și leagă pe Iuda folosind fulgerul ș.a.m.d. în legenda apocrifă, pe care Nicolae Cartojan o considera prototipul ciclului de colinde tip
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sus, este aceea în care efectul acțiunii zeului sau eroului este strict magic, cu toate că, în cadrul înfruntării cu monstrul, uzează de o armă strict războinică. Este cazul eroului de colindă, care leagă zeul „cu cordița arcului”, a Sfântului Ilie care, în colinda pe care o comentăm, amorțește și leagă pe Iuda folosind fulgerul ș.a.m.d. în legenda apocrifă, pe care Nicolae Cartojan o considera prototipul ciclului de colinde tip Furarea astrelor, nu apare motivul amorțirii și legării lui Satanail. Arhanghelul Mihail
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu apare motivul amorțirii și legării lui Satanail. Arhanghelul Mihail poartă 59Colinda tip Furarea astrelor cu acesta un război cosmic în toată regula și, învingându-l (cu ajutorul lui Dumnezeu pe care, de fapt, îl suplinește, ca și Sf. Ilie în colindă), îl prăbușește în fundul mărilor. Sigur că paralele și chiar eventuale modele pentru răpunerea și legarea lui Iuda de către Sf. Ilie putem găsi în religiile și mitologiile Europei și Asiei. Este suficient să-l amintim pe Zeus care fulgeră și leagă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
legat cu un lanț uriaș, în Stith Thompson, Motif-Index of Folk- Literature. Dar nu trebuie să căutăm prea departe. În folclorul mitic românesc, acest motiv îl găsim atestat din abundență. Demonul este legat sau, cel mai adesea, ca și în colinda noastră, el este lovit (bătut) și legat (vezi și colinda tip 185, Pedepsirea lui Iuda, în care Isus îl bate și îl leagă în lanțuri pe Iuda ; cf. 42, p. 305). Aceasta se întâmplă mai ales când demonului i se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Folk- Literature. Dar nu trebuie să căutăm prea departe. În folclorul mitic românesc, acest motiv îl găsim atestat din abundență. Demonul este legat sau, cel mai adesea, ca și în colinda noastră, el este lovit (bătut) și legat (vezi și colinda tip 185, Pedepsirea lui Iuda, în care Isus îl bate și îl leagă în lanțuri pe Iuda ; cf. 42, p. 305). Aceasta se întâmplă mai ales când demonului i se pretinde ceva : obiecte răpite sau cunoștințe deținute de acesta. Să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lanțuri pe Iuda ; cf. 42, p. 305). Aceasta se întâmplă mai ales când demonului i se pretinde ceva : obiecte răpite sau cunoștințe deținute de acesta. Să trecem în revistă câteva exemple, pentru că ele conțin motive similare cu cele din scenariul colindei în discuție. într-un Descântec de Samcă (Avestiță) - cules în Bucovina și publicat prima dată în 1869 -, arhanghelul Mihail prinde demonul feminin De părul capului Și o leagă Cu lanțuri de fier [...] Și începu A o bate foarte tare Ca să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că mi-și pleca, Și în Rai le așeza. Iar Raiul s-a luminat Și iadul s-a-ntunecat. C-așa-i data Raiului Și datina Iadului De acum până-n vecie, Slava Domnului să fie (6, pp. 117-118). Chiar dacă textul colindei nu descrie un act propriu- zis de creație a Cosmosului, semnificația cosmogonică a colindei este evidentă. Sf. Ilie (re)stabilește ordinea Lumii, permițându-i să dureze încă un an. Într-un Cosmos cufundat în Haos, el reinstaurează legile („data Raiului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Și iadul s-a-ntunecat. C-așa-i data Raiului Și datina Iadului De acum până-n vecie, Slava Domnului să fie (6, pp. 117-118). Chiar dacă textul colindei nu descrie un act propriu- zis de creație a Cosmosului, semnificația cosmogonică a colindei este evidentă. Sf. Ilie (re)stabilește ordinea Lumii, permițându-i să dureze încă un an. Într-un Cosmos cufundat în Haos, el reinstaurează legile („data Raiului și datina Iadului”) abrogate de Iuda temporar, dar ciclic. Lumea este refăcută, „împrennoită”, cum
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Crăciun. Pământul s-a-mprennoit Prennoit, s-a ridicat Patru colțuri de pământ, Pe patru stâlpi de argint. Frumos cer s-a-mpodobit, Tot cu stele mărunțele, Printre ele mai mărele. Luce luna cu lumina Și soarele cu căldura (9, p. 13). în continuarea colindei, fiecare rază a „soarelui cu șase raze” luminează, încălzește, fertilizează, dă viață câte unui colț al întregii naturi : „târlele mieilor”, „strungile oilor”, „podgorii cu vii”, „grâne aurii”, „livezi verzi” și, în final, întreaga gospodărie a „gazdelor” cărora li se colindă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
închise apele cosmice în întuneric (R.V., X, 113, 4-6) ; „Prin puterea sa, el a desfășurat cele două lumi, Cerul și Pământul, și a făcut ca Soarele să strălucească” (R.V., VIII, 3, 6 ; cf. 31, p. 216). Am optat pentru comentarea colindei tip Furarea astrelor din mai multe considerente. În primul rând, colinda - în general - face parte dintre speciile folclorice rituale (ca și descântecul, bocetul etc.). Or, este de presupus că anume aceste creații au rămas neschimbate în fondul lor, chiar dacă „unele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sa, el a desfășurat cele două lumi, Cerul și Pământul, și a făcut ca Soarele să strălucească” (R.V., VIII, 3, 6 ; cf. 31, p. 216). Am optat pentru comentarea colindei tip Furarea astrelor din mai multe considerente. În primul rând, colinda - în general - face parte dintre speciile folclorice rituale (ca și descântecul, bocetul etc.). Or, este de presupus că anume aceste creații au rămas neschimbate în fondul lor, chiar dacă „unele teme de obârșie străveche au primit coloratură creștină” (93, p. 362
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
provinciile româ- nești” (93, p. 362), dar și pentru deosebitele valențe mitice și semnificații simbolice care zac „ascunse” în urzeala scenariului ei. Valențe și semnificații care apar în adevărata lor lumină doar dacă sunt receptate în contextul ritual în care colinda este cântată (regenerarea Timpului/Cosmosului uzat). Dar și reciproc. Așa cum am văzut, abia anumite motive mitice din scenariul colindei sunt în măsură să dea coerență textului și contextului mitico-ritual și să reveleze sensuri uitate ale unor credințe și practici rituale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
urzeala scenariului ei. Valențe și semnificații care apar în adevărata lor lumină doar dacă sunt receptate în contextul ritual în care colinda este cântată (regenerarea Timpului/Cosmosului uzat). Dar și reciproc. Așa cum am văzut, abia anumite motive mitice din scenariul colindei sunt în măsură să dea coerență textului și contextului mitico-ritual și să reveleze sensuri uitate ale unor credințe și practici rituale specifice sărbătorilor de iarnă. Dat fiind că aceeași mentalitate mitică operează la nivelul ambelor paliere, această relație simbiotică apare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dalbă de mătase, Legănior de păltior, Vântul tragănă, De mi-l leagănă... Domnul tare să creștea, Lucru mare că-mi făcea : Făcu ceriul și pământul, Făcu ceriu-n două zile, Și pământu-n nouă zile (15, p. 26). Tema arhaică a colindei (regenerarea cosmosului uzat) și cea ulterioară, creștină (nașterea lui Isus), s-au suprapus, generând un insolit motiv hibrid : Isus (re)creează lumea. Paltinul (axa și centrul lumii, lăcaș al zeului demiurg) a devenit (pentru uzul pruncului Isus) un leagăn agățat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau iarvant (18, p. 95), avron (18, p. 59), avrun, arhim (35, pp. 24, 35), arvânt (19, pp. 31, 35), arvant, arvon (20, p. 448), arpun, arpus (22, p. 437), alvron, afrun (109, pp. 7-9) etc. Iată cum debutează o colindă culeasă în 1877 : ’n schela mării, ’n vadul sării, Născut-a, Crescut-a D-un verde d-arvun, Verde și frumos : Sus frunza-i măruntă Jos umbra-i rotundă (18, p. 94). Că este vorba de un copac cu atribute cosmice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Cum l-a îndrăgit s-a și deschis (41, p. 140 ; relația flăcău mort - șoim - arțar pare să fi supraviețuit și în unele colinde românești cu accente funerare ; cf. 12, p. 533 ; vezi și 109, pp. 7-10, 293-296). în cazul colindei huțule este posibil să fie vorba de o alterare de natură creștină a motivului epico- mitic. Probabil că, în forma inițială, pasărea-suflet își făcea cuib în vârful arțarului, care creștea apoi până la cer. (Am văzut mai înainte că paltinul era
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
epice ale scenariului par a se repeta, dar ele nu sunt încă în măsură să jaloneze și să definească substratul mitic și complexul ceremonial care le-ar fi putut genera. Informații cantitativ și calitativ superioare ne sunt oferite de o colindă excepțională (Toader Diaconul), culeasă în 1884 de la celebrul Petrea Crețul Șolcan, lăutarul Brăilei. Dacă a doua parte a colindei (referitoare la Toader Diaconul) are un caracter explicit cosmogonic, în schimb prima parte (având-o ca protagonistă pe soția acestuia) are
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
substratul mitic și complexul ceremonial care le-ar fi putut genera. Informații cantitativ și calitativ superioare ne sunt oferite de o colindă excepțională (Toader Diaconul), culeasă în 1884 de la celebrul Petrea Crețul Șolcan, lăutarul Brăilei. Dacă a doua parte a colindei (referitoare la Toader Diaconul) are un caracter explicit cosmogonic, în schimb prima parte (având-o ca protagonistă pe soția acestuia) are un caracter funerar. „Diaconeasa” practică un tip arhaic de călugărie pustnică, de sihăstrie, de „neagră schimnicie” : Ea mi se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rare ale acestui copac par a se între- vedea. Deși întregul ritual este „regizat” până în cele mai mici detalii de un Dumnezeu cu aparență creștină și îndeplinit întocmai de sfinți, ritul este departe de a fi de factură creștină. Dimpotrivă, colinda pare că descrie (destul de amănunțit) etapele unui ritual de înmormântare sui-generis : „înfășarea” trupului, stropirea cu „har”, expunerea „mai sus de pământ”, într-un „leagăn” în paltin (probabil pe o platformă de scânduri fixată sau atârnată în crengile copacului) (116). O
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în revistă aspectele care decurg din felul în care ciobanul cere să fie înmormântat : învelirea trupului cu gluga (bundița, șuba, guba, sumanul), expunerea deasupra pămân- tului, relația defunct-paltin, supraviețuirea post-mortem. Sunt aspecte pe care le-am întâlnit în totalitate în colinda Toader Diaconul și parțial în celelalte texte folclorice comentate. Unul dintre aspectele comune este învelirea cadavrului (cu scop evident de prezervare magico-mitică a acestuia) înaintea expunerii la înălțime. Pe când la călugărița din colindă este vorba de o „înfășare” totală, la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care le-am întâlnit în totalitate în colinda Toader Diaconul și parțial în celelalte texte folclorice comentate. Unul dintre aspectele comune este învelirea cadavrului (cu scop evident de prezervare magico-mitică a acestuia) înaintea expunerii la înălțime. Pe când la călugărița din colindă este vorba de o „înfășare” totală, la ciobanul din Miorița pare a fi vorba de o învelire parțială a trupului, cu predilecție a capului. Spun asta în primul rând pentru că gluga ciobanului este un fel de sac care acoperă capul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ajuns la concluzia că este vorba de un străvechi rit funerar, practicat probabil de populațiile carpato- dunărene, și că „datorăm faptul că el a străbătut veacurile până la noi fenomenalei memorii a... Mioriței ” (46, p. 19). Dar și, adaug eu, a colindei Toader Diaconul - în care trupul protagonistei este expus „mai sus de pământ”, într-un „leagăn” în paltin (18, p. 44), a basmului Mama cea rea, în care sicriul fetei este expus „într-un vârf de paltin” (44, p. 147) ș.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]